Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Navigatie


Index » inginerie » Navigatie
Descrierea navei. elemente de constructie ale navei


Descrierea navei. elemente de constructie ale navei




DESCRIEREA NAVEI. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE ALE NAVEI

A.CORPUL NAVEI

Cea mai importanta parte a unei nave este corpul, care se mai numeste si coca navei. Corpul navei este realizat din constructie astfel incat sa corespunda destinatiei navei. Pentru aceasta corpul trebuie sa asigure navei etanseitate, rezistenta la actiune fortelor naturii, precum si spatiul necesar depunerii in interior a instalatiilor si mecanismelor, a incaperilor de locuit, depozitelor de alimente si materiale, tancurilor de combustibil si apa, magaziilor pentru marfa etc.




Corpul navei se compune din doua parti mari : osatura navei si invelisul exterior.

1.OSATURA

Osatura navei insumeaza totalitatea elementelor si pieselor longitudinale si transversale care formeaza structura de rezistenta a navei. Dupa modul cum sunt alcaturite si dispuse elementele de rezistenta fata de principalele plane de referinta ale navei, se deosebesc doua feluri de elemente de osatura : longitudinala si transversala. Osatura navei se confectioneaza din lemn sau din metal dupa felul si destinatia navei .

1chila ; 2 coasta , 3 genunchiul coastei ; 4 carlinga ; 5 contra carlinga ; supra-carlinga ; 7 traversa punte ; 8 stringher inferior ; 9 stringher superior ; 10 coltar ; 11 pontil ; 12 murada ; 13 puntea principala ; 14 puntea intermediara ; 15 galbord    ( filele chilei ) ;

bordajul fundului ; 17 gurna ; 18 bordajul braului ; 19 bordaj lateral ; 20 centura ; 21 parapet ; 22 copastie ; 23 stalp de parapet ; 24 caviliera .

 

Structura unei nave din lemn :


1chila ; 2 gurna; 3 varange ; 4 carlinga ; 5 traverse ; 6 coaste ; 7 stringheri ;

8 bordajul lateral ; 9 paiol ; 10 bordajul fundului ; 11 puntea ; 12 coltar ; 13 perete transversal .

a) Osatura longitudinala este alcatuita din piese de rezistenta dispuse de-a lungul navei. Principalele elemente de rezistenta care alcatuiesc osatura longitudinala a navei sunt : chila, etrava, etamboul, contrachila, carlingile laterale, curentii de punte, curentii de bordaj.

Chila este piesa fundamentala a oricarei nave. Ea este situata in planul diametral al navei, pe fundul acesteia si se intinde pe toata lungimea-de la prova la pupa. Chila constituie elementul cel mai robust, cel mai rezistent al oricarei nave. Dupa forma si constructie se deosebesc mai multe tipuri de chile :

-chila masiva-formata din otel masiv, laminat, de profil dreptunghiular;

-chila plata-formata dintr-o fila de tabla groasa cu latimea de 90-170 cm. Este tipul de chila cel mai utilizat in constructiile de nave;

-chila tunel-constituita din otel laminat de profil dreptunghiular sau patrat, gol la interior.

Etrava este piesa de rezistenta a extremitatii prova. Etrava constituie de fapt prelungirea chilei care se curbeaza si se indreapta in sus, vertical sau oblic la extremitatea prova.

Etamboul este piesa de rezistenta de la extremitatea pupa. Ca si etrava la prova, etamboul constitue prelungirea chilei la extremitatea pupa.

Contrachila sau carlinga centrala este un element de rezistenta longitudinala care dubleaza chila pe toata lungimea ei, cu scopul de a intari fundul navei.

Carlingile laterale sunt elemente de rezistenta longitudinale, paralele cu carlinga centrala si dispuse pe fundul navei simetric fata de planul diametral. Carlingile laterale leaga varangele intre ele formand impreuna o retea care constituie structura de rezistenta a fundului navei.

Curentii de bordaj sau stringherii sunt elemente longitudinale de intarire, dispuse de-a lungul bordurilor. Stringherii indeplinesc in borduri acelasi rol ca si carlingile laterale pe fundul navei -ei leaga coastele intre ele formand reteaua care constituie structura de rezistenta a bordurilor. Stringherul care leaga capetele superioare ale coastelor si se afla la o cota mai inalta decat puntea se numeste murada.

Curentii de punte sunt elemente de rezistenta longitudinala care sustin si intaresc puntile. Curentii de punte leaga intre ele traversele formand reteaua care constituie structura de rezistenta a puntii.

b) Osatura transversala este alcatuita din elemente si piese de rezistenta dispuse paralel cu planul cuplului maestru. Principalele elemente care alcatuiesc osatura transversala a navei sunt : coastele, varangele, traversele.

Coastele sau crevacele sunt elemente de rezistenta transversale, fixate, la intervale egale asa-numitele distante intercostale. Asamblu a doua coaste situate intr-un bord si altul in acelasi plan transversal, formeaza un cuplu. Cele doua coaste ale unui cuplu sunt identice ca forma si simetrice ca dispunere fata de planul diametral al navei. Coastele au forme curbate, care determina in final forma navei. Astfel, coastele care formeaza cuplurile din prova au forme ascutite-asemanatoare literei V-si se numesc si coaste stelate, cele care formeaza cuplurile din zona centrala au forma de U, iar cuplurile din zona pupa au forme rotunjite si se numesc coaste deviate.

Orice coasta se compune din trei portiuni principale :

-capatul inferior-extremitatea coastei la imbinarea cu chila;

-genunchiul coastei-portiunea curba a coastei din zona care delimiteaza fundul de bordaj;

-capatul superior-extremitatea coastei la imbinarea bordajului cu puntea.

La orice nava coastele sunt denumite prin numarul lor de ordine. Numerotarea se efectueaza de la prova spre pupa. Denumirea coastelor, numarul corespunzator fiecarei coaste, este inscris pe placute metalice (de regula din alama), fixate in dreptul coastei respective, pe puntea principala, sau direct pe prelungirea coastelor deasupra puntii principale.

Varangele sunt elemente de rezistenta transversale care unesc capetele inferioare ale coastelor cu scopul de a intari ansamblul de legatura chila-coasta-carlinga si a da o rezistenta mai mare fundului navei.

Traversele sunt tot elemente de rezistenta transversala care unesc capetele superioare ale celor doua coaste ale unui cuplu. Sunt deci niste grinzi transversale, neantrerupte pe toata latimea navei si care impreuna cu curentii de punte, formeaza reteaua de rezistenta pe care se sprijina puntea. La navele cu mai multe punti exista tot atatea randuri de traverse cate punti sunt.

La navele mai late, pentru marirea rezistentei traverselor, acestea se sprijina la centru pe niste stalpi verticali fixati, de regula, pe chila si care se numesc pontili.

Toate piesele descrise mai sus descrise mai sus constituie elementele principale de rezistenta care alcatuiesc osatura navei. Bineanteles ca mai exista si alte piese care indeplinesc functii auxiliare. De exemplu pentru asamblarea elementelor de rezistenta se folosesc piese se legatura care au rolul sa asigure rezistenta imbinarii si care se numesc coltare sau gusee.

Coltarele sunt piese metalice cu doua brate in unghi drept, folosite pentru consolidarea imbinarii a doua elemente structurale ale navei.

Guseele sunt piese de tabla de forma triunghiulara care au acelasi rol ca si coltarele.

2.INVELISUL EXTERIOR

Peste reteaua de grinzi longitudinale si transversale care alcatuiesc osatura navei se fixeaza invelisul exterior, obtinandu-se astfel corpul etans al navei.

Invelisul exterior, ca si osatura navei, este confectionat din lemn sau din metal dupa felul si destinatia navei. La navele construite din lemn, se folosesc pentru invelisul exterior scanduri de esenta tare-stejar, cedru, tek, mahon sau pin-, iar la cele metalice table groase de otel fixate intre ele prin nituire sau prin sudura. Locul de imbinare a tablelor se numeste cusatura. Fiecare rand de scanduri, sau de table, care formeaza invelisul exterior se numeste fila.



Principalele parti componente ale invelisului exterior sunt bordajul si puntea.

a) Bordajul navei constituie invelisul partilor inferior si laterale ale corpului navei, care porneste de la chila spre tribord si babord si se continua pana la extremitatea superioara a coastelor unde se imbina cu puntea.

Partea de bordaj cuprinsa intre chila si genunchiul coastei intr-un bord si altul se numeste bordajul fundului sau mai simplu fundul navei. Tablele de otel care invelesc bordajul fundului se numesc file de fund, iar cele din vecinatatea imediata a chilei filele chilei sau filele galbordului.

Fila care inveleste partea de bordaj situata in zona de curbura a coastelor-la nivelul genunchiului coastelor-se numeste gurna, iar celelalte table dispuse in partea superioara se numesc file de bordaj.

Partea bordajului navei, aflata in vecinatatea liniei de plutire, se numeste bordajul braului, iar partea care inveleste zona unde coastele sunt verticale (drepte) se numeste bordaj lateral. Ultima fila a bordajului asezata la locul de imbinare a bordajului cu puntea superioara se numeste centura.

Prelungirea bordajului deasupra puntii principale se numeste parapet. La unele nave parapetul este inlocuit cu o balustrada de protectie confectionata din pontili verticali legati intre ei prin bare orizontale sau lant. In partea superioara a parapetului sau balustrazii se monteaza o piesa numita copastie, care este confectionata din lemn, metal sau material plastic.

Pe partea exterioara a bordajului, in zona gurnei, se fixeaza in ambele borduri chilele de ruliu. Chilele de ruliu sunt dispuse in planul longitudinal al navei pe aproximativ o treime din lungimea acesteia in portiunea dreapta a corpului. Ele sunt confectionate din fasii de tabla de otel cu latimea de 20-25 cm si au rolul de a reduce amplitudinea ruliului si a-i mari perioada.

b) Puntea navei constituie invelisul exterior al partii superioare a corpului navei, ea este continua, acopera in intregime corpul navei de la prova la pupa si asigura etanseitatea navei. Puntea este alcatuita, de regula, din file de tabla de otel denumite file de punte. Fila din imediata vecinatate a bordajului, care face legatura dintre puntea principala si bordaj, este mai groasa decat celelalte file ale puntii si se numeste fila lacrimara.

In functie de marimea si destinatia sa, fiecare nava are mai multe punti. Unele punti sunt continue intre prova si pupa si altele discontinue.

Navele mari pot avea sub puntea care inchide corpul navei una sau mai multe punti intermediare continue de la prova la pupa. Asemenea punti au rolul de a imparti, in partea orizontala, spatiul din interiorul navei, si de a mari rezistenta corpului.

Puntea continua cea mai inalta, care inchide corpul navei se numeste-coverta. Puntea cea mai rezistenta se numeste puntea principala. La majoritatea navelor converta corespunde cu puntea principala. Daca nava are mai mult de trei punti continue atunci ele poarta urmatoarele denumiri :

-coverta (puntea superioara);

-puntea principala, urmatoarea punte continua sub coverta;

-puntea mijlocie si puntea inferioara, urmatoarele punti aflate sub puntea principala;

-paiolul, puntea cea mai de jos, care inchide sub ea spatiul denumit dublu fund (se mai numeste si puntea dublului fund).

La bordul oricarei nave se mai intalnesc o serie de punti discontinue, dispuse de regula deasupra puntii superioare si care acopera suprastructuri ale navei. Acestea sunt :

-puntea teugii-punte discontinua dispusa la prova, deasupra covertei. Pe teuga sunt dispuse dispozitive ale instalaatiei de manevra prova si instalatia de ancorare;

-puntea dunetei-dispusa la pupa navei, deasupra covertei;

-puntea barcilor-puntea destinata amplasarii barcilor si plutelor de salvare;

-puntea de comanda-este destinata amplasarii incaperilor si aparaturii necesare serviciului de navigatie;

-puntea etalon-este situata deasupra puntii de comanda. Pe ea se instaleaza compasul magnetic etalon pentru a fi mai ferit de influenta maselor magnetice de la bordul navei. In functie de tipul si destinatia navei mai pot exista si alte puntii.

B. COMPARTIMENTAREA CORPULUI NAVEI

S-a aratat ca una din calitatile nautice ale navei este nescufundabilitatea, care consta in capacitatea navei de a pluti si a-si mentine stabilitateain cazul cand unul din compartimentele sale a fost inundat cu apa, ca urmare a avariilor suferite la corp.

Inundarea cu apa a unui compartiment modifica greutatea navei cu greutatea apei care a intrat in nava. Aceasta determina modificarea pescajului, deci modificarea flotabilitatii si stabilitatii navei. Din aceasta cauza, pentru a asigura nescufundabilitatea navei este necesar ca de la constructie, corpul navei sa fie impartit in cat mai multe compartimente etanse, de volum mic.

Impartirea interiorului navei, prin pereti transversali, in compartimente etanse se numeste compartimentarea navei.

Ea are rolul sa realizeze nescufundabilitatea navei, sa limiteze extinderea incendiilor dintr-un compartiment in altul, sa imparta nava in incaperi cu diferite destinatii.

Principalele compartimente etanse ale navei, obtinute prin pereti transversali etansi sunt urmatoarele :

-compartimentele de coliziune ale navei dispuse la prova si la pupa. La prova, compartimentul cuprins intre etrava si primul perete transversal etans, se numeste pic prova sau forepic si este folosit de regula ca magazie de materiale de intretinere si vopsele. La navele cu constructie mai inalta, partea inferioara a compartimentului de coliziune prova poate fi folosita ca tanc de apa iar partea superioara ca magazie de vopsele. La pupa compartimentul cuprins intre ultimul perete transversal etans si etambou se numeste afterpic sau picul pupa si este folosit fie ca tanc de apa, fie ca magazie de materiale;

-compartimentul masini, in care sunt dispuse masinile principale si auxiliare precum si toate celelalte instalatii importante ale navei. Compartimentul etans al masinilor poate fi impartit in mai multe incaperi neetanse cu destinatii diferite-uzina, atelier, pompe, compresoare, magazii de materiale etc.;

-compartimentul caldari in care sunt montate instalatiile pentru obtinerea aburului. La unele nave cum ar fi navele de lupta exista chiar cate 2-3 ccompartimente de caldari etanse intre ele;

-compartimentele etanse destinate magaziilor (hambarelor) de marfa care la navele medii pot fi in numar de 4-6;


CM M4 M3 M2 M1



-coferdamurile sunt compartimentele etanse realizate intre peretii transversali dubli, care despart compartimentul masini de magazii sau de tancurile de combustibil. De regula, coferdamurile sunt compartimente de izolare, foarte inguste, in care nu sunt montate instalatii si nu se depoziteaza nimic.

In afara de principalele compartimente etanse prezentate mai sus si care sunt delimitate de bordaje, pereti transversali, punti, mai exista la bord o serie de compartimente etanse obtinute prin separarea cu pereti etansi longitudinali a spatiilor dintre peretii transversali. Aceste compartimente sunt tancurile de combustibil si lubrifianti, tancurile de apa si tancurile de balast, dispuse de regula pe fundul navei si in borduri in mod simetric.

Unele dintre compartimentele etanse sunt la randul lor impartite in compartimente neetanse. Acestea sunt de regula incaperi cu diferite destinatii, ce privesc asigurarea vietii si activitatii echipajului-saloane, cabine, careuri, bucatarii, bai, spalatoare, cambuze, magazii pentru produse alimentare, club, sali de gimnastica.

C. SUPRASTRUCTURILE NAVEI

Constructiile situate deasupra puntii principale (covertei), delimitate de pereti longitudinali si transversali, precum si de punti discontinue, dispuse simetric fata de planul diametral al navei se numesc suprastructuri. Acestea sunt destinate in primul rand amplasarii comenzii si instalatiilor principale. Totodata, suprastructurile asigura spatii suplimentare pentru amplasarea incaperilor de locuit si deservire. Forma, dimensiunile si destinatia suprastructurilor difera de la nava la nava. In functie de dispunerea lor pe puntea navei, suprastructurile pasagerelor, suprastructurile navelor de transport si suprastructurile navelor tehnice.

Suprastructurile pasagerilor sunt de regula continue, suprapuse pe 2-3 nivele si servesc pentru amplasarea saloanelor, restaurantelor, cabinelor pentru pasageri, puntilor de promenada, bazinelor de inot. Elementul de suprastructura cel mai inalt este comanda de navigatie.

Suprastructurile navelor de transport sunt intotdeauna partiale si de regula cuprind trei tipuri clasice de constructii de suprastructuri : teuga, duneta si castelul centru.


1 teuga ; 2 duneta ; 3 castel central ; 4 castel pupa

Teuga 1 este o constructie de suprastructura, dispusa la prova navei si delimitata de prelungirea bordajului lateral si puntea teugii. Aceasta suprastructura are de regula, un singur nivel si este folosita ca spatiu de locuit pentru marinari sau magazii de materiale. La navele moderne nu se mai prevad locuinte sub teuga.

Duneta 2 este suprastructura dispusa la pupa navei, delimitata de prelungirea bordajului si puntea dunetei. Sub duneta se amplaseaza cabine si careuri de locuit pentru marinarii mecanici, bucatarii, cambuze, spalatorii, magazii si alte incaperi.

Castelul central 3 este suprastructura dispusa in zona centrala. Este construita din pereti verticali longitudinali transversali si poate avea mai multe puntii. In castelul central se amplaseaza cabinele de locuit ale ofiterilor, diferite careuri, statie de radio, puntea barcilor cu instalatiile de ridicare a acestora si la nivelul cel mai inalt comanda de navigatie.

La navele moderne s-a renuntat la aceste trei suprastructuri clasice. In prezent, petrolierele si mineralierele precum si mare majoritate a cargourilor se construiesc cu o singura suprastructura la pupa.

Castelul pupa 4 in care sunt dispuse toate incaperile necesare vietii la bord si desfasurarii activitatii de conducere a navei. La aceste nave, compartimentul masini este dispus sub castelul pupa, iar restul corpului navei este folosit in totalitate pentru magazii de marfa, respectiv tancuri. Cargourile moderne de asemenea tind catre o singura suprastructura dispusa fie de centru, fie de la pupa.

Un alt gen de suprastructuri sunt rufurile. Ruful este o suprastructura usoara care spre deosebire de castel nu se intinde pe toata latimea navei ci numai pe o anumita portiune. Este destinat sa adaposteasca diferite instalatii dispuse pe coverta.

D. DESCHIDERILE IN PUNTI, IN BORDAJ si IN PERETI

Principala insusire a corpului navei este etanseitatea si totusi, pentru accesul personalului in interior, precum si pentru introducerea si scoaterea marfurilor este necesara existenta unor deschideri in punte, in bordaj si pereti.

Aceste deschideri au forme deosebite, si denumiri aparte.

1.DESCHIDERI IN PUNTE

Deschiderile in punte sunt de mai multe feluri in functie de scopul pentru care au fost create - incarcarea si descarcarea marfurilor in magazii; accesul personalului sub punte; iluminarea unor compartimente cu lumina naturala; aerisirea etc.

a) Gurile de magazii sunt deschideri in punte, de forma dreptunghiulara si dimensiuni mari destinate, pentru a permite incarcarea sau descarcarea marfurilor. Ele se mai numesc si guri de hambar. Gurile de magazie sunt prevazute de jur imprejur cu o rama inalta de minimum 60 cm, fata de nivelul puntii, care are rolul de a nu permite patrunderea apei in magazie si de a sprijini capacele ce inchid magaziile. Capacele sunt formate fie din panouri de lemn de forma dreptunghiulara numite bocaporti, care se manevreaza manual, fie din panouri metalice de dimensiuni mari manevrate mecanic sau hidraulic. Bocaportii din lemn sunt asezati pe mai multe randuri si se sprijina cu capetele pe rama gurii de magazie sau pe minginii. Minginiile sunt grinzi metalice mobile, dispuse transversal pe gura de magazie. Pentru etansarea gurii de magazie peste bocaporti se pun 3-5 randuri de musamale fixate cu pene si chingi.

Navele moderne sunt prevazute, pentru inchiderea magaziilor, cu capace metalice cu actionare mecanica sau hidraulica. In practica se folosesc trei sisteme principale de inchidere-deschidere a capacelor ce se deosebesc intre ele dupa modul de manevrare si asezare a panourilor :

-sistemul orizontal-cel mai simplu-consta in deschiderea capacelor prin ridicare panourilor si asezare lor unul peste altul lateral, pe punte, tot in pozitie orizontala. La navel moderne se foloseste sistemul orizontal telescopic cu actionare mecanica, care permite miscarea pe orizontala a capacelor glisante ce se pot deplasa pe doua sau trei cai de rulare suprapuse;

-sistemul vertical-consta in deschiderea capacelor prin trecerea panourilor din pozitie orizontala in pozitie verticala. Acest sistem este intotdeauna actionat mecanic sau hidraulic;

-sistemul rotativ-consta in deschiderea gurii de magazie prin infasurarea capacului pe un tambur. In acest caz capacele sunt glisate si flexibile, panourile fiind inlocuite de un mare numar de file metalice inguste, legate intre ele intr-un sistem elastic.

b) Tambuchiurile sunt deschideri in punte de dimensiuni mici, de forma circulara sau dreptunghiulara destinate accesului oamenilor in compartimentele aflate sub punte. Tambuchiul are aspectul unui put in interiorul caruia este montata o scara verticala confectionata din scoabe metalice sudate in perete. La nivelul puntii tambunchiul este prevazut cu o rama inalta de circa 20-25 cm, care se inchide cu un capac etans.


Pe tambuchi poate urca sau cobori, in acelasi timp, un singur om. Din aceasta cauza, educatia si cultura marinareasca obliga pe cei ce urmeaza sa foloseasca tambuchiul, sa strige cu voce tare cobor sau urc. Nefolosirea acestui semnal de atentionare constituie o dovada de lipsa de educatie marinareasca, dar si un pericol pentru cel care urca si se trezeste in cap cu picioarele altuia care coboara.




c) Spiraiurile sunt deschideri in punte de dimensiuni mici, de forma dreptunghiulare, destinate in special pentru iluminatul si aerisirea compartimentelor masini, caldari. Spiraiurile au si ele o rama care se ridica deasupra puntii circa 30-40 cm si sunt acoperite cu un capac format dintr-un cadru metalic care fixeaza si protejeaza sticla.

c) Gurile de ventilatie sunt deschideri in punte de dimensiuni mici si de forma circulara. Ele sunt acoperite cu aparatoare in forma de ciuperca sau tromba (tub metalic incovoiat la 900 care poate fi rotit in functie de directia vantului).

2. DESCHIDERI IN BORDAJ

Deschiderile in bordaj sunt si ele de mai multe feluri. In functie de pozitia lor deschiderile in bordaj se impart in doua categorii.

DESCHIDERI IN OPERA MOARTA

a) Sabordurile sunt deschideri in bordaj de forma dreptunghiulara, de dimensiuni variate (mai mari sau mai mici) si cu destinatii diferite. Pe vremea navelor cu vele sabordurile se deschideau pentru a scoate tevile tunurilor in afara bordurilor.

La navele comerciale se intalnesc in general urmatoarele tipuri de saborduri:

-sabord de incarcare-deschidere in bordaj de dimensiuni mari prin care se incarca sau descarca marfurile;

-sabord de acces-deschidere in parapet folosita pentru accesul persoanelor la bord. La sabordul de acces se monteaza capatul superior al scarii de bord;

-sabord de furtuna-deschidere in parapet prevazuta cu o usa suspendata in balamale la partea superioara si care se deschide numai spre exterior. Are rolul de a permite evacuarea apei de mare care inunda puntea navei pe timp de furtuna.


b) Hublourile sunt deschideri in bordaj sau in peretii suprastructurilor de forma circulara destinate pentru iluminarea naturala si aerisirea compartimentelor interioare. Hublourile sunt deschideri prevazute cu doua sisteme de inchidere etansa-primul o rama metalica cu geam gros si al doilea cu un capac metalic

La navele moderne hublourile din partea superioara a castelelor au forma dreptunghiulara, iar capacele de obturare au rol de camuflaj pe timp de noapte, cand trebuie sa se vada numai anumite lumini.

c) Urechile sunt deschideri in parapet pentru dirijarea paramelor de manevra si protejarea lor impotriva frecarilor.

d) Orificii de scurgere sunt deschideri in bordaj de forma circulara, de dimensiuni mici, destinate pentru evacuarea apei de racire a motoarelor, apei sanitare si uneori chiar a apei de pe punte.

DESCHIDERI IN OPERA VIE

a) Prizele de apa sunt deschideri in bordaj de forma circulara sau patrata care asigura accesul apei de balast sau evacuarea acesteia. La nevoie prin aceste deschideri se pot inunda anumite compartimente.

b) Sorburile de bordaj sunt deschideri, de forma circulara sau patrata, destinate absorbirii apei de mare necesare pentru racirea motoarelor, pentru instalatia de stins incendiu, pentru instalatia sanitara si pentru balastare. Sorburile sunt prevazute cu un gratar care impiedica patrunderea unor obiecte din apa care ar infunda tubulaturile sau ar deteriora pompele.

c) Deschiderile pentru montarea diferitelor aparate de navigatie (vibratoare pentru sonde, emitatoare pentru lochuri etc.).

d) Etambreul carmei este o deschidere de forma circulara prin care trece axul carmei. Etambreul este prevazut cu un dispozitiv de etansare numit presetupa.

3. DESCHIDERI IN PERETI

Comunicarea intre compartimentele etanse ale navei se face prin deschideri existente in peretii etansi transversali si longitudinali. Dupa rolul care-l indeplinesc la bord aceste deschideri sunt de doua feluri : porti etanse si capace de vizitare.


a) Portile etanse sunt usi metalice foarte rezistente prevazute cu garnituri de cauciuc pentru asigurarea etanseitatii si cu un sistem foarte robust de inchidere .

b) Capacele de vizita sunt orificii in peretii etansi ai unor compartimente, de forma elipsoidala sau circulara si de dimensiuni mici-atat cat este necesar sa permita trecerea unui om. Capacele de vizita stau de regula inchise, cu un capac metalic, prevazut cu garnituri de cauciuc si bine strans cu un mare numar de suruburi. Capacele de vizita de deschid numai atunci cand se aerisesc si se curata tancurile de combustibil, de apa, de balast sau coferdamurile.

Deschiderile practicate in peretii transversali sau longitudinali ai suprastructurilor sunt de regula, deschideri neetanse si au forma unor usi si ferestre obisnuite.

In nomenclatura marinareasca, prin expresia porti etanse se inteleg toate deschiderile etanse existente la bord : guri de magazii, tambuchiuri, spiraiuri, hublouri, porti etanse, capace de vizita.

Pentru respectarea ordinei interioare pe nave, toate aceste sisteme de inchidere etanse trebuie sa poarte o inscriptie notata cu literele :

I-care inseamna in permanenta inchis;

O-se inchide la ordin;

A-se inchide la alarma (gaura de apa, incendiu etc.).

Ca regula generala, marinarii trebuie sa stie ca in timpul marsului toate portile etanse trebuie inchise. Ordinele privind inchiderea portilor etanse trebuie executate cu constiinciozitate si cu mare operativitate, in timpul cel mai scurt. Orice neglijenta in acest domeniu poate provoca necazuri mari-chiar ireparabile. Istoria navigatiei cunoaste cazuri de nave care s-au scufundat, numai pentru ca navigau cu hublourile deschise.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate