Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Domeniul de aplicare a raportului. Subiectii raportului


Domeniul de aplicare a raportului. Subiectii raportului




Domeniul de aplicare a raportului. Subiectii raportului

Debitorii obligatiei de raport. Este tinut de obligatia de raport numai acela care intruneste in persoana sa doua calitati si anume aceea de mostenitor legal din categoria descendentilor, sau de sot supravietuitor si cea de donatar gratificat de de cuius.




a. Cerinta calitatii de mostenitor ab intestat din categoria descendentilor, sau de sot supravietuitor, este fireasca cata vreme raportul are drept scop asigurarea egalitatii dintre mostenitorii respectivi. O donatie facuta unei persoane straine de succesiune nu este de natura a afecta aceasta egalitate intrucat toti mostenitorii sunt afectati. Codul civil roman urmareste insa restabilirea egalitatii numai cu privire la descendenti si sotul supravietuitor, neimbratisand ideea obligatiei de raport si pentru alte categorii de mostenitori.

Din cerinta calitatii de succesor legal rezulta urmatoarele consecinte:

raportul nu este datorat de succesibilul renuntator sau neacceptant. Acesta este strain de mostenire si deci poate pastra donatia ca orice persoana ce nu are calitatea de mostenitor.

Descendentii datoreaza raportul fie ca sunt din casatorie, fie ca sunt din afara ei si indiferent de gradul lor, sau daca vin la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare.

mostenitorul testamentar nu datoreaza raportul, indiferent daca este legatar universal, cu titlu universal sau cu titlu particular;

descendentii isi datoreaza raportul chiar daca sunt de grade diferite, cum este cazul cand succesorul donatar vine la succesiune prin reprezentarea ascendentului sau predecedat;

este irelevant daca succesiunea a fost acceptata pur si simplu sau sub beneficiu de inventar;

datoreaza raportul succesorul care face parte din categoria enuntata, chiar daca la data donatiei el nu avea calitatea de mostenitor prezumtiv (art. 753 C. civ.).

b. Calitatea de beneficiar personal al donatiei. Este o conditie ce rezulta din dispozitiile art. 754-756 C. civ. Acestea prevad ca donatiile facute fiului unei persoane ce are calitatea de succesor sau sotului unui descendent succesibil, sunt prezumate ca facute cu scutire de raport, respectiv ca fiul care vine in nume propriu la mostenire nu este obligat sa raporteze donatia primita de parintele sau. Textul art. 754 si art. 756 C. civ. nu creeaza o prezumtie de interpunere de persoane pentru donatiile facute fiului sau sotului celui chemat la mostenire ci, pentru situatia cand se dovedeste ca in realitate donatia a fost facuta mostenitorului in cauza, instituie o scutire de raport In privinta donatiilor facute parintelui celui chemat la mostenire, trebuie facuta distinctie intre:

situatia cand succesorul vine la mostenire in nume propriu, situatie pentru care nu datoreaza raportul donatiilor, chiar daca el l-a mostenit pe parintele ce avea calitatea de donatar, si

situatia cand vine la mostenire prin reprezentare si, ca urmare, este tinut de obligatiile celui pe care il reprezinta, inclusiv cea de raportare a donatiei la care era tinut acesta din moment ce intrunea si calitatea de descendent si pe cea de donatar 3 . Este regula potrivit careia cel ce reprezinta nu poate avea mai multe drepturi decat cel reprezentat. Obligatia de raportare a donatiei revine reprezentantului chiar daca a renuntat la succesiunea celui reprezentat. 4 Aceasta situatie reprezinta, de fapt, si singura exceptie de la regula ca sunt raportabile numai donatiile primite personal de cel chemat la mostenire. Pentru situatia cand se mosteneste prin reprezentare, reprezentantul datoreaza nu numai donatiile facute de de cuius reprezentatului ci si pe cele facute reprezentantului deoarece si acesta intruneste, in aceasta situatie, dubla calitate de mostenitor si respectiv donatar

Creditorii obligatiei de raport. Destinata pastrarii egalitatii intre mostenitori, obligatia de raport nu este, asa cum s-a aratat, datorata decat de mostenitorii acceptanti din categoria descendentilor sau de sotul supravietuitor in concurs cu acestia. Renuntatorii sau nedemnii nu sunt tinuti de ea. Simetric invers, creditori ai acestei obligatii nu pot fi decat comostenitorii din clasa descendentilor sau sotul supravietuitor care vine la mostenire in concurs cu acestia.

Raportul este datorat numai la cererea comostenitorului indreptatit. Acesta nu poate renunta la acest drept inaintea deschiderii succesiunii, dar manifestarea sa de vointa in acest sens poate produce efecte juridice daca este facuta dupa deschiderea succesiunii.

Avand un caracter patrimonial, in caz de deces al titularului, dreptul se transmite asupra propriilor succesori ai celui indreptatit.




Legatarii universali si cu titlu universal nu sunt indreptatiti sa ceara raportul. Ei nu au dreptul decat la bunurile existente in patrimoniul defunctului la data decesului acestuia, nu si la cele ce au format obiectul unor donatii. Excluderea drepturilor legatarilor de a pretinde raportul este legata de inexistenta unei obligatii de raport din partea acestora.

Creditorii personali ai succesorului indreptatit la raport pot cere raportul pe calea actiunii oblice atunci cand mostenitorul respectiv nu exercita el acest drept. Dreptul la raport este un drept de natura patrimoniala ce nu face parte din categoria celor exclusiv personale, asa incat creditorul mostenitorului poate actiona pe calea prevazuta de art. 974 C. civ.

Creditorii succesorali nu pot cere, insa, raportul Pentru ei bunurile ce au facut obiectul donatiilor au iesit definitiv din patrimoniul defunctului asa incat neformand obiectul dreptului lor de gaj general, ei nu sufera nici o pierdere. Ei trebuie sa se supuna actelor translative de proprietate incheiate in timpul vietii lui de cuius, acte care le sunt opozabile daca nu au fost incheiate cu intentia de a-i frauda. O precizare se impune insa: daca mostenirea a fost acceptata pur si simplu, intervine confuziunea de patrimonii, creditorii succesiunii devin creditori personali ai succesorilor. In aceasta calitate ei pot urmari toate bunurile din patrimoniul acestora si pot exercita actiunea oblica in numele debitorului lor neglijent. Inseamna ca afirmatia in sensul ca creditorii succesiunii nu pot cere raportul este valabila numai pentru situatia cand mostenirea a fost acceptata sub beneficiu de inventar.

In sistemul Codului civil francez, potrivit art 843 (modificat prin Legea din 24 martie 1898) obligatia de raport revine oricarui mostenitor.

A se vedea M. Eliescu, op. cit., p. 239.

In cazul in care exista mai multi reprezentanti, obligatia de raport desi este indivizibila, revine numai mostenitorului acceptant, neputand fi impusa mostenitorului care a renuntat la mostenire, astfel incat donatia primita de reprezentat va fi raportata doar partial. De asemenea, nu s-ar putea pretinde mostenitorului acceptant sa raporteze, in situatia aratata, intreaga donatie.

A se vedea, in acest sens, Fr. Deak, op. cit., p. 401. In sens contrar, a se vedea, C. Statescu, op. cit., p. 244.

A se vedea M. Eliescu, op. cit., p. 240; Fr. Deak, op. cit., p. 401.

O asemenea conventie ar reprezenta un pact asupra unei succesiunii viitoare si ar fi afectata de nulitatea absoluta.

Pentru o opinie contrara, ramasa izolata, a se vedea B. Diamant, Obligatia de raport a sotului supravietuitor, in J.N. nr. 5/1954, p. 91




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate