Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Dreptul la un proces echitabil


Dreptul la un proces echitabil




Dreptul la un proces echitabil

1. Aplicabilitatea articolului 6

Campul de aplicare ratione personae al art. 6 nu pune probleme deosebite. Potrivit art. 6, garantiile procesului echitabil se aplica "oricarei persoane", fizice sau juridice.

Cat priveste aplicarea ratione materiae, din interpretarea art. 6 1 rezulta ca protectia acestuia nu acopera toate litigiile, ci doar plangerile privind drepturile si obligatiile cu caracter civil si acuzatiile in materie penala. Curtea europeana a dat acestor notiuni un sens autonom si extins, nu fara a se confrunta cu unele dificultati de interpretare.




In privinta notiunii de proces, a fost consacrata o interpretare extensiva: art. 6 se aplica atat inainte, cat si dupa procesul propriu-zis (inclusiv toate caile de atac prevazute de lege), deoarece el priveste si executarea deciziei judecatoresti. De exemplu, cerinta termenului rezonabil se aplica, in cauzele privind drepturile si obligatiile cu caracter civil, si procedurilor administrative prealabile, atunci cand acestea sunt obligatorii.

1.1. Plangerile privind drepturile si obligatiile cu caracter civil

A. Notiunea de plangere reprezinta orice cerere adresata unui organ jurisdictional. Plangerea trebuie sa indeplineasca unele conditii: sa fie reala si serioasa. Ea poate sa aiba ca obiect chestiuni de fapt sau chestiuni de drept, sa se refere la existenta sau la exercitiul dreptului.

B. Caracterul "civil" al drepturilor si obligatiilor. Notiunea de "drepturi si obligatii cu caracter civil" este una din cele mai cunoscute si mai controversate notiuni autonome ale Conventiei europene. Curtea europeana a conferit acestei notiuni un inteles extins. Intr-o prima etapa jurisprudentiala, autoritatile de la Strasbourg au considerat ca notiunea in cauza consfinteste distinctia dintre dreptul public si cel privat, drepturile si obligatiile cu caracter civil fiind acele drepturi si obligatii de drept privat. Pornind de la aceasta interpretare, art. 6 nu s-ar aplica drepturilor si obligatiilor de drept public (de exemplu, cele privind cetatenia, dreptul de vot etc.). In decursul timpului s-a inregistrat, totusi, o evolutie a jurisprudentei Curtii in aceasta privinta, astfel incat tot mai multe drepturi au fost aduse sub protectia procedurala a art. 6.

Aplicarea art. 6 in cadrul contenciosului public in general a fost de la inceput una din limitele aplicarii acestui text. De exemplu, in cazul extradarii si expulzarii strainilor, al dreptului de a fi ales in adunarea legislativa, al existentei unei imunitati parlamentare, articolul 6 nu este aplicabil. Art. 6 1 este aplicabil contenciosului constitutional, atunci cand este vorba de exercitarea, de catre curtile sau tribunalele constitutionale, a unui control concret al constitutionalitatii legilor.

Un alt domeniu care a fost considerat de Curtea Europeana ca fiind exclus de la aplicarea art. 6 este cel al contenciosului functiei publice, adica acele litigii ce au ca obiect numirea, promovarea sau orice alte masuri privitoare la cariera functionarilor publici. Singurele exceptii erau litigiile privitoare la drepturi patrimoniale, cum ar fi plata pensiilor, a salariilor, etc., deoarece aceste drepturi sunt incluse in categoria drepturilor cu caracter civil si deci permit aplicarea art. 6.

In cauza Pellegrin c/ Frantei, Curtea a adoptat un criteriu de distinctie functional, si a conchis, in cauza mentionata, ca sunt excluse de la aplicarea art. 6 numai litigiile care privesc functionarii publici care indeplinesc sarcini specifice administratiei publice in care actioneaza ca reprezentanti ai puterii publice a statului sau a colectivitatilor locale.

1.2. Notiunea de acuzatie in materie penala

A. Notiunea de acuzatie. Pentru a asigura o protectie cat mai eficienta a drepturilor omului, judecatorii europeni au dat o interpretare extensiva a acestei notiuni, ea devenind o notiune autonoma fata de definitiile din dreptul intern al statelor. In general, prin acuzatie se intelege notificarea oficiala, din partea autoritatii competente, a invinuirii ca o persoana a savarsit o infractiune

B. Materia penala.

In cauza Engel s.a. c/ Olandei, Curtea a precizat ca, daca statele ar putea sa califice dupa voia lor unele infractiuni ca fiind disciplinare sau administrative, atunci s-ar putea sustrage clauzelor art. 6, ceea ce ar duce la rezultate contrare obiectului si scopului Conventiei. De aceea, judecatorii europeni se pronunta asupra caracterului penal al acuzatiei, indiferent de calificarea data de dreptul intern. In hotararea din cauza Engel, Curtea a enumerat, in ordinea importantei lor, criteriile utilizate pentru a determina natura penala a unei acuzatii:

prevederile dreptului intern al statului in cauza;

natura faptei sau comportamentului ilegal;

scopul si severitatea sanctiunii.

2.Garantiile generale ale dreptului la un proces echitabil - (art. 6 1)

2.1. Dreptul de a fi judecat de un tribunal independent si impartial prevazut de lege

Cu toate ca nu este mentionat expres in textul art. 6 1, dreptul la un proces echitabil presupune si dreptul de acces la un tribunal. Aceasta, deoarece Conventia are ca scop protejarea nu a unor drepturi teoretice si iluzorii, ci concrete si efective.

Un exemplu de limitare a accesului la un tribunal care poate fi justificata este imunitatea de jurisdictie: imunitatea magistratilor, a organizatiilor internationale sau imunitatea parlamentara. Conditia pentru ca aceste imunitati sa fie conforme cu art. 6 este ca ele sa nu fie generale si absolute si sa vizeze anumite scopuri legitime, respectiv protectia unor categorii de persoane. O imunitate generala si absoluta in privinta raspunderii civile a politiei a constituit o incalcare a art. 6.





A. Un tribunal prevazut de lege. Notiunea de tribunal are un sens autonom, desprins de sensul termenului din dreptul intern al statelor parti. In sensul european al termenului, tribunalul este un organ judiciar de plina jurisdictie, ce exercita un adevarat control de legalitate, atat asupra chestiunilor de fapt, cat si a celor de drept si care poate pronunta hotarari obligatorii. Curtea europeana a stabilit ca notiunea de "tribunal" acopera si instantele speciale, ca si tribunalele arbitrale cu competenta obligatorie. Nu constituie "tribunale", in sensul Conventiei, organele care au doar competenta de a formula avize sau recomandari.

Tribunalul trebuie sa fie stabilit de lege. Termenul de lege are un sens extensiv: originea formala a textului este indiferenta. Cerinta ca un tribunal sa fie stabilit de lege presupune ca tribunalul sa fie conform cu legea.

B. Un tribunal independent. Independenta tribunalului presupune ca acesta sa nu fie supus unor ordine sau instructiuni din partea unei instante sau autoritati superioare, precum si lipsa oricaror constrangeri, presiuni sau influente exterioare.

C. Un tribunal impartial. Independenta si impartialitatea tribunalului se afla intr-o stransa legatura. Astfel, un tribuna care nu este independent fata de executiv nu va indeplini nici conditia impartialitatii. Aceasta din urma presupune lipsa oricarei prejudecati sau interes al judecatorului in cauza pe care este chemat sa o solutioneze.

2.2. Dreptul de a fi judecat intr-un termen rezonabil

Art. 6 precizeaza ca orice persoana are dreptul de a fi judecata intr-un termen rezonabil. Momentul de la care incepe calcularea acestei durate este, in materie civila, acela al sesizarii jurisdictiei competente. In materie penala, perioada incepe la data la care banuielile in privinta persoanei interesate au consecinte importante asupra situatiei sale. Data pana la care se apreciaza durata procedurii: atat in materie civila , cat si in materie penala, termenul acopera ansamblul procedurii, inclusiv caile de atac.

Pentru aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii, judecatorii europeni utilizeaza diverse criterii, intre care: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului, comportamentul autoritatilor competente. Numai atunci cand acesta din urma sta la baza unui termen apreciat ca nerezonabil, va fi antrenata raspunderea statului.

In jurisprudenta sa, Curtea europeana a decis ca o durata de 7 ani si 4 luni, respectiv de 5 ani si 3 luni a constituit o violare a cerintei termenului rezonabil prescrise de art. 6 al Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Desi a fost invocata specificitatea procedurii de control al constitutionalitatii pe cale de exceptie, ca si "supraincarcarea cronica" a Tribunalului constitutional german, Curtea europeana a apreciat ca acestea nu sunt justificari suficiente pentru termenele mentionate.

In aprecierea cerintei termenului rezonabil, de multe ori instanta europeana ia in considerare si sutuatia concreta a reclamantului in cadrul procesului respectiv.

2.3. Publicitatea procedurii

Orice persoana are dreptul la publicitatea procedurii in cauza sa. Aceasta publicitate se impune pentru "mai buna protectie a justitiabilului impotriva unei justitii secrete care scapa controlului public".

Exista insa si limite ale principiului publicitatii, expres prevazute de art. 6: accesul in sala de sedinte poate fi interzis presei sau publicului in timpul procesului, in interesul moralitatii, ordinii publice sau sigurantei nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor o cer, sau atunci cand acest lucru este considerat necesar de catre tribunal in vederea unei mai bune realizari a justitiei. Aplicarea acestor limitari trebuie sa se subsumeze, insa, necesitatii intr-o societate democratica si principiului proportionalitatii.

3.Garantiile speciale ale dreptului la un proces echitabil in procesele penale (art. 6 2 si 3)

3.1. Prezumtia de nevinovatie

Potrivit art. 6 2, orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana cand vinovatia sa este legal stabilita. Prezumtia de nevinovatie este o regula esentiala pentru existenta unui proces echitabil in materie penala. Aceasta prezumtie se impune in primul rand judecatorilor in cadrul unui proces penal: acestia nu trebuie, a priori, sa aiba si sa exprime convingerea ca acea persoana este vinovata. Consecintele principale ale acestei prezumtii sunt acelea ca sarcina probei incumba acuzarii si indoiala profita acuzatului. Acesta trebuie sa aiba posibilitatea sa dea explicatii si sa furnizeze contra-probe.

3.2. Dreptul la aparare

Garantia dreptului la aparare este o garantie complexa, care cuprinde, la randul ei, o serie de drepturi esentiale pentru existenta unui proces echitabil in materie penala.




A. Dreptul de a fi informat asupra naturii si cauzei acuzatiei - art.6 3(a) Aceasta informare, care trebuie sa fie detaliata, trebuie facuta in cel mai scurt timp posibil si intr-o limba inteleasa de persoana in cauza.

B.Dreptul de a dispune de timpul si facilitatile necesare apararii -art.6 3( b)

Aceasta garantie isi incepe aplicabilitatea din momentul in care persoana devine obiectul unei acuzatii in materie penala. Durata necesara apararii se apreciaza in functie de factorii particulari ai fiecarui caz in parte: complexitatea, modul de lucru al avocatului apararii, stadiul procedural etc.

C. Dreptul de a se apara in mod eficient - art. 6 3(c)

Orice acuzat are dreptul de a se apara el insusi sau de a beneficia de asistenta unui avocat, ales sau numit din oficiu. In cazul in care acuzatul se apara singur, el trebuie sa dispuna de toate facilitatile necesare pentru a-si organiza apararea. Cu toate acestea, datorita dificultatilor unei auto-aparari a acuzatilor, judecatorii cer de cele mai multe ori interventia unui avocat, cu atat mai mult cu cat aceasta poate fi asigurata in mod gratuit.

D. Dreptul la martori - art.6 3(d)

Orice acuzat are dreptul de a interoga direct sau indirect martorii acuzarii si de a obtine convocarea si interogarea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si cei ai acuzarii. Notiunea de martor este una din notiunile autonome ale Conventiei, iar interpretarea intelesului ei revine Curtii europene. Aceasta notiune include si expertii. De asemenea, este considerata "martor" si persoana ale carei declaratii scrise sunt constituite ca probe in fata instantei, chiar daca ele nu depun marturie directa.

Dreptul la martori nu este absolut. Astfel, convocarea si interogarea oricarui martor al apararii nu este o obligatie: tribunalul dispune de o putere suverana de apreciere, cu conditia sa respecte obligatia de motivare a unei asemenea decizii, precum si principiul egalitatii armelor.

E. Dreptul la interpret - art.6 3(e)

Orice acuzat are dreptul de a fi asistat de un interpret in mod gratuit daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita in sedinta. In aceasta privinta, starea materiala a acuzatului nu este relevanta. Interventia interpretului trebuie sa fie efectiva si concreta. Ea trebuie sa acopere atat traducerile de documente necesare apararii, cat si interpretarea la audierile orale. Aceasta nu inseamna insa ca toate documentele trebuie traduse.

4. Dreptul la o audiere echitabila (fair hearing Garantiile implicite ale dreptului la un proces echitabil

Cerinta echitatii este consacrata din primele cuvinte ale art. 6. Importanta sa este considerabila. Echitate presupune o apreciere in concreto a cauzei. Una din conditiile esentiale pentru a exista o audiere echitabila este insusi dreptul de acces la un tribunal. De asemenea, pentru respectarea acestei exigente, este nevoie de o serie de garantii implicite de o deosebita importanta, cum ar fi: obligatia de motivare a hotararilor judecatoresti, principiul egalitatii armelor, dreptul de a nu se auto-acuza, care vor fi tratate separat. Alte aspecte ale audierii echitabile sunt: prezenta persoanei la audiere si contradictorialitatea procedurii.

4.1. Dreptul de acces la un tribunal

Acest drept este esential pentru a asigura caracterul echitabil al procedurii. Ce inseamna "acces la un tribunal"? Curtea europeana a aratat ca acesta presupune garantarea atat a accesului in drept, cat si in fapt. De exemplu, in cauza Golder, impiedicarea reclamantului de a contacta un avocat a reprezentat o incalcare a acestui acces, chiar daca era prevazut de lege.

4.2. Obligatia de motivare a hotararilor

Necesitatea motivarii hotararilor judecatoresti s-a impus deoarece in lipsa ei este greu a se vorbi despre un proces echitabil. Curtea europeana a indicat in mod clar ca art. 6 1 obliga tribunalele sa-si motiveze deciziile: "instantele nationale trebuie sa indice cu suficienta claritate motivele pe care si-au fundamentat decizia".

4.3. Principiul egalitatii armelor

Comisia Europeana a stabilit ca dreptul la un proces echitabil implica posibilitatea oricareia din parti de a-si expune cauza in fata tribunalului, in conditii care sa nu o dezavantajeze in fata partii adverse, iar Curtea europeana a stabilit, inca din 1970, ca egalitatea armelor este un principiu fundamental al procesului echitabil. Principiul egalitatii armelor presupune si respectarea altor garantii ale art. 6, cum ar fi dreptul la aparare si contradictorialitatea.

4.4. Dreptul de a nu se auto-acuza



Spre deosebire de alte instrumente internationale in materie, Conventia europeana nu enunta expres acest drept, cunoscut si sub denumirea de "drept la tacere". Cu toate acestea, el a fost consacrat de Curtea europeana: in sensul art. 6, orice acuzat are dreptul de a tacea si a nu contribui la propria sa incriminare. Acest drept asigura neindoielnic caracterul echitabil al procedurii.

Jurisprudenta la articolul 6

Ringeisen c/ Austriei

Golder c/ Regatului Unit

Engel s.a. c/ Olandei

Koenig c/ Germaniei

Airey c/ Irlandei

Campbell si Fell c/ Regatului Unit

Ozturk c/ Germaniei

Van Marle s.a. c/ Olandei

Barbera, Messegue si Jabardo c/ Spaniei

Borgers c/ Belgiei

Ruiz-Mateos c/ Spaniei

Poitrimol c/ Frantei

Procola c/ Luxemburg

Allenet de Ribemont c/ Frantei

Pellegrin c/ Frantei

Brumarescu c/ Romaniei

Smoleanu c/ Romaniei

Intrebari si cerinte pentru autoevaluare

1. Care este campul de aplicare a art. 6 al CEDO?

2. ce inseamna "drepturi si obligatii cu caracter civil"? Care sunt domeniile in care art. 6 nu este aplicabil?

3. Cum se aplica art. 6 in cazul contenciosului functiei publice?

4. In ce alte instrumente internationale intalnim dreptul la tacere si in ce consta acest drept?

5. Prezentati garantiile implicite ale dreptului la un proces echitabil.

Bibliografie minimala

Corneliu BIRSAN.- Conventia europeana a drepturilor omului. Comentariu pe articole. Bucuresti, Editura All Beck, 2005

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Sistemul jurisdictional european de protectie a drepturilor omului. Curs universitar. Sibiu: Editura Universitatii "Lucian Blaga", 2003

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Protectia europeana a drepturilor omului. Bucuresti: Editura All Beck, 2004

Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si protocoalele sale

Principalele instrumente internationale privind drepturile omului la care Romania este parte. Vol. I si II. Bucuresti: IRDO, 2003

Vincent BERGER. - Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Bucuresti: IRDO, 1999

Corneliu-Liviu POPESCU.- Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. 1999-2002. Bucuresti: Editura All-Beck, 2003




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate