Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Desfasurarea judecatii


Desfasurarea judecatii




Desfasurarea judecatii

Potrivit dispozitiilor prevazute in art. 106 din Regulament, grefierul va fi prezent in sala de sedinta cu jumatate de ora inainte de inceperea sedintei de judecata pentru a pune la dispozitie dosarele pentru consultare; acesta se ingrijeste sa fie atasate la dosar ultimele acte de procedura sau corespondenta sosite la registratura.

Grefierul anunta publicului din sala intrarea completului de judecata.

Deschiderea sedintei de judecata se face, asa cum am aratat, de catre presedintele de complet.




Cauzele care se amana fara sa comporte discutii vor putea fi strigate la inceputul sedintei in ordinea listei, daca toate partile legal citate sunt prezente si cer amanarea sau s-a solicitat judecata in lipsa. La cererea partilor instanta va putea lasa cauza la urma, fixand o anumita ora, cand dosarul va fi strigat din nou (art. 101 alin. 11 si 12 din Regulament).

In acest sens, si art. 126 Codul de procedura civila prevede ca partile pot cere instantei, la inceputul sedintei, amanarea pricinilor care nu sunt in stare de judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Aceasta amanare se poate face si de un singur judecator.

Din dispozitia prevazuta in art. 126 reiese ca amanarea cauzelor se poate face de un singur judecator la inceputul sedintei numai daca nu sunt necesare dezbateri.

Cauzele care nu au fost amanate la inceputul sedintei vor fi strigate in ordinea listei de sedinta, insa art. 125 alin. 3 Codul de procedura civila prevede ca partile pot cere schimbarea randului daca impricinatii avand pricini fixate inaintea lor nu se impotrivesc.

Principalele momente in desfasurarea judecatii fiecarui proces sunt urmatoarele:

A) apelul partilor facut de catre grefierul de sedinta; se refera pe scurt la obiectul pricinii, starea in care se afla judecata acesteia si modul in care a fost indeplinita procedura de citare.

Dupa prezentarea referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, presedintele completului verifica personal modul de indeplinire a procedurii de citare, precum si atunci cand este cazul daca s-au indeplinit dispozitiile legale privitoare la taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.

La strigarea cauzelor se pot intampla trei situatii: a) ca partile sa nu raspunda la apel; b) numai una din parti sa raspunda; c) ca toate partile sa raspunda54.

in functie de situatia concreta a fiecarui dosar, presedintele completului va dispune amanarea cauzei arunci cand exista motive intemeiate, suspendarea cauzei in cazul in care niciuna din parti nu se prezinta la proces si nici nu s-a cerut de cel putin o parte, judecata in lipsa sau va purcede la solutionarea cauzei.

in ceea ce priveste amanarea cauzei am dori sa subliniem in acest context ca aceasta nu trebuie lasata la latitudinea partilor, desi procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii.

Totdeauna cand se solicita amanarea cauzei, aceasta masura trebuie sa fie dispusa de catre judecator numai daca sunt motive intemeiate, deoarece solutionarea cauzelor impune celeritate.

Prin celeritate, operativitate sau urgenta se intelege solutionarea proceselor si cererilor cat mai aproape de data sesizarii instantei prin evitarea tergiversarilor si amanarilor repetate ale acestora55.

Dintr-o perspectiva mai ampla se poate afirma ca increderea cetatenilor in lege si soliditatea ordinii de drept depind atat de corectitudinea solutiilor pronuntate de instantele judecatoresti, cat si de rapiditatea solutionarii conflictelor judiciare56.

Trenarea judecatii in procesele civile poate produce descurajarea celor care s-au adresat justitiei pentru incalcarea drepturilor lor si agravarea efectelor produse prin incalcarea reclamata.57.

Pentru eliminarea tergiversarii solutionarii cauzelor in procesul civil, o importanta aparte o are exercitarea cu buna credinta a drepturilor procedurale. De aceea consideram ca ori de cate ori intervine abaterea judiciara in cursul procesului civil, judecatorul trebuie sa fie mai prompt in aplicarea dispozitiilor legale in materie.

Abaterea judiciara reprezinta o incalcare a obligatiilor proce­suale de catre parti sau alti participanti la activitatea judiciara (agenti procedurali, experti, martori etc.)58.

incalcarea obligatiilor procesuale poate antrena aplicarea amenzilor judiciare numai in cazurile anume prevazute de codul de procedura civila,59 atat partilor, cat si altor participanti procesuali60.

in privinta partilor, amenda judiciara se aplica cu deosebire in cazul exercitarii unor drepturi procesuale cu reacredinta, iar in cazul altor participanti in situatia in care acestia nu indeplinesc anumite insarcinari date de instanta sau in cazul nesocotirii altor obligatii procesuale61.

Din cele aratate reiese ca in legislatia interna exista dispozitii care asigura solutionarea cauzelor cu celeritate sau intr-un termen "rezonabil', conditie impusa si de art. 6 parag. l din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Referitor la suspendarea judecatii cauzei, instanta se va pronunta in temeiul dispozitiilor art. 242 alin. l pct. 2 C. proc. civ., respectiv, daca niciuna dintre parti, desi legal citate, nu se prezinta si nici nu s-a cerut de cel putin o parte judecarea in lipsa.




Dispozitiile art. 104 alin. 13 din Regulament prevede ca in cazul in care niciuna din parti nu se prezinta la strigarea cauzei, dosarul va fi lasat la sfarsitul sedintei, cand, dupa o noua strigare in ordinea listei, se va proceda conform dispozitiilor legale.

in cazul in care cauza nu s-a anulat sau suspendat, instanta procedeaza la solutionarea acesteia si in functie de complexitatea ei, procesul se poate finaliza intr-o singura sedinta sau se desfasoara de-a lungul mai multor sedinte62.

Judecata poate avea loc si atunci cand se prezinta o singura parte sau amandoua lipsesc dar procedura de citare a fost legal indeplinita si cel putin una dintre ele a solicitat judecarea in lipsa.

in aceasta situatie instanta se va pronunta pe temeiul dovezilor administrate putand primi exceptiile si apararile partii la care lipseste (art. 152 C. proc. civ., 242 alin. 2 C. proc. civ.).

B) Daca s-a trecut la solutionarea cauzei, instanta de judecata va trebui sa se pronunte mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra exceptiilor de fond care fac de prisos in tot sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.

C)  in fata primei instante, judecatorii au datoria de a incerca impacarea partilor, ei putand solicita infatisarea personala a partilor chiar daca acestea sunt reprezentate (art. 131 alin. 1).

Dispozitia legala prevazuta in art. 131 alin. l este destinata evitarii tuturor dificultatilor unei judecati si sa puna capat litigiului pe cale amiabila63.

Fata de faptul ca art. 131 Codul de procedura civila nu cuprinde dispozitii privitoare la materiile in care se impune realizarea

procedurii de conciliere inseamna ca in lipsa unor distinctii legale incercarea de impacare a partilor poate avea loc in orice proces civil, respectand chiar si litigiile care se solutioneaza potrivit unor reguli derogatorii de la dreptul comun (ordonantele presedintiale, actiunile posesorii)64.

Trebuie insa precizat ca procedura de conciliere nu se poate realiza in procesele care au ca obiect drepturi asupra carora partile nu pot tranzactiona, deoarece, in aceste situatii, concilierea nu s-ar putea finaliza prin pronuntarea unei hotarari de expedient65.

D)  Dezbaterile propriu-zise confera partilor posibilitatea de a-si sustine in contradictoriu pretentiile si apararile, sa administreze probele si sa depuna concluzii.

Presedintele completului, asa cum am aratat deja, va acorda mai intai cuvantul reclamantului, apoi paratului, iar in situatia in care procurorul a introdus actiunea acesta va avea primul cuvantul, cu exceptia cazului in care participarea sa este obligatorie, caz in care va avea cuvantul dupa partile litigiului.

Intervenientii in cauza vor avea cuvantul in ordinea urmatoare: intervenientul accesoriu va avea cuvantul dupa partea pe care o apara; intervenientul principal va vorbi dupa reclamant; chematul in garantie de catre parat va vorbi dupa acesta.

Daca este necesar, presedintele de complet poate da cuvantul partilor de mai multe ori, putandu-1 margini in timp de fiecare data, avand insa grija ca intotdeauna paratul sa aiba ultimul cuvant66.

E) inchiderea dezbaterilor cand instanta se va socoti lamurita. Partile vor putea fi indatorate ca dupa inchiderea dezbaterilor sa

depuna concluzii scrise sau prescurtari scrise, semnate de ele, ale sustinerilor lor verbale; ele vor putea depune concluzii sau prescurtari chiar fara sa fie obligate (art. 146 C. proc. civ.).

Este de retinut ca desi textul consacra posibilitatea depunerii de concluzii scrise de catre parti fie "indatorate' de catre instanta, fie din propria initiativa, prin aceste concluzii scrise partile nu vor putea

invoca aspecte noi de fapt sau de drept care nu au format obiectul dezbaterilor.

Dispozitiile art. 151 Codul de procedura civila permit instantei de judecata sa repuna cauza pe rol in acele situatii in care, cu ocazia deliberarii, constata ca au ramas imprejurari de fapt sau de drept nelamurite. Repunerea pe rol se poate face in toata perioada de timp rezervata deliberarii, insa ea nu mai este posibila dupa pronuntarea hotararii deoarece instanta s-a dezinvestit. In cazul in care s-a dispus repunerea pe rol a cauzei, instanta va fixa termenul de judecata fiind obligata sa citeze partile pentru acest termen67.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate