 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
OBLIGATIUNEA DE GARANTIE INTRE COMOSTENITORI
REGLEMENTARE LEGALA
Potrivit art. 787 Cod civil " Coerezii sunt datori garanti unul catre altul numai despre tulburarile si evictiunile ce preced dintr-o cauza anterioara impartelii. Garantia inceteaza cand o evictiune a fost exceptata anume , printr-o clauza expresa a actului de imparteala sau cand evictiunea a fost cauzata din greseala eredelui ".
Mentionam ca, desi art. 787 Cod civil se refera la garantia intre copartasi in materie succesorala, aceasta regula este aplicabila oricarei indiviziuni.
Avand in vedere caracterul declarativ al impartelii, s-ar putea spune ca obligatia de garantie intre comostenitori nu-si gaseste explicatia . Caracterul declarativ este insa o simpla fictiune a legiuitorului, fapt care face posibila existenta garantiei intre coerezi.
In general, se admite ca garantia in materie de partaj este asemanatoare cu cea prevazuta in materie de vanzare - cumparare .
Ratiunea pentru care doctrina extinde obligatia de garantie dintre copartasi consta in necesitatea respectarii principiului egalitatii intre acestia.
Obligatia de garantie se aplica atat partajului voluntar, cat si partajului judiciar si opereaza in aceleasi conditii pentru mostenitorii legali si testamentari.
Garantia opereaza de drept si nu trebuie stipulata in actul de partaj.
187. L. Stanciulescu, op. cit pag. 283.
188. L. Stanciulescu, op. cit., in sensul ca i " Actiunea in garantie nu va putea fi exercitata decat in cazul tulburarilor de drept , nu a celor de fapt (impotriva carora comostenitorul are obligatia sa se apere singur)".
CONDITIILE OBLIGATIEI DE GARANTIE
Conform art. 787 Cod civil obligatia de garantie opereaza cand sunt intrunite urmatoarele conditii :
a) unul dintre coindivizari a suferit o tulburare sau evictiune .
Prin tulburare se intelege orice " impiedicare adusa exercitiului dreptului de proprietate ".
Prin evictiune se intelege "deposedarea prin judecata a comostenitorului de dreptul sau asupra unui bun din lotul sau ".
Spre deosebire de garantia reglementata in actele juridice translative , in acest caz, sfera de cuprindere a expresiei " tulburari si evictiuni " este mai larga ea incluzand atat evictiunea propriu-zisa (pierderea in tot sau in parte a dreptului de proprietate , descoperirea unei servituti neaparente si care nu rezulta dintr-o dispozitie legala, urmarirea bunului de creditorul ipotecar etc) cat si descoperirea unor vicii ascunse care afecteaza folosinta utila a lucrului.
O alta particularitate a aparitiei in materie de imparteala consta in aceea ca, daca unuia dintre coerezi i s-a atribuit o creanta, ceilalti vor fi tinuti sa garanteze, pe langa existenta creantei la momentul impartelii, si solvabilitatea debitorului la aceeasi data (art.789 Cod civil).
b) Cauza evictiunii sa fie anterioara partajului .
Daca evictiunea nu se datoreaza unei cauze anterioare partajului, comostenitorul evins nu se poate indrepta impotriva celorlalti copartasi, el trebuind sa suporte consecintele in calitate de proprietar (res perit domino). Astfel ca, erezii nu vor datora garantie daca cauza evingerii este exproprierea pentru utilitate publica, chiar daca indemnizatia oferita a fost extrem de mica.
In literatura de specialitate191)s-a admis ca si uzucapiunea(inceputa inainte de partaj si incheiata ulterior), ducand la recunoasterea dreptului de proprietate in favoarea unui tert in detrimentul coeredelui, desi constituie o
189. D. Chiuca " Drept civil. Succesiuni ", pag. 331; C.Toader " Evictiunea in contractele civile ", pag. 152; M.Eliescu , op. cit. , pag. 300.
190. Camelia Toader, op. cit., pag. 153.
191. Ibidem.
tulburare de drept, nu da nastere la obligatia de garantie intre coindivizari deoarece cauza este posterioara partajului. Singura precizare care s-ar putea face in acest sens este aceea ca implinirea termenului prescriptiei achizitive a avut loc atat de aproape de dat impartelii, incat copartasul evins a fost pus in imposibilitatea de a intrerupe curgerea termenului uzucapiunii.
c) evictiunea sa nu se datoreze culpei copartasului.
Aceasta conditie rezulta din interpretarea per a contrario a art. 787 Cod civil : garantia inceteaza cand evictiunea a fost cauzata prin greseala mostenitorului. De exemplu , garantia va inceta daca eredele a neglijat sa recurga la o cale de atac impotriva unei hotarari judecatoresti pronuntate in defavoarea lui si coerezii aveau suficiente mijloace pentru admiterea apelului si respingerea actiunii.
CAZURI IN CARE NU EXISTA OBLIGATIA DE GARANTIE
Potrivit art. 787 Cod civil comostenitorii nu sunt obligati sa garanteze in doua cazuri :
a) cand coindivizarii au convenit astfel , printr-o clauza expresa, inserata in actul impartelii.
In literatura de specialitate s-a sustinut ca nu se poate contesta valabilitatea unei clauze exprese cu privire la garantia intre coindivizari, chiar daca este inclusa intr-un act decat cel de partaj.
Ceea ce conteaza este sa fie vorba de o clauza expresa si speciala , adica sa arate cazul determinat de evictiune la care se refera - " o evictiune a fost exceptata anume".
Deci, spre deosebire de vanzare - cumparare , unde este permisa o clauza generala, in materie de partaj clauzele trebuie sa fie exprese si determinante.
192. E.Safta - Romano, opera cit pag.278.
193. C. Toader, " Evictiunea in contractele civile ", pag. 154.
b) cand tulburarea sau evictiunea sunt imputabile coeredului care a suferit pierderea . In acest caz, copartasii nu au obligatia de garantie pentru evictiune.
EFECTELE OBLIGATIEI DE GARANTIE
Conform art. 788 Cod civil: " Fiecare dintre erezi este obligat, in proportie cu cota sa ereditara, a despagubi pe eredele sau de paguba ce a suferit din cauza evictiunii ".
Coindivizarul evins, are la indemana, asemanator cumparatorului , doua forme de introducere a actiunii : fie pe cale incidentala, fie pe cale principata.
Avantajul primului procedeu este ca nu duce la pierderea dreptului la actiunea in garantie a mostenitorului, in timp ce al doilea duce la pierderea acestui drept, daca coeredele evins se apara prost omitand sa ii cheme pe fratii sai copartasi ca garantie in procesul ce i-a fost intentat de tert.
Instanta investita cu actiunea in garantie nu poate acorda decat despagubiri . Normal ar fi fost ca eredele evins sa poata obtine rezolutia partajului pentru restabilirea situatiei anterioare. Totusi, avand in vedere ca imparteala succesiunii este o operatiune prea complexa pentru a dispune rezolutiunea si reluarea procedurii partajului, leguitorul a admis solutia despagubirii pe motiv ca ceea ce conteaza este valoarea bunului de care a fost evins. Iar daca succesorul evins primeste aceasta valoare, el nu va mai avea motive de nemultumire.
Daca instanta dispune acordarea despagubirilor, fiecare coindivizar este obligat sa suporte paguba proportional cu partea sa din mostenire cuvenita. Aceste despagubiri vor fi stabilite in functie de valoarea bunului din momentul tulburarii sau evictiunii, si nu din momentul partajului.
C. Toader, op. cit., pag. 154.
N. Titulescu, " Imparteala mostenirii ", pag. 168.
196. S. Stanciulescu, op. cit., pag. 284; E. Safta -Romanov, op. cit., pag.278; Fr. Deak si colaboratorii, op. cit., pag. 173.
In legatura cu cuantumul despagubirilor acordate copartasului evins, s-a exprimat si opinia potrivit caruia valoarea acestora va fi stabilita in functie de pretul pe care bunul il avea la data partajului. Aceasta solutie se poate explica prin prezumtia de buna - credinta care opereaza in favoarea coindivizarilor. Spre deosebire de vanzatorul unui bun, care poate avea cunostiinta de eventualele pericole de evictiune, comostenitorii, care devin proprietari ai bunurilor succesorale, pot sa nu cunoasca originea si provenienta bunurilor si ca atare, nici pericolele de tulburari si evictiune care le-ar ameninta.
Despagubirea coeredelui evins va fi suportata de toti comostenitorii, inclusiv si de copartasul evins. Din acest punct de vedere, partajul succesiunii difera de vanzare - cumparare deoarece coeredele nu va fi despagubit pe deplin (el participa proportional cu cota sa parte din mostenire, la propria-i despagubire).
In plus, daca exista succesori insolvabili, partea de care acel erede era tinut " se va imparti intre eredele garantat si intre ceilalti coerezi ".(art.788 alin.2 Cod civil).
Obligatia de garantie apartine si mostenitorului care a acceptat mostenirea sub beneficiu de inventar.
Potrivit art. 1737 alin.3 Cod civil, actiunea este garantata, in materia partajului, prin privilegiul coeredelui, pe cand actiunea in garantie a cumparatorului nu se bucura de nici un privilegiu. Ca atare, creantele provenite din imparteala, a caror realizare este urmarita de unul sau de unii dintre mostenitori impotriva altui mostenitor, sunt privilegiate cu privire la imobilul care formeaza obiectul cererii de executare silita si care a fost atribuit debitorului urmarit.
Actiunea de garantie pentru evictiune este prescriptibila in termen de 3 ani, termenul curgand din momentul procedurii tulburarii sau evictiunii.
C. Toader, op. cit., pag. 155; Planiol si Ripert " Traite elementaire de droit civil ", vol.IV., pag.776.
198. S. Stanciulescu, op. cit., pag. 285.
199. T.S., sect. civ., dec. nr. 151 / 1982, in Revista Romana de Drept nr. 8/1983, pag. 83.
Daca eredele evins actioneaza pe cale principala, el trebuie sa introduca actiunea la judecatoria din raza domiciliului defunctului (art.14 Cod proc. civil). Exista, asadar, o regula distincta de competenta fata de materia vanzarii - cumpararii, unde se aplica regula de drept comun a domiciliului paratului.
In cazul in care comostenitorul evins introduce actiunea pe cale incidenta, competenta de a judeca este instanta investita cu solutionarea cererii principale.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
