O ANALIZA A ORGANIZATIILOR CARE INTEGREAZA DEZVOLTAREA DURABILA

O ANALIZA A ORGANIZATIILOR CARE INTEGREAZA DEZVOLTAREA DURABILA

Asa cum s-a prezentat mai sus, reconsiderarea anumitor premise de baza ale dezvoltarii traditionale prin premise noi inspirate de dezvoltarea durabila obliga intreprinderile la schimbari in profunzime. O trecere in revista a exemplelor de intreprinderi care s-au inspirat din premisele dezvoltarii durabile, ne permite sa concluzionam ca transpunerea unei viziuni ale dezvoltarii durabile in cadrul intreprinderii se traduce prin dezvoltarea principiilor de baza generale. Am ales doua cazuri de intreprinderi care ilustreaza aceasta dinamica.

Primul exemplu bine cunoscut este cel al intreprinderii Interfaceflor (www.interfaceinc.com), specializata in producerea de diverse podele, iar al doilea caz trateaza principiile universal recunoscute pentru toate tipurile de cooperative (www.aci.coop).

Cazul 1: Interfata - principii de dezvoltare/gestiune

Trebuie sa producem eliminand deseurile.

Sistemul de productie trebuie sa faca deseurile inofensive.

Productia trebuie sa utilizeze minimul de mijloacele de materii prime.

Productia trebuie sa reduca cererea de energie si sa utilizeze sursele de energie regenerabile.

Productia trebuie sa se faca in circuit inchis.

Comertul trebuie sa rationalizeze transporturile.

Intreprinderea trebuie sa sensibilizeze mediul inconjurator.

Trebuie sa reinventam comertul (a inchiria in loc de a vinde, a se centra pe nevoi si nu pe produse, etc.).

Cazul 2: Cooperativa - principii de dezvoltare/gestiune

Aderarea voluntara si deschisa tuturor.

Puterea democratica exercitata de membri.

Participarea economica a membrilor.

Autonomia si independenta.

Educatie, formare si informare.

Cooperarea intre cooperative.

Angajarea fata de mediu.

Aceste exemple rezuma deci o serie de principii de dezvoltare care stau la baza deciziilor de gestiune. In functie de dozajele diferite, aceste doua exemple se apropie de obiectivul dezvoltarii durabile, unind variabila economica cu cea privitoare la mediul inconjurator iar cel de-al doilea exemplu variabila economica de cea sociala. Maniera de procedare a fost chestionarea pana la punctul de a reconsidera anumite fundamente traditionale ale dezvoltarii, fie ca este vorba despre comert, rolul social, democratie sau tot ceea ce tine de bazele crearii de bogatii. Aceste reconsiderari au ghidat gestionarii spre o serie de principii de gestiune a dezvoltarii durabile din sanul organizatiei lor. De exemplu, in cazul Interfaceflor, ei au decis sa nu mai vanda podelele, ci sa le inchirieze mai degraba (o modalitate de a reinventa comertul) si au construit un model care le permite conceperea unui sistem de productie in care deseurile tind sa fie complet eliminate (productia in circuit inchis).

Cooperativele au reconsiderat complet rolul capitalului financiar (participarea economica a membrilor) in sanul dinamicii antreprenoriale, au implantat democratia in organizatii (puterea democratica exercitata de membri) si au facut educatia un pilon al dezvoltarii lor.

Aceste doua cazuri reunesc bazele paradigmei duracentrismului si criticile lui Stead si Stead (1994). Interfaceflor raspunde direct la intrebarea capacitatii producatoare a planetei, astfel cooperativa ofera un prim raspuns, prin dinamica relatiei de utilizare, la intrebarea " cat este indeajuns" (enoughness). Subliniem ca intreprinderea Interfaceflor si miscarea cooperativa cunosc un succes foarte mare. Acest viraj nu s-a facut in detrimentul rentabilitatii lor si a capacitatii acestora de a pastra si a dezvolta piete noi.

Concluzie

Dezvoltarea durabila nu este o chestiune de mod, ci o constatare a dezvoltarii ineficiente si un apel urgent la schimbarea perceptiei noastre asupra lumii, asupra dezvoltarii si rolului intreprinderilor. Pana in prezent, progresele inregistrate de aceste intreprinderi pentru o dezvoltare mai buna au fost facute prin adoptarea unei alte maniere de a vedea lucrurile, care rezuma paradigma duracentrismului. Primul pas pentru aceste organizatii a fost introducerea unei serii de principii de baza care au constituit baliza unei bune dezvoltari si a unei gestiuni diferentiate. Plecand de la aceasta noua viziune, o serie de inovatii ale gestiunii au permis apropierea de raspunsul complet dat provocarilor care fac dezvoltarea durabila.