Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Analiza utilizarii potentialului uman


Analiza utilizarii potentialului uman




Analiza utilizarii potentialului uman

Analiza utilizarii potentialului uman vizeaza analiza utilizarii timpului de munca si analiza productivitatii muncii.

1. Analiza utilizarii timpului de munca

Timpul de munca poate fi economisit in cadru activitatii economice pe doua cai:




- extensiva, prin reducerea pierderilor de timp in zile sau in ore;

- intensiva, prin reducerea cheltuielilor de timp de munca pe unitate de produs (cresterea productivitatii muncii).

Analiza folosirii timpului de munca vizeaza evidentierea rezervelor existente pe linia folosirii complete a timpului disponibil precum si a cauzelor utilizarii incomplete a acestuia; totodata sunt reliefate si efectele economice ale mobilizarii rezervelor existente. Pentru aprecierea folosirii timpului de munca se folosesc mai multi indicatori printre care se afla:

- fondul de timp calendaristic;

- fondul de timp maxim disponibil;

- fondul de timp efectiv lucrat;

- fondul de timp neutilizat.

Principalul indicator calculat in cadrul analizei este gradul de utilizare a fondului maxim disponibil (Guf) prin raportarea timpului efectiv lucrat (Te) la fondul de timp maxim posibil (Tmax):

.

Pe baza indicatorilor de mai sus se poate intocmi balanta folosirii timpului de munca pe un muncitor operativ (tabelul ).

Tabelul Balanta folosirii timpului de lucru pe un muncitor efectiv

Nr. crt.

Indicatori

Anul precedent

Perioada curenta

Plan

Efectiv

Zile

Zile

Zile

Fondul de timp calendaristic

Fondul de timp maxim disponibil

Fondul de timp efectiv lucrat

Timp neutilizat din care:

-justificat

-nejustificat

Din analiza acestei balante se poate observa ca a avut loc o crestere a fondului de timp efectiv lucrat de la 90,2% la 92,1%, dar o neindeplinire a acestuia fata de programarea initiala cu 7,9%. In anul curent, fata de precedent, s-a diminuat timpul nelucrat de la 25 la 20 de zile, iar in cadru acestuia a scazut timpul neutilizat nejustificat de la 15 la 8 zile. Pe ansamblul, situatia poate fi imbunatatita prin diminuarea (eliminarea) timpului neutilizat si mai ales, a celui neutilizat nejustificat.

O parte a timpului neutilizat se poate datora grevelor (conflictelor de munca) stabilindu-se in acest sens unii indicatori de conflictualitate colectiva:

- numarul mediu de greve dintr-o perioada analizata;

- numarul de zile de greve;

- coeficientul de importanta al grevei (C).

C =

Numarul de grevisti

Numarul total de salariati

Gradul de intensitate al grevei =

Numarul zile de greva

Numarul total de grevisti

Gradul de propagare al grevei =

Numarul total de zile de greva

Numarul total de salariati

2. Analiza productivitatii muncii

2.1. Productivitatea medie si productivitatea marginala a muncii

Productivitatea muncii este forta productiva a muncii, respectiv capacitatea fortei de munca de a crea, intr-o perioada de timp, un anumit volum de bunuri economice. Ea exprima eficienta cu care este cheltuita o anumita cantitate de munca. Pentru analiza utilizarii resurselor umane se calculeaza productivitatea medie si marginala a muncii.

Productivitatea medie reprezinta productia obtinuta in medie de o unitate din factorul uman utilizat. Productivitatea marginala exprima cresterea productiei obtinute cu o unitate suplimentara de factorul uman utilizat.

Evolutiile productivitatii medii si marginale sunt reliefate in figura 3.1.

Se observa ca pe masura ce se utilizeaza mai mult din factorul munca productivitatea medie a muncii inregistreaza initial o crestere si atinge un punct de maxim. De asemenea si productivitatea marginala a muncii inregistreaza initial o crestere. Ambele cresteri se explica prin imbunatatirile succesive aduse de intreprinzatori in procesul de productie: treptat ei invata sa utilizeze mai eficient factorii de productie. Curba productivitatii marginale taie curba productivitatii medii in punctul de maxim al acesteia din urma. Curba productivitatii medii este crescatoare atat timp cat curba productivitatii marginale se afla deasupra ei; nu are importanta daca curba productivitatii marginale are o panta ascendenta sau descendenta. Semnificatia acestei relatii este ca, daca un muncitor in plus trebuie sa mareasca productivitatea medie, productivitatea muncitorului trebuie sa fie mai mare decat productivitatea medie. In punctul de maxim al cubei productivitatii medii, productivitatea marginala egaleaza productivitatea medie.


Atunci cand se utilizeaza mai mult din factorul marginal productivitatea marginala atinge maximul la un nivel mai inalt decat o face productivitatea medie si apoi, productivitatea medie cand este maxima, este egala cu productivitatea marginala

Daca la un anumit nivel al productie, productivitatea marginala este superioara celei medii, rezulta ca exista rezerve de imbunatatire a eficientei. In zona descrescatoare a productivitatii medii, productivitatea marginala este inferioara celei dintai, ceea ce inseamna ca s-a intrat in zona in care cresterea productiei este insotita de reducerea eficientei.





Relatiile de cauzalitate dintre factorul variabil utilizat si productia realizata constituie continutul legii productivitatii marginale descrescande. Potrivit acestei legi, atunci cand unul din factorii utilizati este fix, iar cantitatea factorului variabil creste, productivitatea creste pana la un anumit nivel al factorului variabil utilizat, dupa care incepe sa se reduca.

Productivitatea marginala are anumite limite determinate de faptul ca este un raport de marimi absolute a carui valoare este influentata sensibil de unitatea de masura folosita pentru exprimarea volumului de activitate. Pentru eliminarea acestei inconvenient s-a introdus notiunea de elasticitatea a activitatii la variatia factorului uman realizat. Coeficientul de elasticitate al productiei in functie de factorul munca reflecta cresterea procentuala a productiei (sau a cifrei de afaceri) la modificarea cu un procent a factorului uman.

E = = = ;

sau:

E = = = .

In functie de valoarea coeficientului de elasticitate obtinut curba activitatii poate fi segmentata in trei zone semnificative:

- zona I, denumita zona randamentelor crescatoare, in care E >1; aici curba este deasupra celei a , ceea ce semnifica faptul ca este crescatoare, intreprinderea utilizand sub nivelul optim forta de munca;

- zona II, denumita zona randamentelor descrescatoare pentru 0 < E < 1, aici curba atinge valoarea maxima, semnificand o utilizare optima a timpului de munca;

- zona III, denumita zona randamentelor negative, cand E < 0. In aceasta zona deja productia a inregistrat valoarea maxima, iar orice cantitate suplimentara din factorul munca determina diminuarea ei, impiedicand derularea normala a procesului de productie.

2.2. Analiza factoriala a productivitatii muncii

Productivitatea muncii este un indicator calitativ a carui marime si dinamica sunt influentate de mai multi indicatori. Intre acesti factori exista legaturi cauzale care pot fi analizate cu ajutorul mai multor metode factoriale sau relatii de calcul:

Un prim model factorial evidentiaza legatura dintre timpul de lucru si vanzarea medie anuala pe lucrator astfel:

* = Z ∙;

unde:

Z este numarul de zile lucrate;

= vanzarea medie zilnica pe un lucrator.

Modificarea productivitatii medii anuale

( = )

depinde de:

- modificarea numarului de zile lucrate:

D = (Z1–Z0) ∙ ;

- modificarea vanzarii medii zilnice pe un lucrator:

D = Z1().

In final:

D = DZ + D.

Prin urmare, principale rezerve de crestere a productivitatii anuale sunt:

- utilizarea completa a timpului de lucru;

- sporirea permanenta a vanzarilor zilnice pe lucrator.

2. Productivitatea muncii inregistreaza valori diferite pe tipuri de activitatii sau pe structuri organizatorice (sectoare, sectii, ateliere etc.). Pentru determinarea marimii si sensului influentei structurii asupra productivitatii muncii se foloseste modelul:

= ;

unde:

gtI este structura timpului de munca (exprimat prin numarul de lucratori operativi);

Wi - productivitatea muncii pe structura implicata in calcul.

D .

Modificarea productivitatii medii anuale depinde de:

- modificarea structurii activitatii pe diviziunile implicate :

= = .

se numeste productivitatea medie recalculata iar pe total firma se obtine prin insumarea celei din sectoare;

- modificarea productivitatii muncii pe diviziunile implicate:

= = .

Masurile de crestere a productivitatii medii anuale sunt legate de optimizarea activitatii pe sectoare, de o mai buna structurare si repartizare a personalului angajat de cresterea desfacerilor de marfuri pe total si medii pe un salariat.

3. Productivitatea muncii poate fi abordata si prin prisma legaturilor dintre eficienta muncii si gradul de inzestrare tehnica a salariatilor.

= ;

introducand in relatie mijloace fixe utilizate si, mai mult, mijloace fixe active, se obtine:

= =·=··;

unde:

este ponderea mijloacelor fixe active in total mijloacelor fixe ale intreprinderii;

este gradul de inzestrare tehnica a personalului operativ;

este eficienta utilizarii mijloacelor fixe active exprimata prin volumul vanzarilor (D) la un leu (1000 lei) mijloace fixe active utilizate.

Astfel:

=.

La modificarea productivitatii medii a muncii contribuie:

- modificarea structurii mijloacelor fixe:

DW () = [()1– () 0 ] · ()0· () 0 ;

- modificarea gradului de inzestrare tehnica a personalului operativ :

DW () = ()1 [()1 ()0] · () 0 ;

- modificarea vanzarilor la 1 leu mijloace fixe active:

DW () = ()1 · ()1· [()1– () 0].

Masurile de sporire a productivitatii constau in optimizarea celor trei factori implicati in direct.

4. In comert, productivitatea muncii este influentata de asigurarea intreprinderilor cu fondul de marfa necesar. Unul din modelele utilizate pentru analiza productivitatii muncii este:

= · ;

unde:

este gradul de asigurare a personalului operativ cu fondul de marfa;

este viteza de circulatie a marfurilor exprimata in numar de rotatii.

5. Un alt model utilizat in comert este:

= ·· ;

unde:

este ponderea personalului operativ in total personal;

- structura personalului comercial;

- desfaceri medii anuale pe vanzator.

In turism productivitatea muncii este influentata de volumul si structura circulatiei turistice. Cele mai frecvente modele sunt:

= =· ;

unde:

T este numarul total de turisti;

- incasarea medie pe un turist;

- numarul de turisti ce revine pe un angajat operativ (sau productivitatea fizica a muncii);

= =· ;

unde:

Z este numarul de zile turist;

- incasarea medie pe zi/turist.

2.3. Analiza dinamicii productivitatii muncii pe baza indicatorilor valorici

Productivitatea muncii poate reflecta fie cantitatea de produse obtinute cu o anumita cheltuiala de munca, fie cheltuiala de munca efectuata pentru obtinerea unei unitati de produs. In prima situatie, productivitatea muncii (W) se exprima ca raport intre volumul productiei (Q) si cheltuielile de munca (T) efectuate:

W = .

In cea de-a doua situatie formula de calcul a productivitatii este:

W = .

La nivelul microeconomic pentru determinarea productivitatii in unitatii valorice se pot folosii mai multi indicatori: productia marfa fabricata (Q f), cifra de afaceri (CA), valoarea adaugata neta (Qn) sau valoarea adaugata (Qa).

In functie de modul de exprimare a consumului de munca distingem mai multe tipuri de productivitatii:

- productivitatea orara - cand cheltuielile de munca sunt exprimate prin consumul de timp in om-ore;

- productivitate zilnica - cand cheltuielile de munca sunt exprimate prin consumul de timp om-zile;

- productivitatea anuala cand cheltuielile de munca sunt exprimat prin numarul mediu scriptic (total personal sau muncitor).

In tabelul urmator sunt prezentate datele necesare analizei dinamicii productivitatii muncii pe baza indicatorilor valorici:

Tabel 3.3. Analiza dinamicii productivitatii muncii pe baza indicatorilor valorici

Nr. crt.

Indicatori

Prevazut

Realizat

Cifra de afaceri $



Numarul mediu de salariati

Total om-zile lucrate

Total om-ore lucrate

Numarul mediu de zile lucrate (N)

Durata medie a zilei de lucru (d)

Productivitatea anuala (Wa $/sal.)

Productivitatea zilnica (Wz $/sal.)

Productivitatea orara (Wh $/sal.)

Se constata ca cele trei tipuri de productivitate inregistreaza cresteri diferite fata de nivelul prevazut. Astfel:

IWa <IWz , datorita scaderii numarului mediu de zile lucrate,

iar:

IWa <IWh datorita micsorarii duratei medii a zilei de lucru.

Efectul acestor fenomene asupra productivitatii anuale poate fi pus in evidenta pe baza relatiei:

Wa = Nz dz Wh

In baza datelor din tabelul 3.2 situatia se prezinta astfel:

D Wa $/salariat, din care datorita:

- modificarii numarului mediu de zile lucrate:

Nz1 dh0Wh0 Wa0

- modificarii duratei medii a zilei de lucru:

Nz1 dh1 Wh0 Nz1 dh0 Wh0

- modificarii productivitatii orare:

Wa1 Nz1 dh1 Wh0

Chiar si in conditiile utilizarii incomplete a timpului de munca in cadrul zile, productivitatea muncii anuala a crescut cu 155.4 $/salariat. Prin cresterea gradului de utilizare a zilei de lucru productivitatea muncii va sporii mai mult.

2.4. Rezerve de crestere a productivitatii muncii

Rezervele de crestere a productivitatii muncii pot fi grupate in trei mari categorii:

- rezerve legate de promovarea progresului tehnic;

- rezerve legate de promovarea managementului performant;

- rezerve legate de actiunea factorilor bio-psiho-sociologici.

1. Rezervele legate de promovarea progresului tehnic

Principalele rezerve din aceasta grupa vizeaza dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale si imbunatatirea tehnologiei existente care vor determina economii de timp de munca.

Baza tehnico-materiala cuprinde dotarile tehnico-organizatorice, conditiile si metodele care concura la desfasurarea activitatii.

Tehnologiile folosite difera de la o activitate la alta, iar implicatiile sunt specifice diferitelor domenii.

Rationalizarea tehnologiei implica:

- dezvoltarile retelei comerciale si turistice in corelatie cu evolutia cererii;

- modernizarea unitatilor comerciale;

- dotarea unitatilor operative cu utilaje si mijloace de munca;

- extinderea aprovizionarii directe;

- preluarea de catre industrie a unor operatiuni efectuate traditional de comert;

- promovarea formelor moderne de vanzare.

2. Rezerve legate de organizarea stiintifica a muncii

Ridicarea eficientei muncii presupune folosirea unui personal bine pregatit, preocupat de perfectionarea cunostintelor, de insusirea unor cunostinte noi, fie in sistem de autoperfectionare, fie prin sisteme organizate.

Un rol important in cresterea performantelor individuale are stimularea morala si materiala.

In acest sens sunt analizati urmatorii indicatori si indicii:
- salariu mediu lunar;

- dinamica salariului mediu pe categorii de salariati si pe total;

- indicele de corelatie dintre dinamica preturilor si dinamica salariilor.

- structura salariilor pe transe de salarii;

- valoarea totala a primelor, cele mai mari zece salarii;



- ponderea salariilor variabile in functie de rezultatele detinute in totalul salariilor;

- ponderea salariilor in acord in total salariati;

- valoarea medie anuala a altor forme de venit (dividende, participatii) obtinute de un salariat;

- raportul dintre salariile mari si mici calculat astfel:

R=10% din fondul de salarii aferent salariilor cu cele mai mari salarii/10% din fondul de salarii aferent salariilor cu cele mai mici salarii.

Folosirea rationala a salariilor necesita:

- delimitarea salariilor diferitelor categorii de lucratori si stabilirea relatiilor de cooperare intre ele;

- folosirea optima a fondului de timp de munca in cadrul unui schimb;

- executarea activitatilor auxiliare, fara a stanjeni activitatea principala;

- redistribuirea sarcinilor in perioadele de varf de activitate.

3. Rezerve legate de actiunea factorilor bio-psiho-sociologici

Productivitatea muncii este influentata de factorii:

- sociali - conditiile de locuire, viata de familie, sistemul de valori-social - culturale, calitatea mediului de viata, asigurarea mijloacelor de transport s. a.;

- biologici: varsta, sex, sanatate s.a.;

- psihologici: motivatia muncii, interesele urmarite, vointa si atitudinea fata de munca.

Atunci cand acesti factori stimuleaza concentrarea, gradul de atentie, eficienta muncii este mai ridicata. Modificarile productivitatii muncii se regasesc in performantele economico-financiare ale firmei.

Actiunea productivitatii muncii asupra unor rezultate ale activitatii firmei se calculeaza cu urmatoarele relatii:

1. Cifra de afaceri:

Ns1 () ;

unde:

Ns este numarul de salariati.

2. Rata cheltuielilor salariale:

()·1000 ;

unde.

reprezinta fondul de salarii medii anuale.

3. Fondul de salarii:

(CA;

4. Rata cheltuielilor fixe:

()·1000;

unde:

Chf sunt cheltuieli fixe. 

5. Suma totala a cheltuielilor:

Ns1()· Rch0 · ;

unde:

Rch este rata (nivelul) cheltuielilor totale la 1000 lei cifra de afaceri.

6. Rezultatul exploatarii:

Ns1( · ;

unde:

este rezultatul exploatarii la 100 (1000 lei) cifra de afaceri (rata rentabilitatii comerciale).

Intrebari recapitulative

Care sunt indicatorii folositi pentru evidentierea dimensiunilor personalului?

Care sunt principalele aspecte avute in vedere cand se face analiza calificarii fortei de munca?

Prin intermediul caror indicatori se caracterizeaza circulatia si fluiditatea personalului?

In ce consta analiza utilizarii timpului de munca?

Care este corelatia dintre productivitatea medie si productivitatea marginala a muncii?

Care sunt principalele modele factoriale de analiza a productivitatii muncii?

Care sunt principalele relatii utilizate pentru analiza productivitatii muncii in comert? Dar in turism?

Cum poate fi clasificata productivitatea muncii?

In ce consta analiza dinamicii productivitatii muncii pe baza indicatorilor valorici?

Cum pot fi grupate rezervele de crestere a productivitatii muncii?

Care sunt principalele rezerve a productivitatii muncii legate de

organizarea stiintifica a muncii?

Prezentati principalele relatii de calcul a influentei modificarii productivitatii muncii asupra rezultatelor activitatii firmei?

Teste grila

Printre indicatorii folositi pentu evidentierea dimensiunilor personalului muncitor nu se afla :

a)     numarul scriptic de salariati ;

b)     productivitatea muncii ;

c)     numarul scriptic prezent la lucru ;

d)     numarul mediu de salariati ;

e)     numarul maxim de salariati.

Pentru evidentierea perfectionarii fortei de munca calificata se au in vedere ca forme de perfectionare absolvite :

a)     cursuri postliceale ;

b)     cursuri postuniversitare;

c)     doctorat ;

d)     masterat ;

e)     a+b+c+d.

Printre indicatorii folositi pentru reliefarea circulatiei personalului muncitor in decursul unei perioade nu se afla ;

a)     coeficientul intrarilor ;

b)     coeficientul plecarilor ;

c)     coeficientul miscarii totale ;

d)     productivitatea marginala a muncii ;

e)     coeficientul de fluctuatie.

Stabilitatea fortei de munca va fi cu atat mai buna cu cat stagiul in aceiasi unitate :

a)     se apropie de 1 ;

b)     se apropie de 0 ;

c)     este egala cu 0 ;

d)     b+c ;

e)     este mai mare decat 1.

Printre indicatorii folositi pentru aprecierea folosirii timpului de munca nu se afla :

a)     gradul de stabilitate a potentialului uman intr-o firma ;

b)     fondul de timp calendaristic ;

c)     fondul de timp maxim disponibil ;

d)     fondul de timp efectiv lucrat ;

e)     fondul de timp neutilizat.

Printre indicatorii de conflictualitate colectiva nu se afla :

a)     numarul mediu de greve dintr-o perioada analizata ;

b)     vechimea medie;

c)     numarul de zile de greva ;

d)     coeficientul de importanta al grevei ;

e)     b+c.

La modificarea productivitatii medii a muncii contribuie :

a)     modificarea structurii mijloacelor fixe ;

b)     modificarea gradului de inzestrare tehnica a personalului operativ ;

c)     modificarea vanzarilor la 1 leu mijloace fixe active ;

d)     a+b+c ;

e)     cresterea consumului specific.

In functie de modul de exprimare a consumului de munca se disting urmatoarele tipuri de productivitati :

a)     orara ;

b)     zilnica ;

c)     anuala ;

d)     marginala ;

e)     a+b+c.



se obtine calculand ponderile pentru NR (numarul de personal recalculat) cand .

In literatura economica, ca si in practica din domeniul salarizarii, se consemneaza existenta unei legaturi directe intre nivelul si structura salariului si motivatia profesionala. Un factor de motivatie profesionala este reprezentat de conditiile de munca reprezentate de elemente cum sunt: climatul de munca, comunicarea sincera, munca in grup si spatiul de libertate. (Vezi, pentru detalii, paragraful “Salariul si motivatia profesionala in economia de piata” in Ioan Done, „Salariul si motivatia muncii”, Ed. Expert, 2000, pag. 114-118).







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate