Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» A face din managementul durabil un instrument al unei bune guvernari


A face din managementul durabil un instrument al unei bune guvernari




A face din managementul durabil un instrument al unei bune guvernari

Un fascicol demotivatii,de argumente obiective si subiective,forte politice si aparitii stiintifice,a facut in asa fel incat mediul si responsabilitatea sociala sa-si ocupe locul legitim,ca obiective degestiune printre obiectivele organizatiei,ale intrepriderii sau ale serviciului public.

O buna guvernanta a organizatiei presupune stapanirea campurilor de decizie in materie etica ,economica,sociala,tehnica,de mediu,juridica si tehnologica.




Integrarea eticii in management

Este surprinzator cum invatamantul si metodele managementului –in cadrul intreprinderilor,al administratiilor,precum si al sindicatelor si al ONG-urilor-sunt fondate pe presupunerea conform careia obiectivele organizatiilor lor,al responsabililor si executantilor lor,sunt oneste si transparente.

Fiecare decizie in afaceri are si o componenta etica pentru ca decizia stabileste si impune o conduita care trebuie sa fie conforma cu anumite valori fundamentale, reguli, principii, sau legi si norme adoptate de legiuitori si comunitate. In aceste conditii, firescul in management ar constitui atitudinea favorabila fata de comportamentele, conceptele, ideile si modelele pe care le-a statuat etica, stiinta normativa care ofera coordonatele morale ale existentei si activitatii omului.

In esenta, etica manageriala poate fi definita drept studiul modului in care deciziile afecteaza persoanele si grupurile sociale, domeniul in care se definesc drepturile si indatoririle, precum si regulile pe care trebuie sa le respecte persoanele care decid.

Multi teoreticieni considera ca monitorizarea afacerilor in raport cu normele etice este obligatorie, pentru ca managementul reprezinta in primul rand o disciplina socio-umana, care doar prin scopurile urmarite se inscrie in sfera stiintelor economice. Alti exegeti ai problemei vad in etica si morala o simpla umbrela sub care sunt acoperite relatiile interne si externe ale firmei, neputandu-se insa delimita clar ceea ce este corect, de ceea ce este incorect.

Geneza si consacrarea economiei de piata constituie un proces complex ce presupune mecanisme si institutii purtatoare de valori, norme si principii adecvate competitiei.

Afirmarea pietii ca mecanism al valorizarii sociale este in esenta conditionata de fenomene specific economice cu un mare grad de obiectivitate. Functionarea optima a regulilor pietii este, la randul sau, determinata de calitatea mediului sociologic, de cultura si valorile morale propuse si exprimate. Cultura si ethosul unei comunitati sunt vector si surse din care se aprovizioneaza comportamentul. Ele definesc, in zona de maxima obiectivitate a economicului, limitele si permisibilitatile, acceptabilul si inacceptabilul, dezirabilul si indezirabilul. In alegerea unui anumit comportament etic, intervin nu numai sistemele etice cunoscute, ci si factorii care influenteaza comportamentul managerial: persoana, organizatia pe care o conduce si mediul extern.

Acest transfer de productie si de competente,realizat intr-un mod organizat va marca fara indoiala o generatie.Atunci Europa ve deveni unul dintre cele mai importante centre de cercetare si de dezvoltare din secolul al-XIX-lea.

Nivelul cultural,intelectual,de formare si de inteligenta al Europei reunite poate raspunde lipsurilor lumii intregi,asa cum demonstreaza ARIANESPACE,AIRBUS,CNES printre altele.

Definirea eticii manageriale cu ajutorul normelor si al obiectivelor

Etica nu este doar un scut pe care il ridicam ocazional,ci din pacate,din obligatie,si din ce in ce mai frecvent ,odata cu descoperirea marilor controverse(CREDIT LYONNAIS,ENRON,PARMALAT,etc.).Nu este doar un subiect de reflectie si de schimburi amabile intre asociatiile cadrelor superioare,sau obiectul publicatiilor cuo excelenta calitate intelectuala,vizand un grup de initiati. . Societatea, reprezinta categoria cea mai generala fata de care etica manageriala trebuie sa-si defineasca comportamentul. Institutiile de baza ale societatii sunt bine construite si ele promoveaza interesele generale? Implicarea statului in mecanismele economiei de piata este benefica? Inegalitatile in statul putere pot fi tolerate? Grupurile interesate, ocupa un palier special si cuprinzator in problematicile eticii manageriale, definind caile corecte in demersurile initiate pentru rezolvarea problemelor sociale ale grupurilor interesate, precum si modul in care sunt afectati de deciziile manageriale. Cum se implica actionarii firmei in relatiile acesteia si in gestionarea resurselor financiare? Ce obligatii are firma fata de furnizori sau clienti? Care sunt caile prin care se realizeaza o buna cooperare cu comunitatea locala sau cu organizatiile de protectie a mediului? Problemele interne, genereaza atitudini manageriale care trebuie sa defineasca natura relatiilor dintre firma si angajati, inclusiv managerii. In ce termeni se realizeaza contractele? Care sunt obligatiile mutuale ale managerilor si a celorlalti angajati? Ce drepturi au angajatii? Conditiile de lucru, ordinele, comportamentul, stimulentele contin elementele fundamentale ale eticii?

Este vorba despre un corp de norme ,astazi mai mult sau putin implicit, de obiective,cu care colaboratorii,actionarii,clientii,prestatarii de servicii ,mediul si stratul social se confrunta zilnic.Mi se pare simplu sa identifici o etica de intreprindere si organizare ,la care adera aproape toti responsabilii,adesea in mod inconstient.

Economie

-Asigurarea supravietuirii organizatiei,realizand beneficii si reinvestindu-le la un nivel care permite dezvoltarea durabila a organizatiei;

-Asigurarea unui serviciu clientului si/sau utilizatorului care rapunde nevoilor sale fundamentale,si nu unor nevoi induse sau sugerate;

-Asigurarea unei functionari financiare oneste,transparente si demne de a fi urmata;

-Aigurarea unei repartizari echitabile a rezultatelor financiare a eforturilor commune intre actionarisi colaboratori.

Social

-Garantarea binelui social si fizic a tuturor colaboratorilor ,inclusiv subordonatii,din punct de vedere al igienei ,al securitatii si al dezvoltarii carierei;

-Asigurarea negocierii permanente si a unui sistem de luare de decizii bazat pe consultatia permanenta;

-Asigurarea integritatii fizice a tuturor colaboratorilor angajati direct sau indirect de catre organizatie.

Mediu

-Eliminarea daunelor de mediu a activitatilor trecute;

-Stapanirea impacturilor de mediu prezente;

-Integrarea in planurile de dezvoltare a factorilor de mediu prioritari:energie,emisii/efluenti;zgomote;subsoluri;panze freatice;fauna si flora.

Etica nu poate fi in mod direct masurata

Contrar tuturor celorlalte elemente de stapanire pe care le poate subintelege notiunea de management durabil,stapanirea etica nu poate fi masurata,nici in termeni de performanta ,nici in termeni financiari.Cu toate ca fara ea,oricare dintre indicatorii descrisi aici devine nu doar inoperabil,ci poate deveni si periculos. In cazul constatarii unor abateri de la normele de conduita interne si de la prescriptiile legale afl ate in vigoare, se vor lua toate masurile organizationale de auto-purifi care precum si masuri disciplinare si legale (din dreptul muncii) – plecand de la avertisment si pana la desfacerea contractului,in vederea reactionarii indiferent de consecintele penale, in mod adecvat faptei comise si de a combate pe viitor eventuale abateri.

Putin conteaza daca aceasta stapanire etica estefondata pe o convingere religioasa ,pe un simt al responsabilitatii laice si umaniste,pe spiritual unui corp solidar sau a unui angajament personal al cadrelor,al dirigentilor si al angajatilor ,ONG,stapanirea etica este cheia de bolta a constructiei managementului durabil.

Etica se masoara prin intermediul indicatorilor pe toate campurile de decizie

Etica nu se poate masura,pentru ca ansamblul deciziilor ,al actiunilor si al rectiilor in cadrul unei organizatii depinde de ele. Raspunsurile la problemele eticii le putem afla din morala comuna si standardele comunitatii in care traim, fara sa ne intrebam de ce este bine sa procedam intr-un anumit fel. Este vorba de un automatism legat de standardele societatii: daca o persoana se apropie de normele etice ale unei comunitati, ea se bucura de apreciere si incredere, iar daca lucrurile sunt decizii neetice? Sigur, cei care au o nevoie de putere mai mare, care sunt puternic orientati spre valorile economice, sunt mai expusi la urmarirea interesului personal si luarea unor decizii neetice pentru intreaga organizatie.

Totusi, o asemenea afirmatie nu are caracter definitiv deoarece un studiu a pus in evidenta ca, desi valorile si filosofiile personale ale managerilor influenteaza deciziile etice in afaceri, ele nu constituie o componenta centrala care sa conduca actiunile si politica unei organizatii. O asemenea ipoteza ofera o explicatie a faptului ca oamenii folosesc sisteme etice diferite in situatii diferite si ca valorile personale reprezinta doar o mica parte din sistemul de valori al intregii organizatii. Conflictul de roluri - multe dileme etice care apar in organizatii sunt in realitate forme ale conflictului de roluri care ajung sa fie rezolvate neetic. O forma raspandita de conflict al rolurilor care genereaza comportamente neetice apare atunci cand “rolul birocratic” al angajatului intr-o organizatie, intra in contradictie cu rolul de “membru al unui corp profesional”. De exemplu, agentii si brokerii agentiilor de brokeraj si asigurari au declarat de multe ori ca asupra lor, ca angajati, se fac presiuni sa promoveze produse care nu servesc cel mai bine interesele clientilor.

Explicitarea stapanirii etice in termeni simpli,precum cele enuntate mai sus,mi se pare in consecinta,esentiala pentru o buna guvernare a dezvoltarii durabile,pentru ca acesta sa nu ramana doar un show cu tema la nivel planetar.

Utilizarea instrumentelor de masura existente pentru gestionarea economiei

Gestionarea competentelor umane,a instrumentelor de investitie,a materiilor prime si a informatiilor,necesare productiei bunurilor si serviciilor organizatiei se afla in centrul acestui cam p de decizii.

Contabilitatea analitica ,evidenta rezultatelor si bilantul annual sunt pentru intreprindere precum si pentru administratii niste instrumente indispensabile,chiar obligatorii ,pentru o buna guvernare la nivel international.Daca aceste instrumente traditionale au meritul de a exista,nu sunt totusi perfecte.

Limitele instrumentelor de masura existente

Putem reprosa acestor instrumente de masura traditionale economice existente trei elemente majore de incoerenta:

-Sunt de o incoerenta care nu se adapateaza nici in timp,nici in spatiu,nici in realitatea economica .

-Aceste instrumente sunt folosite la fel de bine pentru gestionarea transporturilor publice ,al caror impact economic depaseste de departe retelele,echipamentele si instalatiile,precum si a unei intreprinderi de instalatie sanitara ,al carui impact este redus la timpul de asteptare si la factura de reparatie a incalzirii in ajunde Craciun.

Se utilizeaza mereu aceleasi instrumente de masura economica pentru stapanirea vietii unui software cu o viata de cativa ani,care n-ar fi avut nevoie de decat de materie cenusie pentru a-l concepe,fara nici un alt impact in ceea ce priveste materiile prime si energia.Aceleasi instrumente economice stapanesc viata unei centrale termice,cu o durata de cel putin cincizeci de ani si o dependenta totala a costului petrolului si al carbonului.Acestea se substituie mult prea des unei mauri globale a managementului durabil,fara a tine cont de impacturile sociale si de mediu induse.

Cu toate acestea,pentru inadaptatii care ar putea aparea,aceste instrumente au meritul de a exista,inclusive din punct de vedere legal,iar corpul de munca al expertilor contabili ,batran de aproape 50 de ani supravegheaza buna functionare a acestora.

Clarificarea gestionari resurselor umane ale intreprinderii

Gestionarea resurselor umane reprezinta unul dintre cei stalpi de rezistenta ai managementului durabil.

A dori sa introducem in ecuatie stapanirea sociala si mai mult,sa traducem aceasta ecuatie in termeni financiari,este probabil socant la prima vedere.Marele avantaj pe care il pot vedea,este ca acest demers clarifica in mod singular politica,obiectivele si mijloacele de punere in practica in materie de gestionare a resurselor umane.

Defectele gestionarii umane in cadrul intreprinderii

In consecinta,inca de la inceputul revolutiei industriale ,cea care va fi inventat,incepand cu 1870(acum cinci generatii),distribuirea sarcinilor,linia de munca si pentru a termina, organizatia stiintifica a muncii spre 1920(Fayolle si Taylor),gestionarea umana a intreprinderii si a organizatiilor va fi marcata,de laabolirea sclavagismului(ce nu dateaza decat din 1870 si nu este mereu global aplicat oricare ar fi legile nationale si declaratiile drepturilor omului) de mai multe defecte:

-lipsa de claritate;

-evacuarea conflictului;

-profesionalizarea resurselor umane;

-diferenta dintre dirigenti(cadre) si angajatii;

-gestiunea virtuala;

-lipsa cunostintelor asupra mecanismelor sociale ale organizatiei.

Gestiunea resurselor umane sufera de la prima sa formulare realizata de catre Fourier in secolul XIX,de o lipsa de claritate si de o teorizare a obiectivelor,mijloacelor si politicii sale.In consecinta,criteriile de definire a indicatorilor nu pot decat sa reflecteze aceasta lipsa de claritate.

Diferitele etape ale gestionarii umane

Inca din secolul XIX si pana la inceputul secolului XX ,este vorba despre o functie al carui rol este de a organiza si mai ales de a canaliza forta de munca,supraveghind mai intai veleitatile de independenta in raport cu ierarhia si inainte de toate ,considerat la acea vreme cel mai amre rau dintre toate relele organizatiei:sindicalismul.Functia se numea”sef de personal” si era adesea indeplinita de un fost cadru militar.

Incepand cu anii 1960,sub presiunea crescatoare a tertializarii activitatilor economice se adopta, in consecinta,un mod de gestionare a resurselor umane bazat pe motivatie si formare(nu putem contabiliza un serviciu intelectual ca pe o piesa fabricata),functia se numeste din acel moment ”director de personal” si este indelinita fie de catre un psiholog(in marile intreprinderi si adminsitratii),fie de catre sotia patronului(PME/PMI).

Rolul acestei functii este acela de a aplica regulile de administratie ale angajatilor si de a fi comunicativ cu reprezentantii sindicali si directiunea,motivandu-i printr-o formare permanenta a evaluarilor de sfarsit de an si de prime in functie de productivitate.

Doar incepand cu anii 1980 gestionarea barbatilor si a femeilor devine un post de “directiune a resurselor umane”,dedicat foarte adesea unui membru al comitetului de directune la cel ai inalt nivel,adesea un jurist.

Explicarea acestei evolutii se gaseste ,dupa parearea mea,in simplul fapt,ca putem astfel,fara a trece prin medierea unui sindicat,sa gestionam un personal care valoreaza 80% din cadrele si tehnicienii calificati din industrie si servicii,constienti dealtfel de drepturile si indatoririle lor.

Paralel acestei evolutii,intreprinderile industriale si de servicii internationale,dupa exemplul a ceea ce au reusit in cadrul International Standards Organisation(ISO) in termenii certificarii calitatii(ISO 9001-2000) si ai gestionarii mediului(ISO 14001),au inceput sa negocieze o norma internationalade management al resurselor umane.Din motive de diferente culturale si istorice,negocierea a esuat.

Introducerea unui plus de claritate

In lipsa unei norme internationale,norma britanica OHSAS 18001 indeplineste din acest moment functia de norma de gestionare a resurselor umane.Fara a fi perfecta,norma OHSAS 18001 ofera un minimum de directive gestionarii securitatii si igienei la locul de munca.

Insa membrii ISO ,nu au reusit niciodata sa se puna de accord asupra normelor de sanatate si de igiena la locul de munca, ceea ce a reprezentat un factor redactor ,in raport cu campul destul delarg al resurselor umane.

Cu toate acestea, existenta in sine a unei norme ,adoptata in mod deliberat de intreprindere ,oricat de imperfectaar fi,permite fiecaruia,de a verifica conformitatea practicilor si a regulilor autoproclamate.Ceea ce presupune un progress considerabil ,in raport cu opunerea sterila patron-sindicate,care marcheaza climatul social din Europa,pe parcursul secolului trecut.

Recunoasterea gradului de conflictualitate al oricarei organizatii umane

Aspectele complet ignorate de norma OHSAS 18001(Occupational Health and Safety Assesment System)au in vedere dreptul in relatiile de munca ,motivatia,formarea ,munca femeilor si a copiilor ,munca sclavilor,si mai intai de toate,conflictul permanent,care necesita o negociere permanenta.

Fiecare dintre aceste aspecte poate face obiectul masurilor prin indicatori,care pot fi monetari,deci poate inlesni aparitia indicatorilor financiari.

Dintr-o optica a managementului durabil,trebuie ca gestionarea resurselor umane sa recunoasca realitatea sociala,psihologica si politica a organizatiilor.

Toate sistemele de management al resurselor umane,in special cele de origine anglo-saxona,se bazeaza pe modelul armoniei organizatiei.Acest model est in mod evident o imposture,caci orice organizatie umana este conflictuala.

Asadar ,fiecare,de la inavatoarea de scoala primara la conferentiarii marilor scoli si la gestionarii de intreprinderi si organizatii ,poate observa zilnic ca viata psihologica si sociala a organizatiilor este conflictuala si nearmonioasa ,si ca stiintele umane si mai cu seama psiholigia industriala aplicata unei intreprinderi ,si-au pierdut directia,de la inceputul anilor 1930,din trei motive:

-Pofesionalizarea functiei resurselor umane

Profesionalizandu-se,directia resurselor umane a devenit foarte repede o meserie a gulerelor albe(ingeneral fara a dobandi nici o cunostinta asupra cadrului de munca),tratand in mod “stiintific” lumea muncii,asa cum entomologii(specialisti in studiul insectelor) observa furnicile.

-Diferenta crescanda intre “cadre” si operatori de teren

Trebuie sa ne amintim mai intai ca termenul de “cadru”nu se poate traduce in nici o alta limba ,cu exceptia chinezei mandarine,unde desemneaza o persoana care nu-si murdareste niciodata mainile.

Contrar Germaniei,unde orice inginer isi incepe activitatea in atelier, si orice licentiat prestigious in tertiar debuteaza in fata ghiseului unei banci sau al unui post in serviciul public,meritocratia frantuzeasca –in ciuda tuturor avantajelor in raport cu aristocratia britanica sau a oligarhiei americane-prezinta un inconvenient major:proiecteaza tineri talentati si inteligenti ,insa adesea imaturi,pe posture de raspundere si de luare de decizii asupra unor realitati socio-economice pe care ei sau ele nu le-au cunoscut niciodata.

Ar fi inutil,dupa parerea mea,sa stabilim niste indicatori de pregatirea a viitoarelor cadre,in termeni monetar,chiar si pentru permiterea unui benchmarking international.

Pericolele gestionarii virtuale

Informarea gestionarii informatiilor emise ,confera iluzia ca manegerul(sau “cadrul”) poate dirija totul doar prin telefon.Aceasta iluzie comporta un anumit grad de periculozitate din patru puncte de vedere:

a)Validitatea informatiilor primate

Fara un control la fata locului al informatiilor primite,este evident ca nu le putem acorda decat increderea pe care o conferim emitatorului.

Interesul emitatorului fiind acela de a ameliora sau a supraveghea pozitia sa –sau pur si simplu locul sau de munca-este deasemenea evident ca calitatea informatiei emise este,cel putin ,influentata de acest interes.

b)Contactul uman

Informatia,oricare ar fi precizia sa,nu va fi niciodata decat un instrument de pregatire a deciziei.Chiar daca aceasta este pregatita ,inteligenta creatuva umana este aceea care decide gradul sau de pertinenta.

Inteligenta creative intr-o societate,nu poate fi disociata de schimbul de idei ,de opinii,de interactiunea intre barbatii si femeile care alcatuiesc aceasta societate.Aceasta interactiune nu este virtuala,dimpotriva ,este destul de rara,atat fizic cat si intelectual si psihologic.

Fiinta umana ,in ciuda sau multumita sofisticatiilor sau instrumentelor pe care le-a putut dezvolta in activitatea lor,ramane un mamifer al clasei superioare,care are nevoie de cele 5 simturi ale sale-vederea,auzul,gustul,simtul,simtul tactil-pentru a percepe realitatea si in special pentru a-l intelege pe celalalt ,adversar sau partener.

Nici un computer nu va inlocui “tea-lady” in Marea Britanie,pauza de cafea din Germania sau pranzul in Franta,oricare ar fi finalitatea -politica ,economica sau sociala-a organizatiei vizate.

c)Deconstructia

Primele doua pericole ale gestiunii prin PC duc in mod logic la un al treilea:trecerea de la un management real la unul virtual.

Deconectat de realitate,in spatele informatiilor si al comportamentului uman,managementul devine nici durabil,nici pertinent,ci virtual.

Cazul ENRON nu este doar un exemplu de delapidare,ci mai degraba un model de management virtual.Iluzia ,create prin pletora informatiilor de care poate dispune managerul de pe PC-ul sau ,face imposibila asimilarea acestor informatii.

d)Nevoia de angajati

Incapabil sa stapaneasca fluxul de informatii ,responsabilul intreprinderii are acelasi reflex ca si Louis XIV sau imparatul Chinei in epoca Ming.Acesta isi insarcineaza curtneii sa descalceasca acest ghem incurcat de informatii .Acestia,respectandu-si statutul,ii propune patronului decizii care par par sa mearga in sensul bun si mai cu seama in cel al intereselor lor personale sau corporatiste.

e)Indicatorul de experienta

Un indicator care mi se pare extreme de interesant-usor de tradus in termeni financiari-in industrie,este cel al nuamrului de ore pe luna,pe care directorul de resurse umane si directia generala le petrece in locatiile industriale ,si nu in birourile lor,ci in spatiile de receptie a materiei prime,de productie,de ateliere de mentinere si intretinere,in magazii si in spatiile de ambalare si de expediere a produselor finite.

Din experientele mele de consultant pe mai mult de 200 de locatii pe o perioada de reizeci de ani,acest indicator se situeaza intre 5 si 15 % pentru directorii de resurse umane,intre 0 si 5% pentru directia generala.

Stapanirea celorpatru mecanisme sociale in cadrul organizatiei

Invatarea negocierii

Relatia umana ,fizica si de proximitate ,nu va putea fi niciodata inlocuita de relatia virtuala ,pe care mijloacele tehnologice ne-o ofera la nivelul comunicarii planetare.Acest lucru presupune insa ca va trebui sa invatam sa analizam ,sa gestionam sis a negociem conflictele inevitabile intre grupuri si persoane cu interese cel putin partial opuse.

Este de inteles ca toate teoriile si manualele practice de management social inlaturaconflictul.Pentru ca acest conflict-nu doar ca o exceptie,sau ca un razboi intre patronat si sindicate-ci ca o stare permanenta ,este un concept de destabilizare ce pare sa ameninte puterea,organizatia si linistea celor care fac parte din aceasta.

Sunt destul de rari acei dirigenti constienti ca un conflict este o sursa de creativitate si inovatie.Si totusi,dintotdeauna,conflictul a fost generator de inovatii sociale,tehnologice si de mediu.

EXEMPLU

CONFLICTELE CA SURSA DE INOVATIE

Este vorba despre conflictul intre teologii Thomistes si observatiile apartinand lui Galilee ,in secolul al-XVI-lea ,care este la originea cosmogoniei actuale.

Conflictele sociale din ultimele doua secole au inventat modelul social-democratiei in emisfera Nordica, pe care multa lumenu-l mai ia in considerare.Cu o atitudine mai cinica,putem constata ca Ce-al Doilea Razboi Mondial si razboiul rece au demonstrate inca o data ca cercetarile intreprinse de Pierre si Marie Curie asupra radioactivitatii au dat nastere la rezultate dintre cele mai bune-energia nucleara-dar si dintre cele mai rele-Hiroshima si Nagasaki.

M.WERNHER BRAUN,inainte de a deveni genialul creator al NASA ,era implicat mai activ in dezvoltarea V1 si V2,care -din fericire –au ajuns mult prea tarziu ,pentru a invalmasi lumea intreaga in oroarea nazismului.

Conflictul planetar al Celui de-al Doilea Razboi Mondial este la originea unui mare numar de obiective si de masinarii care ne inconjoara,al avionului cu reactie,al elicopterului,al penicilinei,al telefonului portabil,al tesaturilor pe baza de tehnologii chimice.

Deasemenea,din conflictul de interese pe termen scurt intre mandatariipetrolului si eforturile internationale de reducere a icalzirii planetei,va lua amploare ascensiunea celorlalte surse massive de enrgie care vor fi ,in ordine,nucleara,hydrogen,fuziune.





Fie ca sunt la nivel mondial,local sau al intreprinderilor,conflictele de interese au fost mereu la baza inovatiilor.Dezvolatarea durabila are vocatia de stapani si a conduce conflictele,dar mai cu seama ,de a nu le nega.

Indicatorul de conflict care ne vine imediat in minte, este numarul de ore-usor de convertit in date financiare,consacrate de catre dirigenti ,precum si de catre reprezentantii personalului ,negocierii permanente ,organizarii statuturilor,identificarii competentelor si schimbului bazat pe conceptii divergente a ceea ce va deveni organizatia.

Managementul durabil este in mare parte bazat pe conceptual de negociere a conflictelor,iar indicatorii de negociere reprezinta detin un rol important pentru garantarea perenitatii pe termen lung.

Importanta acestui indicator,cel mai adesea ocultat din cauza intereselor divergente-merita sa mai intarziem.

Managementul durabil al organizatiei nu are ca obiectiv negarea conflictelor,ci identifucarea radacinilor si instaurarea unui mod de negociere acceptat de toti,stiind ca orice compromise nu va fi decat intermediar.

Conflictul din cadrul unei organizatii isi gaseste radacinile in cele trei tipuri de putere:

-statuara si economica;

-de competenta;

-ideologica.

Puterea statuara si economica

Este vorba despre ansamblul de reguli ,procedure si mijloace maeriale de acre dispune o persoana sau un grup,ce ii permite sa-si exerseze puterea ,sa-si urmeze intersele sis a-si atinga obiectivele.

Aceasta putere este cea mai proeminenta ,adesea cea mai senzationala si in consecinta,foarte des confundata cu singura putere existenta in organizatie ,inclusive in teoria marxista a organizatiei.Totusi este vorba despre o putere efemera ,care poate creste ,diminua sau disparea.

In consecinta,puterea statuara reprezinta un ansamblu de reguli si de mijloace de constrangere atribuita unui individ sau unui grup din cadrul organizatiei,dar care le pot fi retrase ,la fel de repede precum le-au fost atribuite.

Dat fiind ca aceasta puetere nu se bazeaza pe o putere de competente si o putere ideological,risca in orice moment sa dispara,cel putin in societatile democratice.

Puterea banilor face parte din puterea statuara.Cotatiile bursiere ale ENRON,ca si puterea dirigentilor ,s-au risipit in mai putin de doisprezece ani.

Puterea competentei

Puterea competentei este strans legata de un grup sau o persoana fizica.Contrar puterii statuare si celei economice,aceasta nu poate fi transmsa de la o persoana sau de la un grup la altul,fara un proces lung de pregatire.

Puterea competentei,in consecinta,este cu mult mai importanta in dinamica organizatiei decat puterea statuara sau cea economica ,care poate schimba acest proprietar de azi pe maine.

Este logic ca grupurile sau persoanele ce detin puterea de competenta,o utilizeaza doar pentru a-si urma interesele.

EXEMPLU

EXERCITAREA PUTERII DE COMPETENTA

Astazi(2004) EDF,ieri (1974)muncitorii Livre,transporturile publice(SNCF,RATP,acarii cerului) dintotdeauna si mult timp de-acum incolo,sunt nste exemple din Franta unde puterea competentei ,stapanind instrumentul de productie si serviciile ,este exercitata ,dat fiind ca grupurile sau persoanele ce au interese opuse unii fata de altii sau fata de intreaga societate,isi simt puterea amenintata.

Puterea de competenta a facut loc,inca din Antichitate,unor corporatisme,garantand totodata clientilor si sponsorilor ,calitatea produselor si a serviciilor(calfele si constructorii de catedrale),formarea ucenicilor si refuzarea oricarui neinitiat.

Nu exista nici o diferenta socio-economica notabila intre corporatii ce au contribuit la constructia Chartres si a Chernobyl.Primele erau probabil mai bine gazduite si hranite decat cele din al doilea caz,dispunand in afara de puterea de competenta ,cea statuara si economica,puterea ideological.

Cele care au construit Tchernobyl nu detineau decat puterea de competenta,insa nu si cea ierarhica si economica,sau cea ideological.Cunoastem rezultatul.

Puterea ideologica

Pentru a continua intr-un mod catmai simplist,ideologia este ideea pe care un grup sau o persoana si-o face despre ceea c ear trebui sa fie societatea:intreprindere,administratie,organizare,natiune,chiar intreaga lume.

Aceasta idée poate fi de ordin religios,cultural,social,economic,tehnologic,insa se bazeaza mereu pe un principiu imuabil:exclude indoiala si astfel il exclude pe celalalt.

Gestionarea diferentei puterii ideologice ,intr-o societate mondializata,reprezinta sarcina cea mai dificila ,cea mai ingrate si cea mai lunga in panoplia managementului durabil.Pentru ca am dirijat si consultat grupuri industriale pe plan mondial,am un simt ascutit al acestei probleme a puterii ideologice din cadrul uinei organizatii.

Multa vreme,mai exact pana la disparitia sindicatelor la inceputul acestui secol,opunerea ideological a putut fi redusa la dihotomia patronat-sindicat .Realitatea este mult mai complexa.

EXEMPLU

INGINERI CU IDEOLOGII DIFERITE IN PATRU COLTURI ALE LUMII

Ideea pe care si-o face un inginer rus in electronica spatiala din Kazan, Tatarstan,despre ce inseamna o intreprindere si ideea pe care si-o face omologul sau din Seattle,Statele Unite, este diametral opusa.Au aceeasi meserie ,utilizeaza aceleasi algoritmuri –pe care le schimba – castiga destul de bine,insa nu pot fi schimbati ca statut.

Nu este vorba despre bariera lingvistica-usor de deposit-cea care pune aceasta problema,ci conceptul insusi de organizare.

Inginerul din Seattle se asteapta sa fie integrat intr-o echipa ,unde va avea desigur la inceput un rol mai mic,dar va avea ocazia sa se informeze,sa-si perfectioneze argumentele si-cine stie,intr-o zi- sa faca in asa fel incat punctual sau de vedere sa fie valorificat.

Inginerul din Kazan asteapta ordinele.Cand ordinele sale I se par de-a dreptul stupide,vorbeste despre asta,cu colegii sai in care are incredere absoluta,insa le va executa.

Pentru inginerul din Seattle,a nu fi ascultat ar fi la fel de greu de inteles cumar fi pentru omologul sau rus a nu primi ordine.

Insa diferentele puterii ideologice nu se limiteaza doar la diferentele de limba si de cultura.In cadrul organizatiei,fie ca este vorba de o intreprindere sau de o organizatie,gasim opozitii,cateodata conflictuale,rareori-eplicite-de interes ideologic.

EXEMPLU

SNCF,TER SI GARA DIN PONT D’AIN

SNCF si TER

Ce este SNCF?

-Un serviciu public?

In acest caz,ideea pe care o cultivam trebuie sa fie cea a binelui public.Micile gari din provincie,prin definitie deficitara,trebuie sa fie considerate –ca si scolile,spitalele,pompierii,jandarmeria,directia judeteana si echipametul(DDE),etc.,-ca niste servicii indispensabile binelui cetatenilor ,pentru care acestia refuza sa plateasca impozite.

-O intreprindere private,supusa de catre actionari unor exigente de rantabilitatea a oricarei investitii private?

In acest caz,ideea pe care ne-o facem despre SNCF este cea a unei intreprinderi private rentabile ,ce pretinde inchiderea a aproximativ 500 de gari de pe teritoriul Frantei,deficitare intr-o masura iremediabila,din punct de vedere al contabilitatii locale.

In optica intreprinderii private,este evident ca trenul TER este condamnat.Intr-o optica a managementului durabil,o asemenea aplicatie a ideologiei rentabilitatii ar reprezenta un dezastru social,economic si de mediu.

SNCF si Gara din Pont d’Ain

Mica gara din Pont d’Ain,din Ain(01) are nevoie pentru a functiona,de patru functionari in permanenta.Asta ar insemna o valoare de 500 000 €/an pentru salarii si impozite. La aceasta suma se adauga un minimum de 250 000€/an ca si cheltuieli de functionare,de intretinere si mentinere,ajungand astfel la 750 000€ /an ,amortizarile terenurilor,ale cladirilor ,ale peroanelor ale cailor ferate nefiind incluse.

Este evident a in nici un caz,produsul vanzarii titlurilor de transporturi si de abonamente pentru studenti nu ar putea acoperi cheltuielile fixe de functionare.Conform unei bune logici economice ,ar trebui sa inchidem gara Pont d’Ain.

Conform unei perspective de management durabil,trebuie ,dimpotriva ,sa sustinem cu orice pret existenta acestei gari:Pont d’Ain traieste din punct de vedere economic din de pe urma existentei pe teritoriul sau a unei uzine chimice,cu o suta de muncitori si de cadre.Acestia au la randul lor copii pe care trebuie sa-i trimita la facultate sau la liceu.Cel mai economic traseu se face prin intermediul SNCF ,atat pentru muncitorii si angajatii uzinei care vin de la tara.

Gara se deschide dimineata,vazandu-i venind pe muncitori si angajati si cei cativa comercianti,care vor fi cazati la hotelul”Paris-Nice”.Seara,putem observa aceeasi activitate in sens invers.

Sa inchidem gara sis a inlocuim serviciul SNCF cu o societate private de autobuze?Nici un operator nu va fi interesat de o activitate care ,in orice caz,va fi deficitara.Inchiderea garii ar fi cu atat mai rau petru calatori?Pentru contul SNCF ar fi un beneficiu.Pentru colectivitate ,asta ar insemna inchiderea uzinei,abandonarea unei parcele industriale contaminate,pierderea unei taxe profesionale si a o suta de locuri de munca.

Adevarata problema nu este rentabilitatea locala a garii SNCF din Pont d’Ain,ci utilitatea sa sociala si economica la nivel de regiune.Acest calcul presupune o negociere conflictuala intre SNCF(responsabil al unei linii si al unei gari deficitare),comunitatea.alesii,ONG-urile si cateva mici fabrici locale.

Concluzie

Managementul durabil nu se rezuma la un singur calcul de contabilitate ,chiar daca pe termen lung ,ci la utilitatea sa publica globalizata si contabilizata.

Este nevoie de un efort ,intr-o maniera transversala,pentru a evalua pierderile economice,sociale si de mediu a deciziilor sale iar aceasta,intr-o perspective de lunga durata.

Generalizarea practicilor contabile a organizatiilor,oricat ar fi de indispensabile ,le-a facut impasibile la impacturile sociale si de mediu ,prin care pierderile pe termen scurt,mediu sau lung se intorc impotriva lor insisi,a dirigentilor si a sponsorilor.

Stapanirea tehnica

Doua fenomene au dat nastere neincrederii vis-à-vis de stapanirea tehnicii si a corolarului acesteia,exigenta unui control continuu a proceselor de realizare a produselor si serviciilor in lumea industrializata.

Subcontractarea

Primul fenomen este acela care isi are originea in Statele Unite in 1920,si care poarta numele de subcontractare.

Henry Ford II,a inteles inca din 1924 ca un constructor de masini nu era de fapt decat un asamber de echipamente,a caror realizare trebuia sa o dedice unor uzine independente specializate-si bineinteles dependente in intregime de comenzile a ceea ce urma sa fie industria automobilului.

Autocontrolul

Cum am putea garanta calitatea si conformitatea unui produs sau a unui serviciu pe care il subcontractam artizanilor ,neavand adesea nici neavand adesea nici propria firma?

In acest moment Ford ,a avut o inspiratie de geniu,imprumutand recentei American Medical Association regulile foarte stricte de organizare ale unei meserii.

Certificarea calitatii

Gandirea lui Henry Ford era simpla:la urma urmei,un medic si un echipmentier au aceeasi meserie.Primul lucreaza pe organe vii ,iar al doilea cu organe inerte.Amandoi necesita intretinere si daca este nevoie,interventie sau chiar inlocuire.

Dupa Razboiul de Secesiune din Statele Unite,numarul de “chirurgic” autoproclamati,demisionati din armata Confederatiei ,a crescut.Pana in momentul in care American Medical Association ,in 1911,face ordine,specificand ca nu era recunoscut ca medic decat persoana care:

-a fost licentiate ca medic;

-dispune de un cabinet medical,cu mijloacele de analiza si de ingrijire care se impun;

- accepta sa se supuna uui control ,daca este necesar ,din partea colegilor sai.

Transpunand aceste cateva principii simple din medicina in industrie,Henry Ford a rezolvat problema de control si de urmare a subcontractantilor care devenisera furnizorii sai.

Impunand reguli si norme,acesta a inventat fara a avea stiinta normelor ISO 9001-2000 din industrie si servicii.

Certificarea ISO 9001-2000(versiunea actuala a normei inventate de Ford) nu este o garantie absoluta a calitatii unui serviciu sa a unui produs.Insa,cel putin garanteaza ca acestea sunt realizate conform unor regului auto-impuse ,audiate de catre partile independente si verificate de catre fiecare in parte.

Aceeasi exigenta planetara de calitate

Delocalizandu-si informatica in India,marile banci si asigurari internationale au si-au asortat contractele masurilor de calitate,certificate ISO 9001,insa inregistrate in caietele lor de sarcini.

Managementul durabil se distinge nu doar prin prezervarea atenta a locurilor de munca pe un anumit perimetru European sau American,ci printr-o exigenta plenatara de calitate ,de respectare a fiintei umane si a mediului inconjurator.

Delocalizarea activitatilor activitatilor si serviciilor in lumea a treia nu prezinta nimic socant,in masura in care aceste transferuri pot sa aduca in Emisfera Sud-Americana mai multa prosperitate economica ,echilibrul social si al mijloacelor de a respecta mediul inconjurator.

Considerand ca aducem o sursa de munca in lumea a treia,inseamna sa vezi munca nu ca pe o dinamica a dezvoltarii durabile,ci ca pe o ecuatie cu o suma nula.

Ceea ce este o absurditate sociala si economica ,nascuta dintr-o concepere a muncii ca o pedeapsa si nu ca pe un mijloc de deplinatate personala si de dezvoltare socio-economica in comun.

Munca,prin definitie,este o ecuatie cu suma ne-nula,in care efortul unuia aduce o valoare adaugata efortului celuilalt.Este evident ca acest proces de generare a valorii adaugate este conflictual si va ramane mereu astfel,pentru ca inadecvat repartizata,cel putin in opinia celor care primesc partea corespondente,ceea ce se realizeaza.

De aici si necesitatea imperativa unei negocieri in scopul partajarii.Si in consecinta,de a pune pe masa de negocieri indicatori financiari.

Stapanirea mediului

Stapanirea impactului asupra mediului prin industrie si servicii este incontestabil cea mai noua disciplina a mangementului durabil.

Mai mult,norma ISO 14001, a carei aplicare esste certificata de catre un audit independent,permite fiecaruia sa verifice nu doar tinuta obiectivelor clar enuntate intr-o declaratie politica,dar si respectarea exigentelor legale in ceea ce priveste mediul inconjurator.

Intr-o disciplina la fel de noua precum ingineria mediului,care a aparut pentru prima data acum douazeci de ani,certificarea unui sistem de management devine un instrument extreme de capabil.

Motivarea sectorului industrial

Prin definitie,deseurile,emanatiile gazoase,zgomotele.riscurile nu sunt decat sub-produse ale activitatii industriale.

A produce placi de otel este o sarcina nobila.Cresterea productiei nu doar ca valorizeaza personalul ,sefii de post si responsabilul de exploatare,ci se traduce foarte adesea in prime si bonusuri foarte apreciabile.

Pana acum,reducerea cu 50% a emisiilor de gaze SO2 si emisiile de CO2,stapanirea si epurarea efluentilor incarcati cu metale grele,recuperarea energiei de caldura a marilor furnale,reprezentau probleme carora le acordam atentie ocazional,din moment ce DRIRE(Direcia regionala a industriei,a cercetarii si a mediului)se manifesta.Din moment ce DRIRE cenzureaza legea,din cauza nerespectarii regulamentelor ,se editeaza un raport ,demonstrans ca totul va reintra in ordine,punand astfel in practica planul sau de conformizare.

Dupa putin timp,ne dam seama ca acest plan de conformizare va avea un cost,si ca va trebui sa gasim un buget ,chiar daca ar fid oar pentru anul viitor.

Cu cat intreprinderea industriala –dar si administratia sau serviciile-tergiverseaza in fata investitiilor si conformizarilor inevitabile.

Acordarea unui maximum de importanta aspectelor de mediu

Managementul mediului este un post economic-si in consecinta social-care va apasa din ce in ce mai greu asupra intreprindeilor si a organizatiilor.

Problema consta in proasta pregatire a cadrelor lor si a responsabililor.In oice moment al cursus-ului lor academic nu am perceut decat impactul activitatilor industriale si administrative,a caror responsabilitate o poarta si care pot avea efecte nocive durabile asupra mediului si a corpului social.Cu atat mai putin,cum am putea masura impacturile ,sa le eliminam sau sa le reducem importanta?

Primii specialisti in ingineria mediului au invatat la gramada meseria al carui contur incepe sa ia forma.Primele promotii ale inginerilor specialisti apar de-abia in 2002dupa ce au parasite bancile scolii.Au nevoie de urgenta de indicatori de urmarirea gestionarii ,si anume indicatorii financiari.

Urmarirea evolutiei legislatiei

Dreptul la munca,dreptul la comert,dreptul la mediu inconjurator,dreptul fiscal,fara a vorbi de dreptul penal,sunt deasemenea coduri care regeneareaza viata organizatiilor,a fabricilor si a serviciilor.

Cel mai adesea,dirigentii industriali si cei ai lumii a treia ignora acest aspect al stapanirii manageriale,lasand sarcina de a intelege aceasta masinarie juridica celor a caror specialitate este.Ar insemna sa uitam putin cam repede ca responsabilitatea legala a unei societati depinde in mare masura de dirigenti.

Responsabilizarea dirigentilor

Normele OHSAS 18001 si ISO 14001 impun o supraveghere reglementara a legilor ce vizeaza igiena , securitatea si mediul.

Un bilant nesemnificativ

Dupa aproximativ o suta de certificari industriale si patru certificari ale unor servicii reusite,in ISO 9001,ISO 13001,OHSAS 18001,pe toata suprafata lumii,onestitatea ma oblige sa obliga sa recunosc ca obligatia unei urmariri reglementare si legale,impuse de catre normele ISO 14001 si OHSAS 18001,se rezuma cel mai adesea la un contract trecut cu un cabinet de avocatura.Masurile de performanta sunt reduse ,in general la verificarea conformitatii la norme,aici si acum.

Anticiparea pe cat posibil a prudentei juridice

Totusi,trebuie sa remarcam stransa relatie ,intre exigentele societatii in materie de stapanire sociala si bineinteles mediul inconjurator si evolutia legislatiei.

Regularitate legislative

In domeniul social,am fost obisnuiti in Franta cu “eruptii” de zeci de nai,de doua generatii de legi de orice natura:

1936:legile pentru concediu platit- Leon Blum

1946:nationalizarile si legile asupra inspectiei muncii si reprezentantei sindicale Charles de Gaule

1961:legea asupra participarii

1970:legea asupra decentralizarii

1981:legile asupra nationalizarilor

2001:legea asupra celor 35 de ore

In domeniul mediului incconjurator,apare o alternanta cvasi rituala intre temele de mediu ,dezvoltarea tehnica a sistemelor de masura din ce in ce mai fine si votul legilor din ce in ce mai constrangatoare.




Aceasta va presupune,in consecinta,in special in materie de investitie si de organizare a muncii,nu doar de a verifica conformitatea reglementara aici si acum,ci de a anticipa ,pe cat posibil ,legile si reglementarile..Pentru aceasta ,este suficient doar sa privim dincolo de frontierele tarii noastre.

Chiar si ca o anticipare,este imposibil pentru un amator sa urmeze conceptual de prudenta juridica pe plan social si de mediu.Serviciile specialistilor externi organizatiei sunt in consecinta ,de mare folos.Insa,oricare ar fi verdictele acestora, acestea se traduc prin costuri/beneficii de investitii si de functionare.

Inovarea cu discernamant prin noile tehnologii

Constrangerile financiare pe care exigentele de mediu si cele sociale le impun activitatii fabricilor si serviciilor ii oblige pe acestia din urma sa inoveze.Insa inovatia tehnologica in sine nu este un scop sic ere sa fie stapanit.Sa luam cateva exemple in cateva domenii de varf..

Stapanirea tehnologiei lantului alimentar

A nu se evita tehnologiile industriale ale filierei alimentare

Exemple de industrializare a agriculturii sunt reprezentate de cresterea in custi baterii a pasarilor si a vitelor, de culturile de teren inalt;dar si fertilizatorii chimici,fungicidele,insecticidele,ierbicidele,fara a omite colorantii,conservantii,agentii anti-bacterieni in hrana si in bauturile de peste zi.

Iluzie

A dori sa alegi intre tehnologiile industriale ale filierei alimentare si bilogia”dulce”a unei fantasme a unei lumi “pure” din punct de vedere biologic,care nu a existat decat in imaginatia citadinilor dezgustati ,pe buna dreptate,de poluarea orasului in care traiesc.

Tratarea apei

Daca apa,care este sursa vietii ,si in consecinta a intregii filiere alimentare,nu este tratata,aceasta devine daunatoare.

EXEMPLU

EPIDEMII,GRIPE SI IGIENA APEI

Ciuma din Atena(secolul V iHr),Marea Ciuma europeana(1346-1352) care a ucis mai mult de o treime din populatia din Europa Occidentala.dar si ,mai aproape de noi in timp,”Gripa spaniola” care a ucis la inceputul anilor 1920 mai mult decat a facut-o Cel de-al Doilea Razboi Mondial(20 de milioane de morti),sunt datorate unei lipse totale de stapanire a igienei apei.Iar aceasta stapanire ,intr-o lume care va numara destul de devreme opt miliarde de locuitori,trece printr-un tratament psiho-chimic,fie ca vrem sau nu.

Industrializarea responsabila a filierei alimentare

Problema filierei alimentare nu inseamna sa ii induci un anumit nivel de “naturalete”(cand se va intampla asta?),ci de a o stapani fara a o afecta.

Sa terminam cu disputa sterila a OGM-urilor

Iata de ce disputa OGM-urilor este sterile.Organismele modificate genetic nu reprezinta decat o una din tehnicile care dauneaza industriei alimentare.Aceasta trebuie sa se situeze ca si celelalte tehnici intr-o perspectiva de responsabilitate si reversibilitate.Este urgent sa recurgem la injurii cvasi religioase pe tema OGM-urilor.

Stapanirea filierei alimentare trece inexorabil printr-un calcul costuri/beneficii.

Alegerea tehnologiilor adecvate energiei

Alegerea tehnologiei energiei apartine celor care fac probabil-cu cei din transporturi-obiectul unei acumulari de afectiuni si simptome pe teritoriul Europei.

Stoparea risipirii hidrocarburilor

Utilizarea hidrocarburilor drept combustibil este un non-sens tehnologic,economic si politic.Hidrocarburile reprezinta acele bunuri rare,limitate si bogate,reprezentand baza multor potentiale aplicatii chimice.Astfel ardem literalmente rezervele de materii nobile ale copiilor nostri.

Trebuie cu orice pret sa convingem opinia publica mondiala sau europeana,ca molecula de petrol este o molecula nobila ,care poate fi utilizata , farmacie,agroalimentatie, constructii,pictura,mentinere industriala,precum si chimie industriala

Prospectiva

Daca vom continua sa utilizam aceasta materie nobila ca si combustibil al mijloacelor de transport ,transportul persoanelor si al bunurilor se va opri,cel mai tarziu in 2075,pe pamant,in aer si pe mare,adica peste doua sau trei generatii cel mai tarziu.

Impacturile asupra mediului ,al igienei si al sanatatii publice,asupra calitatii serviciilor publice nu sunt luate in calcul in acest context,insa va fi destul de usor de calculate,iar rezultatul acestui calcul va fi dezastruos.

Dezvoltarea energiei nucleare

Energia nucleara este singura energie inepuizabila care exista,in afara de hidroenergie si de fuziune,care raman sa fie dezvoltate din punct de vedere industrial.

A afirma inseamna oare si a ignora Three Miles Island si Tchernobyl? Bineinteles ca nu,insa adevarata problema a energiei nucleare ,in afara problemei immense de comunicare asupra realitatii ciclului nuclear,nu rezida in disfunctiunile mentinerii celor doua centrale aflate in discutie;este cel al deseurilor nucleare cu un grad ridicat de radioactivitate.Iar solutia tehnologica a acesei probleme exista.

Rezolvarea problemei deseurilor radioactive

SUPERPHENIX in Franta reprezenta una dintre solutiile regenerarii permanente ,care ar face filiera nucleara autosuficienta ,eliminand in acelasi timp adevaratul pericol al deseurilor radioactive O decizie politica fondata pe demagogie raspunzand la angoasei in fata factorului nuclear a facut ca solutia tehnologica sa fie abandonata.Fie ca suntem pro sau contra energiei nucleare,deseurile radioactive ale centrelor exista,fara a vorbi despre deseurile sub-marinelor si ale altor masinarii nucleare dezactivate din Europa de Est si Rusia de la Caderea Zidului Berlinului.

Ati vorbit despre dezvoltarea durabila?

A le ingropa sau a le cufunda in Marea Barents,in loc sa le reciclam,inseamna sa avem incredere in inginerii si tehnicienii generatiilor viitoare de a asigura mentinerea acestor situri.Si aceasta ,pe un continent ,Europa,unde deplangem memoria omului de 2000 de ani .

Stapanirea factorului nuclear ca sip e celelalte surse de enrgie

Stoparea filierei nucleare nu este posibila ,pentru ca asta ar implica si o anumita gestionare.Aceasta ramane pentru lumea industriala ca si pentru lumea a treia ,sursa cea mai sigura sic ea mai fiabila de energie,cu conditia sa fie stapanita.O conditie valabila pentru toate sursele de energie de la foc la apa,vant ,chimie,hydrogen,fuziune si in final geniul uman.

Trebuie sa avem curajul de a face calculul onest costuri/beneficii al energiei nucleare.

Diminurea energiilor “regenerabile “ in functie de nevoi

Energia hidraulica

-O folosire iresponsabila a tehnologiilor energiei hidroelectrice

Barajul Inga din Republica Democratica Congo,lacul Nasser din Egipt,barajul Itaipu din Brazilia ne-au aratat ca operele faraonice destinate furnizarii energiei de care aveau urgent nevoie , imensului tinut,s-au dovedit a fi niste dezastre economice,ecologice si sociale.China va constientiza acest aspect cand Cele Trei Chei vor deveni o sursa de apa pentru cel mai mare baraj chinez din lume.Ar trebui asadar sa condamnam energia energia hidroelectrica?Bineinteles ca nu,dar cu conditia ca aceasta sa respecte mediile protejate,cele sociale si sa fie justificata din punct de vedere economic.Nici in Itaipu,nici in Inga,nici la lacul Nasser,nu era cazul.Si ne putem pune probleme serioase asupra Celor Trei Chei.

O utilizarea responsabila a tehnologiei hidroelectricitatii

Norvegia este un exemplu al bunei utilizari a tehnologiei hidroelectrice.In ciuda bogatiei petroliere ,tara nu detine centrale termoelectrice ,acoperindu-si nevoile energetice (al optulea producator si al treilea exportator de petrol din lume)-inclusiv nevoile industriale-ale numeroaselor sale instalatii hidroelectrice ,a caror marime este adaptata consumului previzional ,si nu marimii fluviilor.

Din moment ce electricitatea astfel generate serveste la alimentarea cuptoarelor electrice din otel,apa pentru racier este colectata in bazine de crestere a somonilor ,care inainte sa fi atins marimea necesara ,vor fi transferati cu camionul in rezervele piscicole situate in fiorduri.

Desigur,Norvegia care nu numara decat 5 milioane de locuitori ,este o tara ce se intinde pe lungime,destul de ingusta, care nu are nici un fluviu de talie mare,comparabil cu Panama,Congo sau Nil.

Initierea unei autosuficiente energetice localizate

-Brazilia,cu exceptia zonei Nordeste,contine pe teritoriul sau destul de intins suficiente fluvii si rauri cu o importanta mica sau medie care ar fi putut inlesni aparitia a sute de hidrocentrale,conferind echilibru in acelasi timp nevoile de enrgie locale ,de irigare a terenurilor ;

-In Republica Democratica Congo,aceleasiconditii hidrologice permitand generarea de energie,pe plan local,irigareasi fixarea populatiei,ar fi indiguit cel putin partial explozia demografica din Kinshasa.

-In Egipt ,o politica inteligenta a canalelor ,plecand de la Nil,ar fi fost un mijloc de generare de energie,doar prin furnizarea apei localnicilor care nu ar fi fost astfel obligati astfel obligati sa mareasca populatia deja debordanta din Caire unde,crima,drogul si prostitutia reprezinta principala disputa cu munca cinstita.

Monumente gigantice,megalopoluri gigantice,mizeria sociala si nesiguranta imensa.Insa ,in mod evident ,o initiative de autosuficienta energetica localizata ,nu va permite niciodata megalomanilor ce au luat initiativa acestor monumente faraonice sa intre in Istorie.

In concluzie

Energia hidraulica ne poluanta care nu distruge tesutul social si este justificata din punct de vedere economic,este o energie de proximitate.Cum sa faci sa traiasca un intreg sat,chiar un oras?Dar mai ales un megalopol sau o uzina de aluminiu ce cheltuie multa energie electrica?

EXEMPLU

SOLUTIA POTENTIALA FOTOVOLTAICA

In Muntenegru,mic stat in adancul Alpilor ,alimentat cu energie prin sistemul hydroelectric,dat fiind ca singurul cuptor electric de aluminiu este activate,electricitatea este redusa pentru pentru ansamblul populatiei (500 000locuitori).Pur si simplu entru ca trebuie sa aleaga intre industrie si confortul de acasa.

Este incontestabil ca in Muntenegru ,energia solara ar putea furniza mare parte din nevoile de electricitate a caselor ,insa ar mai trebui ca acele componente in instalatie si mentinerea continua a celulelor fotovoltaice sa fie disponibile (chiar daca nu sunt),ca distributia electricitatii sa nu mai fie un monopol al Statului (chiar daca ramane,dupa modelul francez actual din 2004),si ca instalatiile individuale sa fie accesibile unei populatii al caror venit anual sa nu depaseasca in medie 700 de euro.De aceea ar trebui ca instalatia si mentinerea celulelor fotovoltaice de pe acoperisurile caselor din Muntenegru,sa fie finantate.

Experimentarea masiva din Sicilia,a cuptorului concentric de 20MW al profesorului Carlo Rubbia,demonstreaza ca aplicatiile industriale ,nu doar din Europa de Sud ,ci si in emisfera sudica, sunt posibile.Singura conditie care se impune este aceea de a ii integra intr-un program de formare pentru mentinerea si transferul tehnologic ,a caror absenta a facut sa esueze toate tentatiile de punere in practica a centralelor fotovoltaice dn Africa sub-sahariana.

O utopie?Nu.O lipsa de vointa?Da.

Sistemul eolian

Morile de vant,inventate de populatia sud-mediteraneana in secolul al-XIII-lea si adoptat in Galicia ,in Province,si in Tarile de Jos,aveau toate o caracteristica comuna:

-Produceau suficienta energie pentru a macina graul ,pentru a strivi maslinele pentru extrgerea uleiului,sau chiar pentru a zdrobi nucile;

-Aveau ,si pentru cei care au supravietuit inca mai au, o calitate estetica indiscutabila.

Succesorii lor,sistemele eoliene,nu sunt doar niste masinarii hidoase care deformeaza peisajul ci in plus au un cost de mentinere exorbitant(de 0,3 € pe Kw/h) si cu un randament destul de slab(1,6 MW pentru cele mai performante).Singurul viitor pe care l-ar putea avea aceste sisteme eoliene este cel al istalatiei pe baterii pe mare,departe de marile culoare de transport maritime,stiind ca pentru a ajunge la capacitatea unei singure centrale termice pe baza de foc(carbon sau combustibil) care produce in jur de 150 MW,este necesara o suta de piloni cu elice de 80 de metri inaltime.Exceptand costul de investitii,costurile de mentinere fiind redibitorii.

Limitele acestei surse de energie

Pare evident ca sistemele eoliene sa fie destinate serviciului unor tari mai putin populate ,mai putin industrializate ,avand spatii maritime de proximitati importante si care ar putea probabil fi programate in acelasi timp cu dezactivarea platformelor petroliere in urmatorii zece ani ,in special in Marea Nordului.

Generarea lor de energie ar fi slaba,insa nu ar costa pea mult,cu exceptia mentinerii ,a unui raport cost/beneficiu mediocre,tinand cont de volumul scazut al productiei per unitate si cost de mentinere.

Hidrogenul

Vehiculul personal sau colectiv al secolului XXI,va function ape baza de hidrogen sau nu va mai functiona deloc.Singura materie inepuizabila de care dispunem si care se autogenereaza este apa.Ar trebui sa o respectam sis a o administram?Resursa de apa va fi obiectul razboaieor din acest secol.Israel,Iordania,Palestina,Egipt,dar si Mercosur trebuie de atunci pana in present sa negocieze pretul apei,in caz contrar Balcanii,India,China ,Rusia risca sa cunoasca tensiuni in jurulaccesului la apa,mai serioase decat cele pe care le-am cunoscut si inca le mai cunoastem in jurul materiilor prime si a petrolului.Apa va fi materia prima a secolului XXI.

Prospectiva

Exploatarea sa o va inlocui pe cea a petrolului ,ale carui rezervoare vor fi inchise,oricare ar fi termenul anuntat,nu este doar previzibila,dar al carui consum este unul iresponsabil si trebui sa fie stopat intr-un termen de cincizeci de ani maximum.

O perioada de timp la fel de scurta ca ceea care s-a scurs intre inventiile primelor motoare cu explozie si explozia pietei automobilului in Statele Unite apoi in Europa ,a fost reprezentata de doua generatii (1900-1950).

Energia geotermala

Investitiile facute in energia geotermala care va fi la acelasi nivel de greutate ca si cele care necesita foraje pentru petrol la mari adancimi ,nu au atras niciodata capitaluri ,cu exceptia Islandei ,unde exista o abundenta de resurse destul de usor de exploatat insa practice,nu exista nici o industrie care sa le utilizeze.

Prospectiva

Datorita hidrogenului,fuziunii si elementului nuclear esteprobabil ca a doua jumatate a secolului nostrum sa cunoasca o dezvoltare considerabila ,tehnologia fiind cunoscuta si stapanita ,iar raportul cost/beneficii probabil net avantajos incomparatie cu elementul nuclear sau cu petrolul.

Fuziunea

Acolo unde hidrogenul reprezinta instrumental aplicatiilor industriale de masa,fuziunea este inca in stadiul de cercetare in laborator si este putin probabil ca cele doua generatii viitoare sa cunoasca aplicatii de masa.

Carbonul

Ciclul carbonului ca sursa de energie,aproape stins in emisfera Nordica,furnizeaza un material pedagogic excelent pentru pregatirea in graba a oricarei iesiri de masa de petrol.

Pe perioada a doua generatii (1930-1970),carbonul ca sursa de energie de masa va acumula toate aceste greseli:

-La nivel social,o lipsa totala de igiena si de securitate in metodele de extractie;

-La nivel de mediu ,o modificare a peisajelor si o pasivitate de mediu a subsolurilor,care se va plati timp de inca trei generatii cel putin;

-La nivel economic ,o lipsa totala de previziune si de prospective a ciclului ,chiar daca planurile de iesire-doar planuri de reconversie-au fost elaborate ,doar la sfarsitul ciclului.

Regii petrolului ar fi avut doar de castigat prin studierea atenta a greselilor regilor carbonului ,pentru a evita refacerea acestora si de a se afunda ,ca predecesorii lor,intr-o mizerie generalizata.

Biomasa

Generatia metanului in cantitati mici poate avea un anumit interes la nivel individual,insa neadaptat nici la mediul urban ,nici la nevoile ce depasesc planul individual.Nu vo instala un generator de metan intr-un apartament la etajul sase.

Prospective

Stiind ca 70 % din populatia mondiala va fi urbana din acest moment pana in 2025 ,si ca este mai putin decat probabil ca habitatul de inaltime sa fie schimbat cu casute suburbane ,cu gradini si ciresi infloriti ,nu pare deloc palpabil sa contam pe un aport masiv a acestei surse potentiale de energie ca tehnica autonoma pentru menaj.

Dezvoltarea durabila este problema tuturor

Orice putere politica ,din Antichitate pana in zilele noastre ,a avut doua obsesii pentru a supravietui;energia si hrana,careia i se va adauga ,in secolul XIX,apa.

Integrarea politicii agricole commune a Uniunii Europene in dezvoltarea durabila

In ceea ce priveste hrana,politica Agricola comuna a Uniunii europene demonsreaza clar ,daca este nevoie,ca iluzia penuriei joaca in favoarea marilor proprietari de terenuri agricole.Dezvoltarea durabila este acceptabila,insa cand este vorba de a intrarea loturilor de soia si porumb bazilian pe piata noastra,raspunsul este nu.

Redistribuirea hartilor in materie de energie

Dintotdeauna,in Europa,in China sau in Statele Unite ,organizarea energiei a fost un privilegiu de putere mondial insemnat.

Excluderea definitiva a sclavagismului resurselor umane

Numeroase marturii istorice ,provenind din diverse tari de pe toate continentele,demonstreaza ca sclavagismul a fost forma de ergie cea mai utilizata in mod comun de patru mii de ani.

Scrisorile de brevete ,provenite di Franta ,Spania ,Rusia,Turcia sau Anglia atesta,cel putin in emisfera Nordica ,normalizarea insemnata a acestei surse de energie constituita de omul redus la sclav.

Organizarea acestei energii umane era perfect codificata in istoria moderna atat la nivelul tributurilor si al Statelor:Statele africane sau cele arabe “produceau” sclavii ,Statele europene,arabe,chineze si japoneze,”ii consumau ,ii transportau si ii produceau “in acelasi timp.



Un model uitat

Sa nu uitam ca in anul 500 i.Hr.,Atena,modelul democratiei noastre,numara 10% cetateni alegatori si alesi din 20 % straini si 70% sclavi.

Elberarea energiei domestice din monopolul energetic

In secolul al XXI lea,va trebui o data pentru totdeauna sa se faca distinctia intre energia industriala si energia domestica.

Energia domestica care ar trebui sa reprezinte alegerea cetateanului,poate fi produsa sau cumparata cum ii va fi mai convenabil,iar acolo unde interventia inoperanta ,generatia sa neavand nici un impact de mediu ,nici de securitate dat fiind ca este vorba de energia solara ,de biomasa sau de energie geotermala.

Monopolul afirmat inlatura utilizatorii private si priveaza Statele de economii substantiale

Monopolul productiei , al distributiei electrice si al gazului,reprezinta un drept insemnat care,pentru consumatorii private,,nu doar ca nu prezinta decat inconveniente ci in plus creste o cerere de energie centralizata,care ar putea scadea cu minimum 30 % ,prin punerea in practica a unui program de autosatisfacere a obiectelor electrice de uz casnic iar aceasta,la nivelul Uniunii Europene.

Din punct de vedere tehnologic,ethnic si financiar,Uniunea europeana detine mijloacele de echipare a cetatenilor sai ,a sistemelor individuale si independente a unei generate domestice.Astfel,dependenta de petrol ca si combustibil se va diminua cu 30% in tari ca Franta,Germania sau Marea Britanie.

Insa acest lucru presupune ca acest drept,secular,al productiei de enrgie solara sa fie abolit.Nu doar cu profitul catorva grupuri multinationale,ci cu profitul celor particulare.Apare astfel posibilitatea unei bulversari totale a puterilor distribute de saizeci de ani(1944-2004)in Franta,a guvernelor successive,a sindicatelor si a gestionarilor societatilor de enrgie.

Si totusi, respectarea acordurilor din Kyoto asupra emisiilor de gaze cu efect de sera,nu poate trece decat printr-o privatizare individualizata a productiei de energie domestica.Diminuarea cu 30 % a emisiilor de gaze cu efect de sera este posibila din punct de vedere tehnic ,cu conditia de a reduce libertatea de distribuire a energiei,in beneficiul consumatorilor individuali.

Relansarea filierei nucleare pentru energia industriala

Este destul de indraznet sa pretindem ca un sistem eolian sau un parc de capturi fotovoltaice ar putea alimenta cu energie un cuptor electric de feromenaje sau chiar reteaua SNCF.

Un singur furnal de aluminiu consuma minimum 200MW ,adica echivalentul a 150 de sisteme eoliene,dat fiind ca fragilitatea acestor aparate impune o oprire –verificata in Danemarca,in Germania de Est,in Olanda . .cu 20 % din parcul de manipulare.

Alternativa este simpla

Continuarea filierei de centrale termice cu flacara,care reprezinta un dezastru ecologic in lumea intreaga ,tinand cont de problemele de incalzire a planetei;

Relansarea filierei nucleare,influentand cercetarile spre reciclarea deseurilor.

Este evident ca a doua solutie este singura demna de luat in considerare pentru generatiile viitoare,asteptand ca hidrogenul sa fie schimbat.

In Europa,Finlanda este prima tara care a avut curajul sa decida relansarea filierei nucleare.Este clar ca altii vor urma si ca tehnologiile de stapanire si de control a deseurilor se vor dezvolta in parallel.

Transporturile

Daca principiulde precautie era aplicat prin decret la 1 ianuarie 1900,nuar fi existat nici Renault,nici Citroen ,nici Peugeot,nici Fiat,nici Ford,nici Mercedes Benz,nici Volkswagen,etc.

Stoparea dezvoltarii incontrolate a transporturilor individuale

Nu doar masina individuale utilizand motor cu explozie pe baza de hidrocarburi reprezinta principala sursa de emisii de gaze cu efect de sera,posibil cancerigena.Dezvolatarea sa obliga la invetitii si la mentinerea unei retele rutiere la nivel national.In plus,acceasta necesita ocuparea spatiilor in orase si sate pe care contribuabilul o plateste.Insa ,strada a devenit mai cu seama primul factor de mortaitate ,cu mai mult de 30 000 de ,orti pe an in Uniunea Europeana.

Ar trebui in aceste conditii sa interzicem masina personala?Bineinteles ca nu.Solutia trece printr-o redefinire a politicii transporturilor publice,in zonele rurale si in orase.

Reorganizarea politicii transporturilor publice in termenii rentabilitatii sociale,de mediu si socioeconomice

Deja,experientele convingatoare de gratuitate a transporturilor publice-in Belgia-demonstreaza ca o politica de transport bazata pe principiul serviciului public gratuity nu este doar viabil,ci estedin punct de vedere economic mai ieftin decat amenajarea,intretinerea,supravegherea si gestionarea infrastructurilor necesare utilizarii masinii personale.

Nu va mai fi nevoie de doua generatii ,din acest moment pana in 2050 cel mai tarziu,pentru a convinge locuitorii din Londra,Paris,Berlin,Shangai ,Moscou si New York sa ceara echipamente de transport public si sa considere masina personala ca pe un accesoriu a casei de la tara.Dupa toate acestea,nua fost nevoie decat de doua generatii pentru a-i convinge ca masina personala nu era doar .mijlocul de deplasare indispensabil ,ci un symbol al reusitei sociale cel putin egal cu casa sau cu un cont in banca.Ceea ce s-a realizat in doua generatii se va putea destrama deasemenea in doua generatii.

Inlaturarea provocarii

Reconversia fabricarii masini personale spre transporturile in comun reprezinta o provocare economica ,sociala si de mediu pe care va trebui sa o inlaturam in generatiile viitoare.

Aceasta reconversie va avea repercusiuni asupra angajarii,a amenajarii teritoriului ,a serviciilor si in special a comertului .Din cate stiu eu,nimeni nu a evaluat inca aceste repercusiuni ,insa acestea se vor impune dintr-o nevoie fizica,economica si de mediu.Bilantul financiar pe termen mediu(2050) ramane de stabilit.

Stapanirea dezvolatarii industriei informatiei

Pe perioada a mai putin de doua generatii(1945-1990) industria informatiei a devenit cea mai puternica din lume,in termenii impactului ,a beneficiilor,a puterii si a intreprinderii vietii cotidiene.

CNN si Bill Gates,Time Warner si grupul Lagardere,IBM, dar si distrugerea publicitara la care suntem supusi prin mijloacele aferente,internet,crearea unei retele mondiale a informaticii are din acest moment rolul primordial in dezvoltarea durabila.

Cu toate acestea,acesta oscilare spre economia virtuala nu diminueaza cu nimic responsabilitatea gestionarului in termeni de management durabil.Mai mult, faptul ca Europa si Statele Unite evolueaza spre o societate a informatiei si a materiei cenusii,isi dezvolta interesul de transferare a activitatilor lor industriale spre emisfera sudica a unei modalitati echilibrate respectand echilibrele vitale economice,sociale si de mediu in cele doua emisfere.

Optica diferita a managementului durabil

Problema,intr-o perspectiva de management durabil,nu este aceea de a sti daca trebuie sa mutam activitatea industriala de baza,problema este aceea de a sti cum sa facem, si in ce ritm, in termeni economici,sociali si de mediu acceptabili pe un termen foarte lung(orizont 2100) la nivel planetar.

Dezechilibrarea puterii economice ,sociale si tehnologice a industriei grele,a cosurilor care degaja si a uzinelor care isi arunca efluentii,spre o activitate economica si sociala care stapaneste informatia ,a trecut neobservata pentru majoritatea teoreticienilor dezvoltarii durabile in emisfera Nordica.

Valorizarea calificativului “durabil”

Stiinta de se pune in cauza

Dezvoltarea durabila ,ca demers de reflexie si de actiune care depaseste durata mai multor generatii ,pune in cauza o buna parte din certitudinile sociale,economice si ecologice.

Certitudinile asupra energiie(refuzul hotarat al elementului nuclear),politica oricarui automobile (in detrimental investitiei si al bugetului de mentinere a transporturilor publice),refuzul “religios “ alOGm-urilor(in ciuda nevoilor alimentare ale tarilordin emisfera sudica) si in sfarsit,lipsa totala de stapanire a informatiei,nu pot sustine analiza critica a unei prospective asupra secolelor viitoare,alimentata de experienta celor cateva secole precedente.

Gestionarea prevazatoare pe termen lung

Pentru a stapani dezvoltarea durabila si corolarul sau practice,managementul durabil ,in intreprinderi si organizatii ,trebuie mai intai sa fii capabil de a masura ,plecand de la parametri ce pot fi verificati ,capacitatile lor de a produce bunuri si servicii,in conditii economice ,sociale si de mediu ,acceptabile pentru colectivitate.

Problema care se pune,parcurgand aceste indicii de parametric,nu este doar cea a performantelor trecute, ci a riscurilor si a sanselor pentru viitor.Astfel, gestionarea riscului isi face aparitia in conceptual de management durabil.

Pentru ca o dezvoltare economica,sociala si ecologica sa fie durabila,adica destinata unei durate de mai multe generatii ,trebuie sa fii capabil ,acum dar si in anii viitori ,sa stapanesti riscurile.Aceste riscuri,pentru intreprindere ca si pentru organizatie,trebuie sa fie sesizate in termeni financiari.

Stapanirea financiara reprezinta conditia indispensbila pentru punerea in practica a unui system de management durabil,iar amenintarea cea importanta pentru o eventuala reusitaet va fi:

Conditia indispensabila:managementul durabil nu poate fi fondat pe un calcul pe termen scurt,mediu sau lung ,pe calcule/beneficii ale gestionarii sociale,de mediu sau ale celei economice;

Amenintarea:inconvenientul in ceea ce priveste elementele economice in general si cele financiare in particular,este acela ca se uita ca o hata nu reprezinta un teritoriu ,ca indicatorii nu sunt decat o oglinda a realitatii intr-un moment al zilei ,si ca apusul soarelui poate schimba umbrele ,in fete luminate si vice versa.

In concluzie

Pentru a fi in deplinataea dreprului de a cita,vis-à-vis de actionari, de potentialii investitori ,dar si a mass media,a publicului si a angajatilor lor,clienti si furnizori,managementul durabil al intreprinderii sau al organizatiei trebuie sa seexprime intr-o singura limba ,care este cea a preciziilor,a realizarilor si a bilanturilor financiare.

Insa ,sa nu uitam ca exprimarea in limbajul financiar nu presupune si favorizarea perioadei pe termen scurt.

Bibliografie

AARSON S.A.,REEVES J.,The European Response toPublic Demands for Global Corporate responsibility,National Policy Association,2002.Site:NPA Washington.

ANDRACA,ROBERTO DE,KEN F& MCCREADY ,Internalizing environmental costs to promote eco-efficiency,BCSD,Geneve,1994

ATTALI J.,Omul nomad,Fayard,2003

ATTALI J.,Calea umana:Pentru o noua social-democratie,Fayard,2004.

BACKER P.,Managementul verde,a 2a editie,Dunod ,1998

BALLET J.,BRY(de) F.,Intreprinderea si etica ,Seuil,coll.”points Economie”,2001

BENHAYOUN G. & GAUSSIER N., Ancorarea teritoriala a dezvoltarii durabile,L’Harmattan

BERENBEIN R.E.,Global Corporate Eyhics Practice:A developing Consensus,conference board,1999

BIRNBACHER D.,Responsabilitatea fata de generatiile viitoare,PUF,1994

BOITEUX M. si al.,Omul si planeta sa,Problemele dezvoltarii durabile,Academia de stiinte morale si politice,PYF,2003

BOYER A.(dir.)Etica imposibila a inteprinderilor –reflexie asuora unei utopii moderne,Editions d’Organisation,2002

BROWN L.R. Eco-economia:este posibila o alta crestere ,ecologica si durabila, trd. Fr. De Denis Trierweiler,Seuil,2003.

CAMDESSUS M. BADRE B., CHERET I., TENIERE –BUCHOT P.F ,Apa ,Robert Laffont,2004

CAMDESSUS M.,WINPENNY J. si al. , Finantarea apei pentru toti,raport la nivel mondial asupra finantarii infrastructurilor de apa,Consiliu mondial al apei,Parteneriat mondial al apei,2003

CHANVEAU A.,ROSE J.J., Intreprinderea responsabila, Editions d’Organisation,2003

CHAUVEAU A. & D’HUMIERES P., Pionierii intreprinderii responsabile, Editions d’Organisation 2001

CHEN T.D., The science of smart growth,Scientific American,decembrie 2000.

Cifre asupra utilizarii ingrasamintelor:serii statistice ale FAQ ,Anuar FAQ al ingrasamintelor ,Roma, diversi ani, Kim Gay , Gay Soh si Michel Prud’homme,

COMTE-SPONVILLE A. , Este capitalsimul moral? Albin Michel,2004

CSR Europe, Communicatig ,Corporate Social Responsibility,Transparency,Reporting,Accountability(Analysis of Currents Trends ,Strategies Reporting and examples of best practices,Measuring a Compnay’s Performance,Site:www.csreurope.org

DELCOURT J.,WOOT P.(dir.) Provocarile globalizarii ,Babel sau Pentecote? Presse Universitaire de Louvain,2001

DEMARIA C., Dezvoltarea durabila si Financiara,Maxima,2004

DESIMONE, LIVIO AND FRANK POPOFF,Eco-efficiency:The business link to sustainable devlopment,MIT Press,Cambridge MA,1997

DIODORE DE SICILE, Biblioteca Istorica,Livre XII,Les Belles Lettres,1972

DUBIGEON O., Punerea in practica a dezvoltarii durabile,Village Mondial ,2002

DUBOS R., Omul si adaptarea la mediu,Payot ,1973

DUMONT R., Africa neagra este prost divizata,Seuil,1973

DUNN S. , Hydroge Futures: Toward a Sustainable Energy System,document al Worldwatch nr.157,Worldwatch Institute,august 2001

EVAN W.M. FREEMAN R.E.,”A stakeholder theory of the modern corporation:Kanatian capitalism”,in Beauchamp T., Bowie, N.E., Ethical Theory and Business,Prentice Hall,Englewood Cliffs,New Jersey,1993.

FAQ,Forext Ressources Assesment (FRA) 2000,www.faq.org/foresty/fo/fra/index.jsp ,adus la zi pe 10 aprilie 2001-Contrastul tari dezvoltate/tari in curs de dezvoltare

FERONE g.,D’ARCIMOLES C.H.,BELLOP.,SASSENOU N.,Dezvoltarea durabila , Editions d’Organisation,2001

FERONE G., DEBAS D.,GENIN A.S., Ce semnifica dezvoltarea durabila? Editions d’Organisation,2004

FLAVIN C.,LENSSEN N.,Power Surge,W.W.Norton & Company,1994

FROMM E.,Man from himself:an inquiryinto the psychology of ethics,New York Holt,Rinehart & Winston,1947.

GAUDIN T., Amenajarea teritoriului,pentru 2100 ,Editions de l’Aube,1994

GAUDIN O.,Introducere in economia cognitiva, Editions de l’Aube,1997

GELINIER O., SIMON F.X.,BILLARD J.P.,MULLER J.L., Dezvoltarea durabila: Pentru o intreprindere competitiva si responsabila,ESF Editeur ,2002

GIRAN M.,Ghidul dezvoltarii durabile :Internet pentru un pamant net,Alias ,2003

GIROULTE,SEUX R., si al. Apa,mediul,sanatatea,o miza puternica pentru secolul al XXI-lea,Academia apei,Agentii de apa,Scoala nationala de Sanatate publica,Editions ENSP,2003

GONZAGUE A.,TOUBOUL S.,Ati spus INTREPRINDERI RESPONSABILE?

GOUBERT J.P., Cucerirea apei,Robert Laffont,1986

IFEN,45 de indicatori ai dezvoltarii durabile,Studii si lucrari nr 41,2003

JENSEN M., “Value maximization,stakeholder theory,and the corporate objective function”,in European Financial Management Review,vol.7,2001

KANE H., Gepthermal power gains,in Lester r. Brown si al.,Vital Signs 1993, w.w.Norton &Company,1993

KORFF (alii),Handbuch der Wirtschaftethick,4 Bande,Guterlocher Verlagshaus,1999

KUHN S.T., Structurua revolutiilor stiintifice,trsd.fr. de Maure Meyer ,Flammarion,coll.”Champs”,1991

LAVILLE, E.,Intreprinderea verde,Village Mondial,2002

LEDOUBLE P., Cadre ale mondializarii,ale razboiului economic la o economie de piata.Desclee de Brouwer,2002

LEPAGE C. GUERY F.,Politica de precautie,PUF,2001

LEPAGE C.,O buna gestiune a mediului:o sansa pentru intreprindere,Publications du moniteur,1999

MADDISON A.,Economia mondiala ,1820-1992: analiza si statistici,OCDE,1995

MATTOON T.A., “Paper forests”,World Watch,martie-aprilie 1998

MCGINN P.A., Why Poison Ourselves?A Precautionary Approach to Synthetic Chemicals,document al Worldwatch nr.153, Worldwarch Institute,noimebrie 2000.

MOOR A.,CALAMAI P.,Subsidizing Unsustainable Devlopmet ,Earth Council,1997

MORTGAT B. ,Organismele financiare-motoarele dezvoltarii durabile,Environnement &Technique nr.177,iunie 1998.

MOUTAMALLE L.,Integrarea dezvoltarii durabile in managementul cotidian al unei intreprinderi,L’Harmattan ,2004

OCDE ,Responsabilitatile intreprinderii:initiative private,obiective publice,2002

OCDE, Perspectivele Mediului OCDE,2001

PACHAURI R.K., SRIDHARAN P.V.(ed.)Looking Back to Think Ahead(abridged version),Green India 2047 Project,Tata Energy Research Institute,1998

PLATT B., MORRIS D.,The economic Benefits of Recycling ,Institute for Local Self-Reliance,ianuarie 1993

PLATT B., SELDMAN N., Wasting and Recycling in the United States 2000,GrassRoots Recycling Network,2000

QUIN F.,Financing community ,eco-efficiency,and sustainable devlopment,MIT Press,Cambridge MA,1996

SCHMIDHEINY S.,Schimbare de program,Dunod ,1992

SERRES M., Elemente de istorie a stiintei,Bordas,1989

Silicom Valley Toxics Coalition,Poison PC’s and Toxic TV’s,Steel Recycling Institute,7 aprilie 2000

STEPHANY D., Dezvoltarea durabila si performanta intreprinderii,Editions Liaisons,2003

THUCYDIDE ,Razboiul di Peloponez,a2a Carte,trad.fr. de Jacqueline de Romilly,Les Belles Lettres,1962

Uniunea Europeana:Michel Prud’homme si Kim Gay Soh ,Short Term Prospects for World Agriculture and Fertilizer Use,Paris,IFA,noiembrie 2000

WARD B.,DUBOS R., Nu avem decat un pamant,Denoel ,1972

WIEDEMANN-GOIRAN T., PERIER F.,LEPINEUX F., Dezvoltarea durabila si guvernarea intreprinderii,un dialog promitator,Editions d’Organisations,2003

World Wide Fund for Nature,The Forest Industry in the 21 st Century ,Forest Stewardship Council iunie 2001

ZSOLNAI L., (ed)The European difference ,business ethcs in the community of European management schools,Kluwer Academic Publishers,1998.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate