Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
SISTEMUL INFORMATIONAL AL FIRMEI


SISTEMUL INFORMATIONAL AL FIRMEI


SISTEMUL INFORMATIONAL AL FIRMEI

Obiective:

descrierea si intelegerea notiunii de "sistem informational"

identificarea notiunilor de "data" si "informatie"

definirea principiilor de proiectare si rationalizare ale sistemelor informationale



stabilirea cadrului general de eficientizare ale unui sistem informatic

Sistemul informational este structura organizatorica care pune in valoare functia de informare in cadrul unei firme. El cuprinde ansamblul procedurilor si circuitelor destinate activitatilor de culegere, selectie, sortare, transfer si utilizare a informatiilor provenite din mediul extern si intern al societatii necesare indeplinirii obiectivelor societatii.

In lumea contemporana, in tarile dezvoltate, sistemul informational este prezent in toate sferele activitatii umane nu numai in sfera economica. Astfel computerul este prezent in scoli, locuinte, institutii ale administratiei publice, institutii culturale, etc. Copii isi aleg jocurile si povestile de pe internet, elevii isi rezolva temele utilizand informatii culese din bazele de date ale site-urilor internet, batranii isi citesc ziarele pe calculator si corespondeaza prin e-mail. Oamenii receptioneaza si comunica informatii din orice colt al pamantului utilizand telefoanele mobile si conexiunile internet iar televiziunea prin satelit permite transmiterea de informatii digitale din aproape toate colturile lumii.

In conditiile in care accesul la informatii este mult usurat, in comparatie cu anii trecuti,   problema manageriala se muta din jurul detinerii informatiei inspre cel al gestionarii informatiei. Ca orice resursa economica, informatia, tinde sa-si piarda din valoare odata cu pierderea "raritatii" ei, utilitatea ei scade si informatia se ieftineste. In aceste conditii un randament economic superior se poate obtine prin ridicarea gradului de procesare al informatiilor si prin eficientizarea utilizarii ei.

Spre exemplu informatia aprobarii surselor de finantare pentru realizarea unei autostrazi aparuta in mass media poate sa ramana o simpla informatie de ziar daca nu este prelucrata corespunzator. Procesata, in sensul completarii ei cu alte informatii referitoare la perioada de executie, traseul stabilit, unitatile economice implicate in realizarea proiectului, cerintele tehnice impuse proiectului, necesarul de materiale, informatia isi mareste valoarea si utilitatea putand fi vanduta, spre exemplu unei firme care executa profile din tabla necesare balustradelor de protectie, unei firme care importa vopsea pentru marcaje fosforescente, unei companii de publicitate pentru instalarea de panouri publicitare sau unei firme de recrutare de forta de munca pentru plasamente de personal.

In cele ce urmeaza vom pune accentul pe aceasta latura a managementului informatiei si anume gestionarea si utilizarea superioara a informatiei.

1 Date, informatii

Aproape ca este banal sa tot vorbim despre importanta informatiei in activitatea economica contemporana, acest lucru fiind in unanimitate recunoscut de catre toti economistii ca fiind elementul principal al oricarei activitati economice, unii considerand informatia resursa economica iar altii factor economic de productie alaturi de natura, munca si capital.

In opinia noastra informatia, din punct de vedere economic, este "data" procesata. Se impune deci lamurirea celor doua notiuni si precizarea rolului fiecareia in sistemul informational al firmei.

Data reprezinta transcrierea cifrica sau letrica a unor actiuni, procese, fapte, fenomene referitoare la firma [ ]

Spre exemplu ". a avut loc sarbatoarea sfarsitului de an la firma X " este o data bruta care are o semnificatie redusa din punctul de vedere al celui care o furnizeaza.

Daca aceasta data se coroboreaza cu alta precum " firma X este client al firmei noastre" , gradul de semnificatie creste. Daca la precedentele se adauga faptul ca " la sarbatoare a fost invitat managerul firmei Y concurentul principal al firmei noastre", gradul de semnificatie sporeste considerabil si informatia in varianta combinata trebuie sa ajunga pe masa managerului general.

Informatia este data care aduce elemente noi care contribuie la realizarea obiectivelor firmei.

In opinia noastra orice informatie, la intrarea in sistemul informational al firmei, este catalogata ca data pana cand, in urma unui proces de selectie, este apreciata ca informatie. In privinta informatiilor economice exista doua acceptiuni in teoria economica: restansa si larga.

In acceptiunea restransa, informatia economica este aceea care se refera direct la activitatea economica a firmei precum informatia de productie, contabila, financiara, etc.

In sens larg, informatia economica este orice informatie care poate fi utilizata direct sau indirect in folosul firmei. Spre exemplu informatia ca " la clientul X conducerea a majorat salarile lucratorilor" in sens restrans nu este catalogata ca o informatie economica in timp ce in sens larg ea este o informatie economica deoarece poate fi utilizata in relatiile comerciale ale firmei cu clientul respectiv, spre exemplu prin cresterea indicatorului de bonitate al acestuia.

Procesul transformarii datelor in informatii este unul complex deoarece el se bazeaza pe interpretare subiectiva din partea celui desemnat cu aceasta. Procesul gestionarii datelor si al creerii de informatii poate fi realizat mai bine sau mai rau in cadrul sistemului informatic al firmei, rezultatele fiind apreciate prin decizile conducerii firmei.

Nu de putine ori, decizii gresite au fost luate in urma unor informatii incomplete sau insuficient procesate.

In cele ce urmeaza vom analiza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o informatie pentru a fi pe deplin utila in cadrul firmei.

Informatia este de utilizata in special in procesul decizional de conducerea societatii.dar nu terbuie neglijat rolul ei in procesele operative, interne, de lucru ale firmei sau rolul ei pur documentar in formarea unei imagini asupra mediului intern, respectiv extern firmei.

Principalele tipuri de informatii vehiculate in firma sunt:

informatii strategice provenite de la conducerea superioara a firmei (politica firmei, obiectivele pe termen lung, utilizarea resurselor, etc)

informatii directe de lucru ce provin din repartizarea sarcinilor de productie

informatii pe orizontala de la alte departamente cu care se colaboreaza (nivelul de calitate al productiei, al stocurilor, situatia incasarilor, etc)

informatii din mediul extern (starea pietei, situatia clientilor si furnizorilor, noutati legislative in domeniu, cerinte fiscale, etc)

informatii feedback la decizile luate

Eficienta utilizarii informatiilor depinde in mare masura de structura fluxului informational si personalitatea managerului de compartiment, cele doua elemente care fac ca informatia sa ajunga in locul potrivit, la timpul potrivit si in forma potrivita pentru a fi folosite. Astfel putem delimita doua aspecte legate de informatie: continutul informatiei si transmiterea ei.

Continutul informatiei depinde in mare masura de personalitatea managerului de modul in care acesta o prezinta in limbajul potrivit pregatirii, intelegerii si personalitatii utilizatorului. Spre exemplu, aceiasi informatie transmisa in acelasi mod unui subaltern apatic si unuia dinamic produce efecte diferite. Daca in cazul subalternului dinamic informatia ". stocurile de materii prime sunt la limita de alarma" conduce la transmiterea ei de urgenta compartimentului de aprovizionare, in cazul celui apatic, transmiterea se face cu intarziere conducand la intreruperea temporara a fluxului de productie. Acestuia din urma, pentru a produce aceiasi reactie spontana, informatia trebuie transmisa sub forma " .stocurile de materii prime ne mai ajung doar pana maine dimineata cand vom opri productia"

Referitor la continutul lor, se disting doua laturi ale oricarei informatii: cea obiectiva si cea subiectiva.

Latura obiectiva a informatiei cuprinde valori ale indicatorilor economici si de productie, valori statistice, extrase documentare sau legale, etc.

Latura subiectiva cuprinde aprecieri, opinii, impresii, etc.

Calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca o informatie, din punct de vedere al continutului, pentru a fi eficienta sunt:

claritatea

caracterul complet

concizia

Claritatea se refera la explicitarea pe intelesul adresantului a datelor transmise. Astfel, informatia privind atingerea pragului de alarma la stocul de materii prime, transmisa directorului financiar este insuficient de clara daca nu are specificat si costul acesteia . Fara aceasta din urma completare, informatia este nefolositoare la nivelul compartimentului financiar, are un nivel scazut de semnificatie.

Caracterul complet se refera la insuficienta consistenta in date a unei informatii. O singura informatie este de multe ori insuficienta si este nevoie ca ea sa fie sustinuta de alte informatii care sa intregeasca orizontul de cunoastere in vederea luarii deciziei corecte. Spre exemplu, informatia primita referitor la insolvabilitatea comerciala a unui client primita pe canale comerciale este insuficienta pentru intreruperea relatiilor cu acesta daca nu este completata cu informatii provenite din circuitul bancar sau juridic.

Concizia se refera la volumul de date continute care poate fi un impediment in luarea cu promptitudine a deciziei potrivite. Astfel gradul de concizie creste pe masura cresterii nivelului ierarhic caruia i se adreseaza. Datele cuprinse in balanta lunara de verificare a rezultatelor firmei sunt necesare la nivelul compartimentului economic dar mult prea voluminoase pentru informarea managerului general al societatii caruia ii sunt suficiente cateva date sintetice extrase din aceasta balanta.

Transmiterea informatiei se refera atat la destinatar cat si la canalele de transmitere. De obicei aceasta se stabileste in faza de proiectare a sistemului informational si se pune in practica prin proceduri de lucru privind colectarea si transmiterea informatiilor. In afara circuitului informational un rol important il au distribuitorii din nodurile informationale. Acestia sunt persoanele desemnate cu filtrarea informatiilor si transmiterea lor adecvata pe unul sau mai multe canale. Un asemenea nod informational este compartimentul de vanzari unde se culeg atat informatii legate de clienti sau piata cat si informatii diverse colaterale atributiunilor sale. Astfel informatia privitoare la controlul la care a fost supus un client al societatii de catre Oficiul pentru Protectia Consumatorilor (OPC) privind calitatea produselor comercializate de acesta se transmite pe canale directe managerului general al societatii pentru a permite decizia prompta de verificare a informatiei si oprire, daca este cazul, a fabricatiei.

Calitatile transmiterii informatiilor se apreciaza prin:

relevanta

credibilitate

oportunitate

Relevanta informatiilor este elementul primordial in alegerea destinatarului si a canalului de transmitere catre el. Orice informatie contine de obicei o sumedenie de date mai mult sau mai putin relevante din punct de vedere al activitatii firmei. Este de competenta distribuitorilor de informatii sa stabileasca in mod cat mai obiectiv gradul de relevanta al fiecarei informatii receptionate si in functie de acesta sa decida modul ei de transmitere. Se asigura astfel eficientizarea utilizarii informatiilor acestea ajungand la cei care au nevoie de ele cel mai mult. Inchipuiti-va situatia in care, nerespectand filtrajul prezentat anterior, managerul general s-ar confrunta zilnic cu o avalansa de informatii mai mult sau mai putin relevante rolului sau in organizatie care nu ar face dacat sa-i consume inutil timpul de lucru si sa dilueze importanta informatiilor cu relevanta ridicata.

Credibilitatea informatiilor este necesara a fi apreciata inainte de trimiterea ei mai departe. Eliminarea ei sau catalogarea din start ca nesigura sau estimativa va contribui la evitarea luarii deciziei gresite sau la economisirea timpului necesar analizei informatiei la nivel superior. Astfel, aprecierea facuta de un client privind starea de faliment a altui client trebuie catalogata ca nesigura avand in vedere pozitia de concurenta a celor doi clienti si supusa unor verificari suplimentare.

Oportunitatea transmiterii informatiilor se refera atat la momentul transmiterii acestora cat si la destinatarul si canalul informational utilizat. O informatie transmisa ulterior luarii deciziei devine inutila chiar daca relevanta ei era ridicata. In acest sens este de apreciat caracterul sintetic al distribuitorului de informatii care trebuie sa decida asupra vitezei de circulatie a acesteia. O varianta utilizata cu succes in multe firme o reprezinta scurtcircuitarea canalelor ierarhice astfel incat informatia sa ajunga direct la persoana cea mai indreptatita valorificarii ei. Acest lucru se poate realiza numai prin sporirea competentelor distribuitorilor de informatii, diminuarea orgoliului personal si reducerea birocratiei institutionale.

2 Principiile de concepere si rationalizare a sistemului informational



Conceperea sistemului informational al firmei trebuie sa se bazeze pe o anumite principii care sa-i asigure acestuia calitatile necesare realizarii cu succes a functiei de informare.

In proiectarea lui trebuie pornit mereu de la lista cerintelor acestuia vis a vis de managementul societatii. Intrebari de genul " care sunt informatiile de care avem nevoie?", " de unde se pot obtine aceste informatii ?" sau " cine trebuie sa aiba acces la aceste informatii" sunt normale si frecvente in aceasta faza de debut. In aceste conditii principiul subordonarii sistemului informatic managementului societatii pare esential in faza de proiectare a afacerii. Desi aparent conceperea sistemului informational urmeaza dupa faza de proiectare a structurii manageriale a societatii de multe ori ea poate sa o preceada sau sa chiar sa stea la baza proiectarii intregii afaceri. Nu sunt putine cazurile in care afaceri importante au fost demarate in baza unui sistem informational existent intre viitorii parteneri si mediul extern in care urma sa se desfasoare afacerea. Cunostiintele si sistemul relational al persoanelor implicate se agregheaza si constituie osatura sistemului informational al viitoarei firme.

Este de asemenea adevarat ca de cele mai multe ori, dupa faza de proiectare si implementare a afacerii, sistemul informational se restructureaza, se diversifica si se personalizeaza in functie de nevoile suplimentare aparute. In acest moment putem vorbi despre un sistem informational integrat activitatii firmei pe principiul corelarii cu structura organizatorica. Astfel sistemul informational trebuie sa asigure informatiile necesare fiecarui compartiment functional si sa faciliteze legaturile dintre aceste compartimente in conformitate cu structura organizatorica a societatii.

In faza urmatoare de proiectare a sistemului informational intra in discutie noi principii care se refera in special la modul de colectare, prelucrare, analiza si transmitere a informatiilor.

Principiul unitatii metodologice in ceea ce priveste tratamentul la care este supusa fiecare informatie se refera la implementarea unor proceduri de lucru privind colectarea, masurarea, selectarea, etc a informatiilor astfel incat sa se evite multipla interpretare sau caracterul subiectiv al acestora. Aceiasi informatie ajunsa la compartimentele decizionale filtrata prin mai multe persoane creaza nesiguranta si deruta diminuand sansele luarii deciziei corecte.

Principiul selectarii informatilor se refera la modul de transfer al acestora intre compartimente in scopul asigurarii minimului necesar desfasurarii activitatii. Trebuie evitate pe cat posibil informatii avand alocutiunea " spre stiinta" mai mult sau mai putin relevante care vor sfarsi cel mai frecvent la cosul de gunoi de cele mai multe ori necitite sau citite superficial.

Principiul concentrarii informatiilor este de dorit si se refera la insumarea datelor care se refera la acelasi subiect intr-o singura informatie concentrata, sintetica. Prin respectarea acestui principiu se reduce numarul informatiilor transmise, se rarefiaza fluxul informational obtinandu-se un plus de eficienta al acestuia, subiectul ne mai fiind bombardat cu multiple informatii despre aceiasi problema.

Principiul asigurarii vitezei maxime de reactie se refera la directionarea fluxului informational pe canalele si inspre compartimentele capabile sa reactioneze in conformitate cugradul de alterare al informatiei. O informatie cu un grad mare de operativitate esate astfel transmisa pe caile cele mai scurte comparimentului insarcinat cu solutionarea ei. Astfel in cazul aparitiei unei defectiuni la un utilaj informatia trebuie sa ajunga direct la compartimentul mecanic sef insarcinat cu reparatia lui si abea apoi la directorul general al societatii. Aplicarea acestui principiu este usurata de respectarea unui alt principiu, al flexibilitatii sistemului informational. Conform acestuia, sistemul trebuie sa permita schimbari functionale determinate de importanta fiecarei informatii primite prin intermediul unor nuclee decizionale incluse in sistem. Desi se incearca in multe firme implementarea acestui principiu prin automatizarea sistemului informational si introducerea unor blocuri de decizie logica de tipul "IF", in opinia noastra rolul factorului subiectiv, specializat poate aduce randamente superioare acestuia. Informatia bruta receptionata contine de cele mai multe ori nuante, semnificatii si tonalitati diferite, unele dificil de sesizat chiar de entitati umane specializate.

Un ultim principiu care trebuie luat in considerare in proiectarea unui sistem informational este cel al utilitatii marginale al acestuia. Conform acestui principiu se impune verificarea permanenta a utilitatii informatiei in comparatie cu costul obtinerii ei. Un sistem informational trebuie sa fie astfel in acelasi timp eficient si eficace pentru a corespunde pe deplin nevoilor sistemului. O informatie utila dar prea scump platita poate crea mai degraba pierdere decat profit firmei.

3 Eficientizarea sistemului informational al intreprinderii

Asa cum am aratat in capitolele anterioare sistemul informational are o puternica determinare subiectiva, afectiva si psihologica ceea ce-l face mai putin supus criterilor manageriale bazate pe calcule de eficienta economica. Mai mult, caracterul sau usor desprins de rationalitatea activitatii economice, face mai dificila sesizarea deficientelor de functionare. Nu rare sunt cazurile cand un sistem informational a functionat ani de zile in mod gresit neaducand beneficii societatii dar nici pierderi semnificative ca urmare a lipsei de interes a managementului firmei fata de aceasta activitate. Manageri supra increzatori in abilitatiile si intuitiile personale au promovat sisteme informationale de tip retrospectiv de confirmare a decizilor luate dupa cu totul alte criterii minimizand importanta prospectiva a acestora. In aceste conditii nu este de mirare ca eficienta sistemelor informationale a fost minima daca nu chiar negativa, in numeroase cazuri, acestea transformandu-se in sisteme de dezinformare asupra realitatii economice si de justificare a decizilor proaste ale managerilor.

In conditiile economiei de piata, puternic ancorata in realitatea economica, firmele se confrunta cu un mediu concurential tot mai agresiv si performant ceea ce face ca ineficienta sistemului informational sa atarne tot mai greu in balanta eficientei economice singura in masura sa asigure succesul pe piata al firmei. Studii facute in acest sens pe mai multe firme concurente au evidentiat importanta tot mai mare acordata gestionarii informatiei mai ales in conditiile in care, ca urmare a dezvoltarii fara precedent a circulatiei si accesului la informatii, accentul se muta tot mai mult dinspre detinerea informatiei inspre gestionarea ei.

In concluzie:

sistemele informationale sunt mereu susceptibile perfectionarii si eficientizarii.

concurenta intre firme, ca urmare a cresterii omogenitatii produselor, se duce tot mai mult pe planul gestionarii informatiilor

sistemele informationale se detaseaza cat mai mult de latura subiectiva, afectiva a operatorilor umani si de presiunea psihologica a managementului firmei.

sistemele informationale se informatizeaza, sporind astfel viteza de prelucrare si capacitatea de stocare a informatiilor, si se specializeaza prin cresterea competentei profesionale a personalului implicat. Astfel tot mai mult sunt implicati in aceste activitati specialisti din alte domenii, fara conotatii economice, precum juristi, psihologi, sociologi, statisticieni, etc.

Eficientizarea sistemelor informationale se bazeaza pe necesitatea realizarii fiecareia din calitatile ante-discutate ale informatiei si anume, claritatea, caracterul complet, concizia, relevanta, credibilitatea si oportunitatea.

Este de asemenea bine de precizat ca nu exista modalitati clare de lucru si nici pasi ce trebuie obligatoriu parcursi in aceasta activitate, ca urmare a specificitatii fiecarei unitati economice care tine cont de activitatea desfasurata, de marimea si locul pe piata, de calitatea personalului implicat si nu in ultimul rand de personalitatea managerului. Totusi se pot desprinde cateva orientari cu caracter general, astfel:

identificarea necesitatii eficientizarii sistemului informational

analiza sistemului informational existent prin evaluare critica

identificarea problemelor existente si stabilirea prioritatilor de rezolvare

stabilirea responsabilitatilor asupra problemelor depistate si gruparea lor pe categorii comune

stabilirea modalitatilor de actiune concreta pe tipuri de responsabilitati si cauze.

Necesitatea restructurarii sistemului informational apare in momentul in care se se sesizeaza anumite deficiente de functionare sau se anticipeaza aparitia in viitor a unor asemenea probleme. Nu putine firme fac periodic analize ale sitemului informational pentru sesizarea din timp a prezentei germenilor unor posibile viitoare probleme.

Analiza sistemului informational se poate face prin sondarea principalilor beneficiari ai informatiilor furnizate, asupra punctelor tari si slabe sau prin analize de tipul " ce s-ar intampla daca..". Aceasta analiza are drept scop identificarea activitatilor care creaza sau ar putea crea probleme, dimensiunea si impactul acestora asupra activitatii firmei. Intre principalii beneficiari ai informatiilor nu trebuie evitati clientii si furnizorii, salariatii, organele administratiei publice (in masura in care pot influenta activitatea societatii), managerii si actionarii societatii.

Scopul acestei evaluari este stabilirea disfunctionalitatilor care intervin pe parcursul fluxului informational existent sau altfel spus a efectelor disfunctionalitatilor sistemului.

Evaluarea se face pentru fiecare compartiment si element de decizie care poate influenta prelucrarea si transmiterea informatiei. Se analizeaza in aceasta faza:

rolul fiecarui compartiment din punct de vedere informational

lista informatiilor si a documentelor utilizate de acestea

lista atributiunilor personale privind informatiile

fluxul intern informational

deficiente interne sesizabile

Complexitatea sistemului informational impune analize multicriteriale asupra performanelor sistemului intre care amintim:

costul prelucrarii si transmiterii informatiilor

gradul de ocupare al personalului implicat

ponderea decizionala a fiecarui operator informational

suprapuneri, scurtcircuitari in flux

La nivelul firmei se centralizeaza datele de la compartimente si se intgreaza acestea tinand cont de modul de interconexiune dintre compartimente la nivelul fluxului informational.

Modul concret de lucru in aceasta etapa il reprezinta interogarea subiectilor si decidentilor prin chestionare tabelare, clar concepute, pentru usurarea centralizarii si integrarii ulterioare.

Rezultatul il reperezinta lista efectelor negative la nivel compartimental si de ansamblu.

Odata stabilite efectele negative ale functionarii sistemului informational se trece intr-o noua etapa de determinare a cauzelor acestora si a prioritatilor in solutionarea lor. Se poate folosi cu succes in acest sens o diagrama de tip cauza efect pe baza datelor culese de la compartimente.

Un exemplu de astfel de diagrama este cea prezentata in continuare:





Forma tabelara poate fi uneori mai utila ca in exemplul urmator:

Efect

Cauza

EF! intarzieri

EF 2 distorsionari

EF 3 costuri mari

Sistemul informatic

D

Personalul operator

D

D

D

Seful de compartiment

D

Fluxul intern

D

D

D

Primirea datelor

D

Sursele de date

D

D

D

Mediul intern de lucru

D

D

Resursele financiare

D

D

Proceduri de lucru

D

Pe baza acestei analize se pot stabili si prioritatile de solutionare functie de ponderea importanta cauzei in efectul global al procesului. Se poate lua ca reper astfel principiul enuntat de Vilfredo Pareto care spune ca 80% din efecte sunt generate de 20% din cauzele posibile.

Am impartit, in tabelul de mai sus , 100 de puncte, cauzelor pentru fiecare efect analizat, asa cum au rezultat in urma sondajului. Situatia devine astfel:

Efect

Cauza

EF! intarzieri

EF 2 distorsionari

EF 3 costuri mari



TOTAL

puncte

Sistemul informatic

Personalul operator

Seful de compartiment

Fluxul intern

Primirea datelor

Sursele de date

Mediul intern de lucru

Resursele financiare

Proceduri de lucru

Conform rezultatelor obtinute, prioritatile in solutionarea cauzelor sunt in ordine: Sursele de date, primirea datelor si procedurile de lucru urmand in continuare celelalte cauze in ordinea punctajului acumulat.

4. In aceasta etapa se stabilesc responsabilitatile pentru fiecare tip de cauza in parte. Analiza patrunde astfel in intimitatea cauzei si gradul de finete este tot mai accentuat. Pentru usurinta analizei se pot folosi sabloane care au fost anterior incluse in chestionar sau se grupeaza responsabilitatile ulterior sondajului, chestionarul avand la acest punct raspunsul liber al subiectilor.

In aceasta ultima varianta, pentru sursele de date, s-ar fi putut identifica, spre exemplu, urmatoarele responsabilitati: caracterul universal (au fost folosite informatii din media sau institutii publice, nu sufucient de concise), gradul de credibilitate (informatiile nu vin de la persoane direct implicate), utilizarea in exces a telefoanelor pentru obtinerea informatiilor, abonamente la publicatii care aduc un randament saczut, etc.

5. In aceasta etapa se stabilesc masurile ce se impun pentru eficientizarea sistemului informational pe fiecare tip de cauze. In aceasta etapa este necesara implicarea factorilor de decizie din firma deoarece se trece la partea practica a procesului si se angajeaza resursele materiale si umane necesare.

Din analiza masurilor ce se impun la nivel compartimental se extrag ulterior masurile la nivel global. Astfel, masura renuntarii la una din sursele de informatii care s-a dovedit fara randament, este de competenta conducerii societatii. De asemenea masura revizuirii procedurilor de lucru la nivel compartimental si global presupune costuri suplimentare ce pot fi angajate doar de conducerea societatii.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate