Lucrare de licenta

„Cazuistica si organizarea unei societati de consultanta financiara”

Cuprins

CAPITOLUL I. Repere teoretice privind problematica studiata

1.1.Definirea termenului de consultanta financiara

1.2. Consultanta financiara exercitata de o societate straina in Romania

1.3. Necesitatea consultantei financiare

1.4. Domenii ale consultantei financiare

1.5. Pregatirea consultantilor financiari

1.6. Cotizatiile consultantiilor financiari

1.7. Codul etic al consultantului financiar

CAPITOLUL II. Organizarea societatii de consultanta financiara „Deloitte”

2.1. Istoricul firmei

2.2.Descrierea societatii

2.3.Activitatea Deloitte

2.4.Conducerea firmei

CAPITOLUL III. Cazuistica societatii de consultanta financiara „Deloitte”

3.1.Audit si servicii aferente

3.2. Consultanta in investigare  fraudei

3.3.Consultanta in analiza  cifrei de afaceri

3.4.Servicii de expertiza contabila judiciara sau extrajudiciara

3.5.Servicii de consultanta privind fiscalitatea

3.6.Consultanta privind determinarea impozitul pe venitul global

3.7.Consultanta in analiza fluxurilor financiare si a situatiei cash-flow-ului

3.8.Consultanta privind contabilitate de gestiune

3.9.Consultanta pentru efectuarea operatiunilor de divizare, fuziune, lichidare

3.10.Asistenta in cadrul proceselor de due diligence.

3.11.Consultanta privind elaborarea unor studii de fezabilitate;

3.12. Alte servicii de consultanta oferite de Deloitte

CAPITOLUL IV. Studiu de caz.

Conultanta oferita de Deloitte in elaborarea unui proiect de achizitii

4.1. Date generale despre intreprindere

4.2.Produsul

4.2.1.Motivatia alegerii produsului

4.2.2 Analiza pietei

4.2.3.Previziunea vanzarilor

4.3. Determinarea necesarului de utilaje

4.3.1.Norme de timp

4.3.2. Determinarea necesarului de utilaje

4.4. Determinarea necesarului de personal

4.4.1. Norme de timp si salarii medii lunare

4.4.2.Determinarea necesarului de muncitori direct productivi

4.4.3.Determinarea necesarului de muncitori indirect productivi

4.4.4. Determinarea fondului total anual de salarii brute

4.5. Determinarea necesarului de materii prime si materiale

4.5.1 Consumul specific de materii prime, materiale (kg / bucata)

4.5.2. Determinarea necesarului de materii prime, materiale

4.5.3.Determinarea necesarului unei materii prime importate

4.5.4 Determinarea necesarului unei materii prime din tara

4.6. Calculul costului total

4.6.1. Calculul costului defectelelor

4.6.2. Consum de energie pe 2005

4.6.3. Consumul de combustibil

4.6.4. Amortizarea anuala

4.6.5. Salarii indirecte

4.7. Calculul pretului

4.8. Calculul pragului de rentabilitate

CAPITOLUL I. Repere teoretice privind problematica studiata

1.1. Definirea termenului de consultanta financiara

Consultanta financiara a capatat si in Romania, din ce in ce mai mult teren. A fost poate un subiect controversat dupa ce a fost sustinul primul examen de consultant financiar, dar consultanta financiara este un 'rau necesar' de care nu ne putem lipsi.

Activitatea de consultanta financiara consta in:

a) acordarea de servicii profesionale in domeniul fiscal;

b) acordarea de servicii si asistenta de specialitate pentru intocmirea declaratiilor de impozite si taxe;

c) asistenta si servicii pe probleme de procedura fiscala;

d) asistenta privind intocmirea documentatiei pentru exercitarea cailor de atac impotriva titlurilor de creanta si a altor acte administrative fiscale;          

e) asistenta privind creantele bugetului general consolidat, cu respectarea prevederilor legale in vigoare;

f) asistenta si reprezentare in fata organelor fiscale, inclusiv acordarea de asistenta de specialitate pe parcursul derularii inspectiei fiscale;

g) realizarea de expertize fiscale la solicitarea organelor judecatoresti, organelor de cercetare penala, organelor fiscale sau a altor parti interesate

h) asistenta fiscala in cauzele aflate pe rolul unei autoritati jurisdictionale.          

Persoana care a promovat examenul de consultant fiscal este obligata sa se inregistreze in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor comerciale de consultanta fiscala in termen de 60 de zile de la comunicarea rezultatului examenului. Activitatea de consultanta fiscala poate fi desfasurata numai de persoanele inscrise in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor comerciale de consultanta fiscala la sectiunea «persoane active».

Consultantii fiscali pot sa isi desfasoare activitatea ca persoane fizice independente sau se pot asocia in societati comerciale care au in obiectul de activitate consultanta fiscala. Societatea comerciala trebuie sa aiba cel putin un asociat/actionar si administrator care sa aiba calitatea de consultant fiscal. Pentru exercitarea activitatii de consultanta fiscala, societatile comerciale trebuie sa fie autorizate de Camera Consultantilor Fiscali.

In vederea obtinerii autorizatiei de functionare, societatile comerciale platesc o taxa in contul Camerei Consultantilor Fiscali. Cuantumul taxei se stabileste prin hotarare a Consiliului superior al Camerei Consultantilor Fiscali.' Camera isi acopera cheltuielile din venituri proprii care se constituie din:

a) taxa de autorizare a societatilor comerciale de consultanta fiscala;

b) taxa de inscriere in evidenta Camerei;

c) cotizatiile membrilor Camerei;

d) incasari din vanzarea publicatiilor proprii;

e) donatii si sponsorizari;

f) taxa de inscriere la examenul pentru atribuirea calitatii de consultant fiscal;

g) alte venituri din activitatea Camerei.

Membrii Camerei sunt: a) persoanele carora li s-a eliberat carnetul profesional si s-au inregistrat in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor comerciale de consultanta fiscala;

b) societatile comerciale care au obtinut autorizatia de functionare eliberata de Camera si s-au inregistrat in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor comerciale de consultanta fiscala.

Carnetul profesional de consultant fiscal, respectiv autorizatia de functionare, se retrage consultantilor fiscali in urmatoarele situatii:

1. In cazul persoanelor fizice: a) cand atribuirea calitatii de consultant fiscal a fost obtinuta ca urmare a savarsirii infractiunii de fals si uz de fals; b) cand consultantul fiscal incalca prevederile Codului privind conduita etica si profesionala in domeniul consultantei fiscale; c) in caz de neplata a cotizatiei timp de 12 luni consecutive.

2. In cazul persoanelor juridice, in situatia in care: a) societatea comerciala s-a dizolvat; b) dupa data de inregistrare la Camera se constata ca nu mai indeplinesc conditiile legale de functionare potrivit prezentei ordonante si Regulamentului de organizare si functionare al Camerei; c) in caz de neplata a cotizatiei timp de 12 luni consecutive.

In cazul retragerii carnetului profesional de consultant fiscal sau a autorizatiei societatilor comerciale de consultanta fiscala se interzic acestora practicarea profesiei si utilizarea titlului de consultant fiscal sau a denumirii de societate comerciala de consultanta fiscala. Impotriva deciziei de retragere a carnetului profesional de consultant fiscal sau a autorizatiei de functionare se poate formula plangere in justitie, in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile ulterioare

In Registrul consultantilor fiscali si al societatilor comerciale de consultanta fiscala vor fi mentionate urmatoarele date referitoare la membrii Camerei:

a) pentru persoanele fizice: - numele si prenumele; - numarul carnetului profesional; - localitatea de domiciliu; - alte date de identificare a persoanei;

b) pentru societatile comerciale de consultanta fiscala: - denumirea si sediul social; - numele si prenumele, numarul carnetului profesional si localitatea de domiciliu ale persoanelor fizice care efectueaza consultanta fiscala in numele societatii comerciale de consultanta fiscala; - numele si prenumele asociatilor/actionarilor, administratorilor care au calitatea de consultant fiscal; - alte date de identificare. Membrii Camerei sunt obligati sa anunte orice modificare a datelor inscrise in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor de consultanta fiscala, in termen de 30 de zile.

1.2. Consultanta financiara exercitata de o societate straina in Romania

Consultantii financiari care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European, isi exercita profesia pe teritoriul Romaniei in una dintre urmatoarele forme:

a) in mod independent sau in asociere;

b) consultanti fiscali salariati in Romania;

c) prin prestarea de servicii. Consultant fiscal reprezinta orice persoana provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, care este autorizata sa isi desfasoare activitatea profesionala de consultant fiscal intr-un stat membru;

Persoana provenita dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, care doreste sa desfasoare activitatea de consultant fiscal in Romania, este obligata sa obtina autorizarea Camerei pe baza unei evaluari. Colectivul de autorizare verifica documentele care insotesc cererea din punctul de vedere al formei si continutului acestora.

In cazul in care exista dubii asupra documentelor depuse odata cu cererea de inscriere, Colectivul de autorizare se adreseaza autoritatii competente din statul membru respectiv pentru a confirma autenticitatea acestora. Totodata, confirma primirea dosarului, in termen de maximum o luna de la depunerea lui si il informeaza pe candidat cu privire la lipsa oricarui document care necesita a fi depus.

Sustinerea probei-interviu in fata Comisiei de evaluare va avea loc in termen de maximum 3 luni de la data prezentarii si confirmarii dosarului complet de catre persoana interesata. Sustinerea interviului in fata Comisiei de evaluare se face in limba romana sau in limba engleza.

Comisia de evaluare va verifica in prealabil daca experienta dobandita in calitate de consultant fiscal este de natura sa acopere in tot sau in parte diferentele existente intre legislatia fiscala romaneasca si cea a statului membru de origine in care a fost obtinuta calitatea de consultant fiscal.

In situatia in care in urma evaluarii candidatului Comisia de evaluare constata diferente teoretice si practice substantiale intre nivelul de formare profesionala a candidatului si cerintele de competenta profesionala stabilite prin actele normative romanesti, aceasta va decide:

 - solicitantul va trece o proba de aptitudini; sau

- solicitantul va urma un stagiu de adaptare. Proba de aptitudini consta intr-o examinare a cunostintelor profesionale ale solicitantului, organizata de Camera Consultantilor Fiscali in scopul aprecierii aptitudinilor solicitantului de a exercita profesia de consultant fiscal in Romania.

In acest sens, Camera Consultantilor Fiscali va intocmi o lista de discipline teoretice si practice a caror cunoastere este esentiala pentru exercitarea profesiei de consultant fiscal pe teritoriul Romaniei. Disciplinele de examen vor fi stabilite in fiecare caz, prin alegerea din lista a domeniilor pentru care candidatul nu are aptitudini, asa cum se constata in urma interviului initial.

In vederea sustinerii probei de aptitudini, Comisia de evaluare va comunica candidatului data, ora si locul de desfasurare a acesteia, in termen de 15 zile de la data deciziei privind sustinerea probei. Stagiul de adaptare consta in exercitarea profesiei de consultant fiscal sub supravegherea unui consultant fiscal din Romania, membru al Camerei Consultantilor Fiscali.

Perioada de desfasurare a stagiului de adaptare este stabilita prin decizie a Comisiei de evaluare, in functie de rezultatul evaluarii initiale. In vederea organizarii stagiului de adaptare, Comisia de evaluare va comunica decizia sa motivata Directiei de monitorizare si competenta profesionala a Camerei Consultantilor Fiscali, care va lua masurile care se impun in termen de 15 zile de la data primirii deciziei.

Decizia Comisiei de evaluare va fi comunicata solicitantului la finalizarea interviului. Persoanele care beneficiaza de recunoasterea calitatii de consultant fiscal in Romania si devin membri ai Camerei Consultantilor Fiscali din Romania trebuie sa aiba cunostinte minime de limba romana.

 Persoanele care beneficiaza de recunoasterea calitatii de consultant fiscal in Romania si devin membri ai Camerei Consultantilor Fiscali din Romania trebuie sa faca dovada ca sunt acoperiti de o asigurare impotriva consecintelor financiare ale responsabilitatii lor profesionale. Consultantul fiscal care presteaza servicii in Romania este obligat sa dovedeasca autoritatilor romane calitatea de consultant fiscal, dobandita intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European. Se considera activitate de consultanta fiscala desfasurata sub forma prestarii de servicii, in cazul in care prestatorul se deplaseaza in Romania in scopul exercitarii profesiei temporar si ocazional.

Pentru exercitarea activitatii de consultant fiscal sub forma de prestari de servicii, consultantul fiscal trebuie sa respecte conditiile si regulile de conduita profesionala ale statului membru de origine, legislatia romaneasca privind exercitarea profesiei de consultant fiscal, precum si deontologia profesionala aplicabila in domeniu.

Prestatorul de servicii in domeniul consultantei fiscale, care se deplaseaza pentru prima data in Romania pentru a furniza servicii, are obligatia, in prealabil, de a informa in acest sens Camera Consultantilor Fiscali din Romania printr-o declaratie scrisa care sa cuprinda:

- in cazul in care este inregistrat intr-un registru comercial sau un alt registru public, denumirea registrului, numarul de inregistrare ori alte mijloace echivalente de identificare prevazute de registrul respectiv;

- in cazul in care este membru al unei organizatii profesionale similare in statul membru de stabilire, informatii asupra organizatiei profesionale al carei membru este;

- informatii asupra oricarei alte organizatii profesionale la care este inregistrat prestatorul;

- titlul profesional sau, atunci cand acesta nu exista, titlul de calificare al prestatorului si statul membru in care a fost obtinut;

 - informatii privind acoperirea asigurarilor sau alte mijloace de protectie personala ori colectiva privind responsabilitatea profesionala.

Camera Consultantilor Fiscali din Romania poate solicita autoritatilor competente din statul membru de stabilire al prestatorului orice informatii relevante cu privire la legalitatea stabilirii, buna conduita a prestatorului, precum si informatii cu privire la sanctiuni disciplinare sau penale cu caracter profesional. Aceste prevederi nu se aplica in situatia in care solicitantii sunt membri ai unei organizatii profesionale similare din statul de resedinta, cu care s-a incheiat o platforma comuna, situatie in care se vor aplica regulile stabilite prin platforma comuna incheiata.

Camera va stabili componenta Comisiei de evaluare, precum si continutul si modul de desfasurare a examenului pentru consultantii fiscali din statele membre, care vor desfasura activitate in Romania. Comisia de evaluare va verifica in prealabil daca experienta dobandita in calitate de consultant fiscal este de natura sa acopere in tot sau in parte diferentele existente intre legislatia fiscala romaneasca si cea a statului membru de origine in care a fost obtinuta atestarea de consultant fiscal.

Pentru exercitarea activitatii de consultant fiscal sub forma prestarii de servicii, consultantul fiscal trebuie sa respecte conditiile si regulile de conduita profesionala ale statului membru de origine, precum si legislatia romana privind profesia, in special cu privire la incompatibilitati si la secretul profesional. Consultantul fiscal care presteaza servicii in Romania este obligat sa dovedeasca autoritatilor romane calitatea de consultant fiscal dobandita intr-un stat membru din Uniunea Europeana sau al Spatiului Economic European.

Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 15.000 lei la 25.000 lei utilizarea titlului de consultant fiscal sau a denumirii societatii comerciale de societate de consultanta fiscala in alte conditii decat cele prevazute de prezenta ordonanta, precum si utilizarea termenilor de «consilier fiscal» sau altora asemanatoare, daca nu a fost savarsita in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerata infractiune. Neinregistrarea in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor comerciale de consultanta fiscala in termenul de 60 de zile se sanctioneaza astfel:

a) cu amenda de 1.000 lei daca se solicita inregistrarea in termen de pana la un an de la data comunicarii rezultatului examenului;

b) cu retragerea dreptului de a se mai inscrie in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor comerciale de consultanta fiscala atat la sectiunea «persoane active», cat si la sectiunea «persoane inactive».'        

 1.3. Necesitatea consultantei financiare

Necesitatea consultantei financiare a societatilor comerciale reiese cel putin din urmatoarele considerente:

- in primul rand, sporirea eficientei intregii activitati a societatilor comerciale constituie un obiectiv central al analizei economico-financiare. Acest obiectiv se realizeaza prin cunoasterea postfaptica, curenta si previzionala a evolutiei sistemului cibernetic al firmei, a rezervelor sale interne, precum si a cauzelor care determina aparitia si amplificarea acestora. In acest sens, analiza factoriala a cifrei de afaceri, a productiei exercitiului, a productivitatii muncii, a costurilor si a profitabilitatii, permite evidentierea, evaluarea si valorificarea rezervelor privind cresterea eficientei economice, directioneaza eforturile firmei spre domenii nevalorificate suficient, ofera solutii referitoare la mentinerea in afaceri a firmelor.

- In al doilea rand, scopul consultantei financiare este de cunoastere a esentei fenomenelor si proceselor ce se deruleaza in mediul microeconomic, in scopul descoperirii legitatilor care guverneaza portofoliul de afaceri al societatilor comerciale. - In al treilea rand, consultanta financiara, prin metodele si procedeele sale, constituie un instrument indispensabil activitatii manageriale a societatilor comerciale, intrucat ofera solutii practice in vederea prevenirii si inlaturarii factorilor cu actiune distructiva si crearea, pe aceasta baza, a conditiilor manifestarii neingradite a factorilor cu influenta pozitiva.

In concordanta cu consideratiile teoretice ale conceptului, consideram, in primul rand, ca trebuie si poate sa ofere solutii de descompunere a fenomenului si procesului economic in parti componente, sa studieze comportamentul acestora, independent si intercorelat cu alte componente, sa ofere solutii practice de combinare si substitutie a factorilor care au un rol relevant in mecanismul de functionare al firmei, in scopul maximizarii performantelor acesteia. In al doilea rand, analiza starii economice si financiare trebuie sa studieze miscarea, transformarea fenomenelor si a proceselor economice din interiorul firmei sub aspect calitativ si cantitativ, static si dinamic, sa evidentieze factorii endogeni si exogeni, cauzele si consecintele influentei acestora asupra mecanismului de functionare al firmei. In al treilea rand, analiza consultanta financiara trebuie sa ofere solutii practice cuantificarii, pe de-o parte, a eforturilor firmei, iar pe de alta parte, a efectului pe care aceasta il va inregistra in economia competitionala.

Nu in ultimul rand, analiza economico-financiara studiaza realitatea obiectiva prezenta sub forma starii fenomenelor si a proceselor din mediul microeconomic, prin prisma corelatiei cauza-efect. Astfel, factorul care intr-o ecuatie de cercetare (model de analiza) constituie cauza modificarii starii unui fenomen, intr-o alta ecuatie poate sa se transforme in fenomen de investigat.

De exemplu, in analiza starii economice a productivitatii muncii, factorii de influenta pot fi: volumul productiei si numarul de personal, iar in analiza starii financiare a profitului, productivitatea e unul din factorii de influenta a acestuia. In concluzie, avand in vedere considerentele prezentate, putem spune ca analiza economico-financiara face parte din sistemul stiintelor economice, are un obiect si metodologie de cercetare proprie, este o stiinta aplicativa, pluridisciplinara, functionala, utila conducerii firmei.   

1.4. Domenii ale consultantei financiare

1. Notiuni de drept comercial:

- faptele de comert;

- comercianti;

- constituirea si functionarea societatilor comerciale;

- reorganizari, fuziuni, divizari si lichidari.

2. Notiuni generale privind finantele publice si principiile directivelor europene:

- cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice, precum si responsabilitatile institutiilor publice implicate in procesul bugetar;

- principiile fiscalitatii.

3. Impozitul pe profit:

- contribuabili si sfera de cuprindere;

- contribuabili scutiti de la plata impozitului pe profit;

- determinarea profitului impozabil pentru organizatiile nonprofit;

- determinarea bazei de calcul a impozitului (venituri supuse impozitarii, venituri neimpozabile, cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri, cheltuieli care se deduc limitat, cheltuieli nedeductibile);

- rezerve si provizioane fiscale;

- regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile;

- amortizarea fiscala;

- termene de plata si de declarare a impozitului;

- pierderi fiscale;

- facilitati fiscale;

- reguli fiscale privind reorganizarile juridice (fuziuni, divizari, divizari partiale, schimburi de titluri de participare), in context transfrontalier;

- reguli fiscale aplicabile dividendelor distribuite de filiale din state membre ale Uniunii Europene persoanelor juridice romane, societati-mama, respectiv sediilor permanente din Romania ale persoanelor juridice rezidente in state membre ale Uniunii Europene (societati-mama);

- aspecte fiscale internationale (sediul permanent; impunerea persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana; creditul fiscal, pierderi fiscale extrene).

4. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor:

- definitia microintreprinderii;

- conditiile pe care trebuie sa le intruneasca o microintreprindere si procedura de formulare a optiunii pentru acest sistem de impunere;

- cota de impozitare;

- determinarea bazei impozabile (veniturile care se scad din baza impozabila);

- termenul de plata;

- impunerea asocierilor cu persoanele fizice.

5. Impozitul pe venit:

- contribuabili si sfera de cuprindere;

- categorii de venituri impozabile;

- venituri neimpozabile;

- cote de impozit;

- determinarea bazei de calcul a impozitului pe categorii de venit;

- plati anticipate in contul impozitului pe venit;

- obligatiile platitorilor de venituri si ale contribuabililor;

- venitul net anual impozabil; - venituri supuse impozitului final cu retinere la sursa;

- termene de plata;

- aspecte fiscale internationale;

- reguli privind asociatiile fara personalitate juridica.

6. Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania:

- contribuabili;

- sfera de cuprindere a impozitului;

- venituri impozabile obtinute din Romania;

- scutiri;

- coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale conventiilor de evitare a dublei impuneri;

- certificatele de atestare a impozitului platit de nerezidenti;

- impozitul pe reprezentante (cuantum, termen de plata si depunerea declaratiei fiscale);

- principiile privind impunerea veniturilor din economii obtinute din Romania de persoanele fizice rezidente in alte state membre ale Uniunii Europene; definitia beneficiarului efectiv; definitia agentului platitor, definitia platii dobanzilor, eliminarea dublei impuneri in cazul platilor din dobanzi primite de la rezidenti romani din Austria, Luxemburg si Belgia, care au perioada de tranzitie in ceea ce priveste aplicarea schimbului automat de informatii;

- principiile prevazute in aplicarea retinerii la sursa a impozitelor asupra redeventelor si dobanzilor primite/platite intre intreprinderi asociate rezidente in state membre ale Uniunii Europene; definitia dobanzilor si redeventelor, definitia intreprinderilor asociate, reguli tranzitorii in aplicarea prevederilor legate de impunere a redeventelor si dobanzilor la intreprinderile asociate.

7. Impozitul pe proprietate si taxele locale:

- baza de impozitare;

- contribuabili;

- mod de calcul;

- termene de plata;

- reduceri si scutiri;

- modul de declarare a proprietatilor.

8. Taxa pe valoarea adaugata:

- sfera de aplicare;

- persoane impozabile;

- operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata;

- locul operatiunilor cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata;

- faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata;

- baza de impozitare;

- cote de taxa pe valoarea adaugata;

- operatiuni scutite; - regimul deducerilor;

- persoanele obligate la plata taxei pe valoarea adaugata;

- obligatii;

 - regimuri speciale pentru: intreprinderi mici, agentii de turism, bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati; aurul de investitii; persoanele impozabile nestabilite in Comunitatea Europeana, care presteaza servicii electronice persoanelor neimpozabile;

- masuri de simplificare;

- raspunderea pentru plata taxei pe valoarea adaugata;

- dispozitii tranzitorii.

9. Accize:

a) Accize armonizate:

- sfera de aplicare, fapt generator, eliberare pentru consum, exigibilitate, calculul accizelor;

- regimul de antrepozitare:

- reguli generale

- autorizarea ca antrepozite fiscal

- conditii de autorizare

- obligatiile antrepozitarilor autorizati

- anularea, revocarea, suspendarea autorizatiei

- operatori inregistrati, operatori neinregistrati, reprezentant fiscal

- deplasarea si primirea produselor aflate in regim suspensiv

- deplasarea intracomunitara a produselor cu accize platite

- vanzarea la distant

- scutiri de la plata accizelor

- restituiri

- sistemul de marcare

b) Accize nearmonizate:

- sfera de aplicare

- calculul accizelor

- platitori

- scutiri

10. Taxele vamale:

- tariful vamal si clasificarea tarifara a marfurilor;

- originea marfurilor (originea nepreferentiala si originea preferentiala);

- regimuri suspensive si regimuri vamale economice (tranzit, antrepozitare vamala, perfectionare activa, transformare sub control vamal, admitere temporara, perfectionare pasiva);

- datoria vamala (garantarea cuantumului datoriei vamale, nasterea datoriei vamale, stingerea datoriei vamale, rambursarea si remiterea drepturilor);

- categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale.

11. Contabilitate:

- obligatiile ce revin, potrivit legii, persoanelor juridice, pe linia organizarii si conducerii contabilitatii;

- contabilitatea activelor, datoriilor si a capitalurilor proprii;

- contabilitatea veniturilor, cheltuielilor si a rezultatului exercitiului financiar;

- forma si continutul situatiilor financiare anuale.

12. Sanctiuni si cai de contestare:

- sanctionarea contraventiilor la legislatia fiscala;

- contestarea sanctiunilor aplicate de organul fiscal, precum si a deciziilor de impunere.

13. Aspecte privind procedura fiscala:

- principii generale de conduita in administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat;

- creditori fiscali, debitori, platitori ai obligatiilor fiscale;

- domiciliul fiscal;

- competenta organului fiscal, actele emise de organele fiscale, administrarea si aprecierea probelor;

- inregistrarea fiscala a platitorilor de impozite, taxe si contributii;

- obligatia de a depune declaratii fiscale, continutul declaratiei fiscale, termene de declarare, corectarea declaratiilor fiscale si sanctiuni pentru nedepunerea acestora;

- procedura de stabilire a impozitelor si taxelor;

- procedura de colectare a creantelor fiscale;

- solutionarea contestatiilor formulate impotriva actelor administrative fiscale;

- inspectia fiscala;

 - stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate;

- acordul de pret in avans si solutia fiscala individuala anticipata;

- procedura de incepere, derulare si finalizare a inspectiei fiscale;

- stabilirea conditiilor si declararea contribuabililor inactivi;

- temene de prescriptie;

- stingerea creantelor fiscale prin executare silita si prin alte modalitati;

- recuperarea in Romania a unor creante stabilite intr-un alt stat membru al Uniunii Europene;

- contraventii si sanctiuni prevazute de Codul de procedura fiscala.

1.5. Pregatirea consultantilor financiari

Societatile care doresc sa organizeze in colaborare cu Camera Consultantilor Fiscali programul de pregatire profesionala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie societate de consultanta fiscala, inscrisa in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor comerciale de consultanta fiscala;

b) sa aiba in obiectul de activitate codul CAEN care include organizarea de cursuri;

c) sa propuna lectori care sa indeplineasca cerintele tematice agreate de Consiliul superior al Camerei Consultantilor Fiscali potrivit Programului de pregatire profesionala aferent anului 2008;

d) sa detina minima experienta in ceea ce priveste organizarea de cursuri

e) sa aiba asigurate locul de desfasurare a cursului si dotarea logistica corespunzatoare cerintelor Camerei Consultantilor Fiscali;

f) sa nu aiba datorii restante fata de Camera Consultantilor Fiscali;

g) sa nu fi suportat sanctiuni disciplinare aplicate de Camera Consultantilor Fiscali din Romania sau de alte organisme profesionale;

h) sa accepte tariful unitar pe cursant stabilit de Camera Consultantilor Fiscali; Societatile care doresc sa organizeze cursurile de pregatire profesionala vor depune un dosar la sediul Camerei Consultantilor Fiscali, cu datele mentionate la pct. 1, in termen de 15 zile de la data publicarii anuntului pe site-ul Camerei Consultantilor Fiscali a prezentelor conditii de agreare.

Dosarul va fi analizat de Directia de invatamant, iar aceasta va inainta o propunere de aprobare sau respingere Biroului permanent al Camerei Consultantilor Fiscali. Directia de invatamant va putea solicita unei societati agreate de Biroul permanent informatiile si documentele necesare actualizarii dosarului depus la Camera Consultantilor Fiscali. Biroul permanent va emite decizia de agreare sau respingere a societatii.

Directia de invatamant va pune la dispozitia societatilor agreate Normele de pregatire profesionala continua si Programul de invatamant aferent anului 2008. Societatile agreate vor transmite confirmarea lor privind disponibilitatea de a organiza cursuri pentru anul 2008, in termen de maximum 30 de zile dupa agreare. Activitatea de organizare a cursurilor de pregatire profesionala se va desfasura in baza contractelor incheiate intre Camera Consultantilor Fiscali si societatile agreate. Directia de invatamant va publica pe site-ul Camerei Consultantilor Fiscali lista societatilor organizatoare.

Aceste societati vor prezenta Camerei Consultantilor Fiscali documentele privind locatia desfasurarii cursurilor si precontractele cu lectorii agreati. Fiecare schimbare de lectori va fi precedata de o notificare prealabila a Camerei Consultantilor Fiscali, cu prezentarea documentului de agreare a acestora. Retragerea unei societati de pe lista societatilor agreate:

a) o societate se poate retrage la cerere de pe lista societatilor agreate pentru organizarea programului de pregatire profesionala;

b) o societate poate fi retrasa de catre Camera Consultantilor Fiscali de pe lista societatilor aprobate pentru organizarea programului de pregatire profesionala si in urmatoarele conditii: (i) nu respecta cerintele de organizare impuse de Camera Consultantilor Fiscali si transmise anual prin Directia de invatamant; (ii) nu trimite in termenul prevazut de Camera Consultantilor Fiscali datele necesare pentru organizarea cursurilor (exemplu: lectori, locatie, perioada etc.); (iii) obtine un calificativ insuficient in urma analizarii chestionarelor de sugestii si propuneri transmise participantilor la curs.

1.6. Cotizatiile consultantiilor financiari

Camera consultantilor fiscali a decis modalitatea si termenele de plata a cotizatiilor fixe in anul 2009, cotizatiile variabile pentru anul 2008, precum si depunerea declaratiilor referitoare la veniturile realizate in anul 2008.

Astfel, in anul 2009 plata cotizatiilor fixe si variabile datorate de consultantii fiscali, persoane fizice si juridice, se efectueaza dupa cum urmeaza:

1. Pentru persoanele fizice: a) cotizatia fixa aferenta anului 2009 pentru consultantii fiscali activi si inactivi, pana la data de 31 martie a anului in curs; b) cotizatia variabila, aferenta veniturilor realizate din activitatea de consultanta fiscala in anul 2008, pana la data de 31 martie a anului in curs.

2. Pentru societatile comerciale de consultanta fiscala: a) cotizatia fixa aferenta anului 2008, pana la data de 31 martie a anului in curs; b) cotizatia variabila, aferenta veniturilor realizate in anul 2007 din activitatea de consultanta fiscala, pana la data de 31 martie a anului in curs. Cotizatia variabila pentru consultantii fiscali activi persoane fizice se calculeaza pentru anul 2008 din luna urmatoare inregistrarii la Camera Consultantilor Fiscali Cotizatia variabila pentru societatile comerciale de consultanta fiscala se calculeaza incepand cu data de 1 noiembrie 2008.

Membrii Camerei Consultantilor Fiscali isi vor achita cotizatiile variabile anuale in raport cu veniturile obtinute, diminuate cu sumele care au fost cedate subcontractorilor si colaboratorilor consultanti fiscali, membri ai Camerei Consultantilor Fiscali.

Consultantii fiscali activi au obligatia sa depuna la Camera Consultantilor Fiscali, pana la data de 31 martie, declaratia privind veniturile obtinute in anul precedent de raportare. Modele de declaratie pot fi vazute in link-urile urmatoare: In cazul in care consultantii fiscali, persoane fizice active, nu au desfasurat activitate de consultanta fiscala in nume propriu, ci doar in numele sau in contul unei persoane juridice, ori nu au desfasurat deloc activitate de consultanta fiscala, vor transmite Camerei Consultantilor Fiscali o declaratie in care vor specifica aceasta situatie, pana la data de 31 martie.

Modelul de declaratie poate fi vizualizat in link-ul urmator Societatile comerciale de consultanta fiscala care nu au desfasurat activitate de consultanta fiscala vor transmite Camerei Consultantilor Fiscali o declaratie pana la data de 31 martie, iar modelul de declaratie poate fi vizualizat mai jos.

Pentru anul 2008, viza anuala pentru exercitarea profesiei de catre consultantii fiscali se acorda daca au fost indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) achitarea in intregime a obligatiilor fata de Camera Consultantilor Fiscali;

b) depunerea declaratiei anuale completate la toate rubricile;

c) depunerea dovezii privind asigurarea de risc profesional;

d) nu este suspendat dreptul de exercitare a profesiei.

1.7. Codul etic al consultantului financiar

Prin comportamentul si atitudinea in fata legilor fiscale, consultantul fiscal trebuie sa asigure si sa contribuie la respectarea prevederilor legale in domeniul fiscal, la consolidarea increderii publice in institutia consultantului fiscal. Consultantul fiscal are obligatia de a contribui activ si permanent la apararea prestigiului profesiei de consultant fiscal. Consultantul fiscal trebuie sa fie corect, cinstit si incoruptibil in desfasurarea activitatii de consultant fiscal, fara a se implica in actiuni care nu au un interes legitim.

Consultantul fiscal trebuie sa respecte si sa aplice intocmai dispozitiile legale in domeniul fiscal si sa actioneze in conformitate cu cerintele profesiei, contribuind prin aceasta la apararea prestigiului profesiei si la buna perceptie publica asupra modului de realizare a activitatii de consultanta fiscala.

Un consultant fiscal trebuie sa fie direct si onest in desfasurarea serviciilor profesionale. Integritatea implica nu doar onestitatea, ci si desfasurarea corecta a activitatilor si sinceritatea. Principiul integritatii impune tuturor consultantilor fiscali obligatia de a fi corecti, onesti din punct de vedere profesional si neimplicati in conflicte de interese.

 In procesul de selectare a situatiilor si practicilor care sa fie in mod specific tratate in cadrul cerintelor de etica legate de obiectivitate, o atentie adecvata trebuie acordata urmatorilor factori:

a) consultantii fiscali sunt expusi unor situatii care implica posibilitatea exercitarii de presiuni asupra lor. Aceste presiuni pot afecta obiectivitatea consultantilor fiscali;

b) consultantii fiscali nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri de orice natura, care in mod rezonabil pot avea o influenta considerabila si necorespunzatoare asupra rationamentului lor sau al celor cu care intra in contact;

c) consultantii fiscali trebuie sa evite situatiile care ar discredita pozitia lor profesionala. Un consultant fiscal ce ofera servicii de consultanta fiscala este indreptatit sa apere interesul clientului sau al angajatorului, cu conditia ca serviciul prestat cu competenta profesionala sa nu afecteze sub nicio forma integritatea si obiectivitatea, iar opinia sa de consultant fiscal trebuie sa fie in concordanta cu legea. Neclaritatile pot fi rezolvate in favoarea clientului sau a angajatorului daca pentru aceasta exista o justificare rezonabila.

Un consultant fiscal care intocmeste sau asista la intocmirea declaratiilor fiscale trebuie sa-si informeze clientul sau angajatorul ca responsabilitatea pentru continutul declaratiilor fiscale cade, in principal, in sarcina clientului sau angajatorului. Consultantul fiscal trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca declaratiile fiscale sunt corect intocmite in baza informatiilor primite. Consultantul fiscal trebuie sa evite orice diminuare a independentei sale si trebuie sa fie atent sa nu compromita standardele profesiei in scopul de a asigura realizarea intereselor personale ale clientilor, instantelor de judecata ori ale altor autoritati sau institutii ori ale tertelor persoane.

Pentru solutionarea situatiilor de natura sa afecteze independenta si impartialitatea profesiei (conflict de interese), consultantii fiscali vor aplica regulile profesionale de practica sau se vor adresa Camerei Consultantilor Fiscali. Consultantul fiscal este obligat sa pastreze secretul in legatura cu informatiile, faptele si documentele probante despre care ia cunostinta si pe care le detine ca urmare a exercitarii atributiilor de consultanta fiscala, fiindu-i interzisa cu desavarsire utilizarea acestora in interesul propriu ori in interesul unui tert.

Un consultant fiscal trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite pe parcursul derularii serviciilor profesionale si nu trebuie sa foloseasca sau sa dezvaluie nicio astfel de informatie fara o autorizare corespunzatoare si specifica, cu exceptia situatiilor in care exista un drept sau o obligatie legala ori profesionala care impune dezvaluirea acelor informatii.

Furnizarea acestor informatii are loc numai in conditii expres si limitativ prevazute de lege. Competenta profesionala consta in ansamblul abilitatilor si capacitatilor necesare pentru a analiza si rezolva, in concordanta cu dispozitiile legale in materie, problemele fiscale care ii sunt incredintate, facand o evaluare estimativa a eventualelor riscuri juridice si fiscale generate de solutiile adoptate. Competenta profesionala reprezinta capacitatea consultantului fiscal de a acorda, pe temeiul unei adanci cunoasteri, teoretice si practice, a legislatiei fiscale, servicii profesionale privind asistenta pe probleme fiscale si referitor la creantele bugetare, instruire si perfectionare in domeniul fiscal si reprezentare in fata autoritatilor fiscale si judecatoresti.

Un consultant fiscal trebuie sa desfasoare serviciile profesionale cu atentia cuvenita, competenta si constiinciozitate si are datoria permanenta de a mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator beneficiaza de avantajele unui serviciu profesional competent, bazat pe cele mai noi aspecte de practica si legislatie. Consultantul fiscal trebuie sa se angajeze, cu buna-credinta, numai in acele actiuni pentru care are cunostinte, aptitudini si experienta necesara in materie, in functie de specificul activitatii clientului si in conformitate cu prevederile contractului incheiat.

In cazul in care exista riscul ca solutiile furnizate sa fie incorecte sau riscul asociat pe care consultantul si-l asuma este de natura sa aduca atingere reputatiei consultantului, profesiei sau Camerei Consultantilor Fiscali, in raport cu tertii, consultantul fiscal poate sa-si decline competenta, sa comunice acest fapt clientului si cu acordul acestuia sa colaboreze cu alti consultanti fiscali ori specialisti in domeniu. Colaborarea cu alti consultanti in obtinerea unei a doua solutii este obligatorie daca clientul considera acest fapt necesar, chiar daca pentru consultantul fiscal o alta opinie nu este relevanta.

Consultantul fiscal poate participa, in aceasta calitate, la elaborarea de studii, articole, publicatii, lucrari stiintifice si la emisiuni audiovizuale. Neutralitatea. In scopul indeplinirii activitatii de consultanta fiscala in mod impartial, consultantul fiscal trebuie sa actioneze echidistant si independent de orice influente de natura politica, rasiala, de nationalitate etc. Consultantul fiscal, in desfasurarea activitatii, trebuie sa fie constient ca prin serviciile sale are o responsabilitate atat fata de client, cat si in ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor legale si ca urmare nu va putea sa-si asume in exercitarea profesiei riscuri ce pot aduce atingere imaginii proprii, profesiei, Camerei Consultantilor Fiscali sau pot antrena raspunderea sa materiala, contraventionala ori penala.

In relatiile cu clientii, cu colegii, cu organele fiscale, cu organele de politie si de justitie, consultantul fiscal trebuie sa manifeste o atitudine corecta si de buna-credinta. Consultantul fiscal este dator sa raspunda cu solicitudine la orice comunicare venita din partea colegilor de profesie ori din partea Camerei Consultantilor Fiscali.

Consultantul fiscal trebuie sa fie prompt si punctual in indeplinirea angajamentelor profesionale asumate fata de clienti si colegi. Consultantul fiscal poate refuza sa mai acorde consultanta fiscala clientului sau, pe perioada derularii contractului cu acesta, daca:

a) clientul insista asupra unei atitudini ilegale fata de legislatia fiscala;

b) clientul foloseste activitatea consultantului fiscal pentru a ascunde o conduita ilegala;

c) clientul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contract. Divergentele profesionale intre membrii Camerei Consultantilor Fiscali se conciliaza pe cale amiabila, iar in caz de nerezolvare se vor supune dezbaterii Directiei de disciplina din cadrul Camerei Consultantilor Fiscali. Consultantului fiscal ii este interzis sa se foloseasca de informatiile pe care le detine si de actele pe care le intocmeste in scopul exprimarii convingerilor sale politice sau apararii intereselor politice personale ori ale altei persoane.

Consultantul fiscal trebuie sa aiba o tinuta demna si decenta, iar in fata organelor de judecata ori ale institutiilor publice trebuie sa aiba o vestimentatie corespunzatoare. Consultantul fiscal poate folosi in desfasurarea activitatilor profesionale mentiuni cu privire la apartenenta la Camera Consultantilor Fiscali, sigla sau emblema Camerei Consultantilor Fiscali. Onorariile profesionale trebuie sa fie o reflectare corecta a valorii serviciilor profesionale derulate in favoarea clientului.

CAPITOLUL II. Organizarea societatii de consultanta financiara 'Deloitte'

2.1. Istoricul firmei

Desi 'Deloitte' este numele prin care societatea este cunoscuta la nivel global, denumirea legala - Deloitte Touche Tohmatsu - isi datoreaza existenta celor trei leaderi din domeniu, care au recunoscut inca de la inceput importanta extinderii globale a companiei. William Welch Deloitte, unul dintre intemeietorii profesiei de contabil, si-a inceput cariera foarte devreme. La varsta de 15 ani devenea asitentul Cesionarului Oficial de la Curtea de Falimente din Londra.

In anul 1888, avand functia de presedinte al recent intemeiatului Institut al Contabililor Autorizati, Deloitte stabileste o locatie pentru sediul acestuia. In 1893 Deloitte deschide birouri in Statele Unite si ofera servicii de audit unei firme in ascensiune din industria sapunului si lumanarilor. 1883, cand George Touch devenea contabil in Edinburgh si pleca spre sud sa faca avere, numele sau nu avea 'e' la sfarsit.

Ca urmare a greselilor repetate de pronuntie isi va transforma numele in 1906. Avand un talent innascut pentru a revigora afaceri aflate in pragul falimentului, George Touche infiinteaza in anul 1899 compania George A. Touch & Co., iar in 1900 infiinteaza la New York impreuna cu John Niven, fiul mentorului sau din Edinburgh, firma Touche Niven. Firma Touche Niven isi va deschide intr-un timp foarte scurt birouri in Statele Unite si Canada. Touche isi consolideaza reputatia si in 1910 devine mebru al parlamentului pentru regiunea North Islington iar in 1917 este innobilat cu titlul de cavaler.

Moare in anul 1935. Amiralul Nobuzo Tohmatsu obtine calificarea de expert contabil public autorizat in 1952 - la varsta de 57 de ani, Thomatsu ulterior devine partener intr-o firma de contabilitate cu capital strain si director al unei compani private. In 1967 este numit presedintele Institutului Japonez al Expertilor Contabili Publici Autorizati. Factorul cheie care a contribuit la dezvoltarea firmei Tohmatsu a fost decizia de a trimite pentru specializare in strainatate un numar considerabil de parteneri si experti. Ceea ce inseamna ca inca de la inceput compania avea in vedere o dezvoltare internationala, refelectata si in relatiile de lunga durata pe care le-a mentinut cu clientii sai internationali.

2.2. Descrierea societatii

Deloitte Touche Tohmatsu este unul dintre cei mai mari jucatori de consultanta fiscala si audit la nivel global. Bazele companiei au fost puse in anul cand William Welch Deloitte si-a deschis biroul de contabilitate in Basinghall Street, Londra

Deloitte este parte a grupului international de profil Big Four, care reuneste cele mai mari patru firme de consultanta, alaturi de KPMG Ernst & Young si PricewaterhouseCoopers

Numele complet al companiei : Deloitte Touche Tohmatsu

Tipul companiei: Multinationala

Numar de angajati in 2008: 145.500

Cifra de afaceri in : 23,1 miliarde USD

In Romania, compania este prezenta din anul , are 350 angajati in doua birouri din Bucuresti si Cluj-Napoca, si o cifra de afaceri in anul de 18 milioane euro

Arii de competenta: Financiar (audit, taxe, tranzactii financiare – fuziuni
si achizitii), Management / Strategie, IT (audit IT, integrarea sistemelor IT,
managementul riscurilor), Altele (consultanta juridica, accesarea fondurilor structurale)

2.3. Activitatea Deloitte        

Consultanta acordata de 'Deloitte'se bazeaza pe interpretarea data legilor de catre normatorul in materie, respectiv cei care au initiat legea. Echipa 'Deloitte' specializata in taxe si impozite pot oferi consultanta profesionala pe diverse teme legate de: impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venit, impozitul pe venitul global, datorita experientei acumulate de-a lungul anilor atat in cadrul finantelor publice si controlului financiar de stat cat si, activand in functii de conducere in companii private din tara.

'Deloitte'auditeaza situatiile financiare ale societatilor comerciale romanesti care trebuie sa prezinte aceste situatii in conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate, efectuand retratarea conturilor contabile in primul an de aplicare. Efectueaza auditarea rapoartelor internationale care se transmit catre actionari dupa politicile contabile ale grupului.

Principiile 'Deloitte' de etica profesionala sunt: independenta, integritate, obiectivitate, competetenta profesionala, confidentialitate, conduita profesionala si Standarde Tehnice si profesionale relevante. Munca de audit se desfasoara pe baza scrisorii de angajament, care documenteaza si confirma acceptarea de catre auditor a numirii sale, a obiectivului si a ariei de desfasurare a auditului. Auditorul confirma faptul ca situatiile financiare cuprind informatii corecte despre pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare ale societatii, informatii care sunt utile unei sfere mari de utilizatori.

Datorita experientei acumulate 'Deloitte' dispune de toate elementele necesare pentru a intelege implicatiile practice ale legislatiei in vigoare asupra activitatilor societatii dumneavoastra si va putem acorda asistenta necesara in elaborarea strategiilor adecvate pentru obtinerea avantajelor maxime in toate situatiile. 'Deloitte'ofera servicii profesionale de audit financiar pentru firme cu orice obiect de activitate.

Contabilitatea reprezinta rezultatele administrarii societatii de catre conducatori si modul de gestionare de catre acestia a resurselor incredintate. Situatiile financiare ca rezultat al prelucrarii contabile furnizeaza informatii despre pozitia financiara, performantele managerilor si modificarea pozitiei financiare a societatii, care sunt folosite de utilizatori.

Informatiile despre pozitia financiara sunt oferite in primul rand de bilant in timp ce informatiile despre performantele financiare sunt oferite in primul rand de contul de profit si pierdere. Pentru a fi utila informatia trebuie sa fie credibila, respectiv sa nu contina erori semnificative, iar utilizatorii sa poata avea incredere in informatie si sa le ofere ceea ce se asteapta. Pentru a fi credibila informatia trebuie sa reprezinte fidel tranzactiile si alte evenimente care se concretizeaza in active, datorii si capital propriu.

Personalul 'Deloitte', format din experti contabili si contabili autorizati, ofera servicii profesionale datorita experientei si practicii in domeniu pentru diverse sectoare de activitate economica: comert, productie, export, financiar-bancar, fundatii, asociatii cabinete individuale etc

Deloitte ofera clientilor sai valoare concreta prin intermediul unei retele globale de experti recunoscuti pentru profesionalismul lor.

Deloitte ofera servicii in:

·           Calitatea si eficienta livrarii

·           Integritate, abordare ferma si independenta

·           Corectitudine asociata cu inovatie

Deloitte reuneste oameni din medii academice diferite cu profesii si valori solide. Cultura firmei se bazeaza pe colaborarea dintre oameni, implica respect reciproc, comunicare libera si perfectionare continua.

2.4. Conducerea firmei

Mike Barrington este Chief Executive Officer al Deloitte Europa Centrala. Anterior numirii sale in functia de CEO al Deloitte Europa Centrala, Barrington a detinut pentru o perioada de sapte ani, functia de Office Managing Partner in Deloitte Polonia/Tarile baltice. Mike Barrington s-a alaturat echipei Deloitte acum douazeci de ani, incepandu-si cariera ca si auditor profesionist in urma cu treizeci de ani.

Maksim Caslli este Office Managing Partner in Deloitte Balcani, fiind responsabil de implementarea strategiei regionale si de monitorizarea tuturor activitatilor din Deloitte Albania, Romania, Bulgaria, Kosovo si Moldova. In cele sase birouri din Tirana, Bucuresti, Sofia, Varna, Pristina si Chisinau, Deloitte numara peste 530 de experti in audit, contabilitate, taxe, finante si consultanta.

Maksim Caslli face parte din echipa Deloitte inca din 1995, fiind membru al Asociatiei Investitorilor Straini din Albania si al Camerei de Comert Americane. Pe langa aceste responsabilitati, atentia domnului Caslli se concentreaza pe furnizarea serviciilor de consultanta financiara catre companiile interne si internationale.

George Toma Mucibabici este Chairman in Deloitte Romania. El sustine strategiile Deloitte in Romania, concentrandu-se pe un segment de piata in continua dezvoltare, mentinand si imbunatatind calitatea serviciilor furnizate clientilor. George Mucibabici beneficiaza de o experienta de mai bine de 15 ani in institutii bancare si financiare.

 A detinut importante functii de conducere in Banca Comerciala Tiriac (Prim Vicepresedinte, Presedinte si CEO), in Banca Nationala a Romaniei (Director General), in cadrul Departamentului de Operatiuni Monetare, Valutare si de Credit, membru al Comitetului de Politica Monetara si membru BNR - Comitetul Comun de Coordonare din Ministerul Finantelor. George Mucibabici a lucrat doi ani in cadrul Fondului Monetar International, fiind membru al Consiliului Director si consilier al Directorului Executiv pentru: Olanda, Ucraina, Romania, Israel, Macedonia, Moldova, Cipru, Armenia si Georgia. Din 2003 pana in 2004, a fost membru in Consiliul de Administratie al Biroului Roman de Credite.

Santiago Pardo este Partener in cadrul Departamentului de Audit din Deloitte, Regiunea Balcanica. Este expert contabil autorizat in Spania si detine o diploma in Administratia Afacerii eliberata de Universitatea ICADE din Madrid. Santiago Pardo are o experienta vasta in domeniul auditului, oferind servicii de consultanta economica si financiara companiilor, indeosebi marilor societati internationale din Spania, Slovacia, Italia si Croatia.

Santiago Pardo a dobandit o experienta considerabila prin participarea la procese importante de privatizare si achizitii transfrontaliere. A directionat audituri internationale complexe si investigatii de achizitionare ajutand nenumarate companii sa-si puna la punct planurile de restructurare. Inainte de a se alatura echipei din Balcani, Santiago Pardo a fost Partener in cadrul departamentului de Audit si Consultanta din Deloitte, regiunea adriatica (Croatia, Slovenia, Bosnia si Herzegovina). Pana in 2002, anul in care s-a alaturat echipei Deloitte, Santiago Pardo a lucrat timp de 16 ani in cadrul altei companii Big 4 in Spania si Slovacia.

Ahmed Hassan este Partener in cadrul departamentului de audit din Deloitte Romania. Este contabil expert autorizat si membru al Institutului Contabililor Autorizati din Anglia si Tara Galilor. El are o vasta experienta in furnizarea de servicii de audit si asigurare catre organizatiile publice si private din Europa, Asia, inclusiv Romania. Are o experienta considerabila in audit si cunostinte tehnice aferente, precum si o experienta de lucru cu companiile locale si internationale care adopta practicile de audit din Romania, desfasurand activitati in nenumarate sectoare, cu precadere cele industrie, media, bunuri de larg consum si institutii financiare.

Madeline Alexander este Partener in cadrul departamentului de audit din Deloitte Romania. Este Contabil Autorizat in SUA, Auditor Financiar Autorizat si Expert Contabil Autorizat in Romania.

Madeline Alexander s-a ocupat de proiecte de audit statutare si internationale precum si de consilierea financiara a numeroase institutii din: industrie, comert, distributie, sector public si transport. Dna Alexander participa activ in procesul de transformare a standardelor romanesti de contabilitate in standarde internationale de contabilitate. Cunoaste forte bine politicile contabile internationale (de ex: US GAAP, standarde contabile internationale si romanesti), avand o experienta remarcabila in audit precum si cunostinte tehnice aferente, in lucrul cu companii multinationale si locale care adopta in prezent cerintele romanesti de audit.

Leonardo Jose Alcala Terius este Partener in cadrul departamentului de audit din Deloitte Romania. Are o experienta bogata in auditarea situatiilor financiare intocmite in conformitate cu Principiile Contabile General Acceptate din SUA (US GAAP), Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) si Standardele Contabile Rusesti. Leonardo Alcala a oferit consultanta clientilor in procesul de listare la Bursa, in principal la bursele din Rusia si Londra. Are o experienta de peste 20 ani in auditarea companiilor din America Latina, Asia, Rusia si Statele Unite ale Americii.

Farrukh Khan este Partener in cadrul departamentului de Audit din Deloitte Romania. Este Contabil Expert Autorizat si a auditat diferite organizatii din Asia Pacific, Europa si Romania. Din 2001, cand s-a alaturat echipei Deloitte Romania, Farrukh a lucrat la importante proiecte destinate companiilor din sectorul public si privat. Domnul Khan detine importante cunostinte tehnice, oferind servicii de audit companiilor locale si multinationale din numeroase sectoare industriale, cu precadere - Petrol si Gaze, Productie, Retail, Bunuri de larg consum (FMCG).

Daniel Stewart-Roberts conduce departamentul de Servicii de Risc, zona Balcanilor, in cadrul Deloitte Europa Centrala. Daniel s-a alaturat echipei Deloitte in anul 1980 in Marea Britanie si a devenit partener in anul 1994 in Ungaria, dupa ce din anul 1988 pana in anul 1991 a ocupat pozitia de Technical and Training Director, in Asia Pacific. A fost partener responsabil cu departamentul de audit in Ungaria din anul 1995 pana in anul 1998.

Daniel a oferit servicii de audit si de consultanta pentru o gama larga de clienti in special din sectoarele energetic, al utilitatilor, telecomunicatiilor si in sectorul serviciilor financiare. Din anul 1999 a ocupat pozitii de senior in sectorul de administrare financiara in cadrul a doua companii petroliere in Ungaria si in Marea Britanie, concentrandu-se asupra imbunatatirii proceselor si controalelor financiare si operationale. Pana sa se alature din nou echipei Deloitte in anul 2005, Daniel a detinut un rol de conducere in cadrul unui proiect major de optimizare a procesului si de implementare SAP in Rusia pentru BP.

Everard van Steenderen este Partener in cadrul departamentului Tax & Legal din Deloitte Romania. Are o diploma in legislatia fiscala, bancara, istoria fiscala si evolutia economica a tarilor din Europa de Est, conferita de Universitatea din Leiden. Inca din 1998, domnul Everard a lucrat in Romania la numeroase proiecte precum servicii de consultanta si conformitate oferite clientilor corporatisti cu activitati locale si internationale.

Aceasta a presupus participarea la numeroase contracte de analiza diagnostica fiscala, proiecte de reconstructie corporatista, incluzand fuziuni, achizitii si divizari. In decursul anilor, domnul van Steenderen a fost responsabil cu coordonarea serviciilor de consultanta fiscala si juridica, lucrand cu numeroase companii multinationale germane, austriece si elvetiene pe probleme legate de stabilirea investitiilor'Greenfield', achizitionarea pachetelor de control in cadrul diferitor companii si repartizarea filialelor.

Din 1998, Rodica Segarceanu este Partener in cadrul departamentului Tax & Legal din Deloitte Romania. Membra a Asociatiei Expertilor Contabili Autorizati, ea are o experienta notabila in asistarea companiilor multinationale, dezvoltand strategii fiscale pentru operatiunile din Romania. Doamna Segarceanu ofera expatriatilor servicii internationale de alocare, consiliind in acelasi timp clientii romani si straini, in diverse probleme fiscale, in conformitate cu legislatia actuala din Romania; tranzactii transfrontaliere, procesare interna si externa, formalitati vamale si TVA. A contribuit la pregatirea cadrului legal al reformei fiscale indirecte.

Alexandru Reff este Partener in cadrul departamentului Tax & Legal din Deloitte Romania. El este membru al Baroului Bucuresti si lucreaza in cadrul Deloitte Bucuresti si Paris din 1998. Alexandru Reff este specializat in drept societar si comercial, fuziuni si achizitii cat si in domeniul imobiliar. A fost implicat in numeroase proiecte de achizitii si restructurari la nivel romanesc si international, zeci de analize privitoare la strucurarea/restructurarea juridica si fiscala a investitiilor in Romania, asistenta referitoare la o serie de fuziuni si divizari, vanzari si achizitii. De asemenea a contribuit la realizarea mai multor proiecte de consultari legislative in legatura cu modificarea Codului Fiscal si Codului de Procedura Fiscala, Legea societatilor comerciale si a participat ca orator la numeroase conferinte. Alexandru vorbeste fluent limba romana (limba materna), engleza si franceza.

Hein van Dam este Partener in cadrul departamentului Consultanta Financiara. Domnul van Dam are o experienta vasta in fuziuni si achizitii, tranzactii si evaluari, experienta dobandita in urma proiectelor realizate in industrie si investitii bancare. Este Contabil Expert Autorizat si Membru al Institutului Contabililor Autorizati din Anglia si Tara Galilor, precum si al Institutului Contabililor Autorizati din Africa de Sud. Hein este licentiat in Corporate Finance si detine o diploma de Master in Comert conferita de Universitatea Witwatersrand, Johanesburg. Din 2005, cand s-a alaturat echipei Deloitte Romania, Hein van Dam a oferit servicii de consultanta financiara companiilor locale si internationale, contribuind substantial la incheierea cu succes a numeroase tranzactii.

Antonis Ioannides este Partener in cadrul departamentului de Consultanta Financiara. Antonis are experienta profesionala in domeniu lucrand pentru Deloitte Anglia si Deloitte Cipru inainte de a se alatura unei alte companii din grupul Big Four in Grecia. In ultimii trei ani, Antonis s-a speciallizat in servicii financiare transfrontaliere privind consultanta in achizitii in Balcani, Ucraina, Turcia, Polonia, Egipt si Orientul Mijlociu. Antonis Ioannides detine o diploma in economie conferita de Universitatea Cambridge si este contabil expert autorizat si membru al Institutului Contabililor Autorizati din Anglia si Tara Galilor. In prezent, Antonis ofera consultanta financiara in achizitii si vanzari cu precadere in sectoarele de farmaceutice, servicii medicale, servicii financiare, energetic si imobiliare.

Slawomir Muturi este Partener in cadrul departamentului de Consultanta. El si-a inceput cariera in anul 1992 in cadrul departamentului de audit, iar in 1994 s-a transferat in cadrul departamentului de Consultanta. Pe parcursul carierei sale, domnul Muturi a fost responsabil cu dezvoltarea catorva linii de servicii precum consultanta strategica, capacitarea schimbarii, managementul programelor pe scara larga, integrarea post fuziune si managementul relatiilor cu clientii. El a lucrat in cadrul a numeroase companii din diverse sectoare industriale, printre care se numara: sectorul bancar, telecomunicatii, gaze, sectorul bunurilor de consum, precum si in cadrul diferitor institutii din sectorul public din Europa Centrala si Orientul Mijlociu.

CAPITOLUL III. Cazuistica societatii de consultanta financiara 'Deloitte'

3.1. Audit si servicii aferente           

Deloitte furnizeaza servicii de audit, folosind standarde romanesti si internationale de audit. Activitatea de audit se desfasoara in conformitate cu Standardelor de Audit International adoptate de Deloitte, respectand in acest fel calitatea ceruta la nivel global.

Auditul reprezinta procesul desfasurat de persoane fizice sau juridice legal abilitate, numite auditori, prin care se analizeaza si evalueaza, in mod profesional, informatii legate de o anumita entitate, utilizand tehnici si procedee specifice, in scopul obtinerii de dovezi, numite probe de audit, pe baza carora auditorii emit intr-un document, numit raport de audit, o opinie responsabila si independenta, prin apelarea la criterii de evaluare care rezulta din reglementarile legale sau din buna practica recunoscuta unanim in domeniul in care isi desfasoara activitatea entitatea auditata.

Definitia impune cateva precizari si anume:

a) procesul de audit, numit si misiune de audit, se deruleaza pe baza unor standarde nationale sau internationale;

b) auditorii sunt persoane care dobandesc aceasta calitate in conditiile strict reglementate de legislatia in vigoare;

c) entitatea auditata poate fi: o unitate patrimoniala (societate comerciala, regie autonoma etc.), guvernul in ansamblu, ministere sau, dupa caz, departamente ministeriale, programe, actiuni, tranzactii, operatiuni;

d) analiza informatiilor in misiunea de audit se face pe baza unor procedee si tehnici unanim recunoscute in domeniu, care furnizeaza auditorului probe de audit, pe baza carora el isi fundamenteaza opinia;

e) evaluarea si interpretarea rezultatelor obtinute se efectueaza in conditiile existentei si luarii in consideratie a unor criterii de evaluare care au la baza referinte contabile identificate (norme contabile nationale sau internationale sau referinte contabile recunoscute unanim in domeniu) sau principii sanatoase de management, respectiv buna practica manageriala recunoscuta de specialistii in domeniu. In conformitate cu definitia IIA (The Institute of Internal Auditors) din iunie 1999 auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei organizatii o asigurare in ceea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor, o indruma pentru a-i imbunatati operatiunile si contribuie la adaugarea unui plus de valoare. Auditul intern ajuta aceasta organizatie sa isi atinga obiectivele evaluand, printr-o abordare sistematica si metodica, procesele sale de management al riscurilor, de control si de conducere a intreprinderii si facand propuneri pentru a le consolida eficacitatea.

Principalele obiective ale auditului intern sunt:

- evaluarea managementului riscurilor Riscurile trebuie sa aiba un nivel acceptat de catre manager, nivelul lor nu trebuie sa afecteze:

- fiabilitatea si integritatea informatiilor

- eficacitatea si eficienta operatiilor

- integritatea patrimoniului

- respectarea, legilor, reglementarilor, normelor, proceduri, contracte

- evaluarea sistemelor de control

Controlul intern trebuie sa contracareze actiunea riscurilor asigurand:

- fiabilitatea si integritatea informatiilor

- eficacitatea si eficienta operatiilor

- integritatea patrimoniului

- respectarea, legilor, reglementarilor, normelor, proceduri, contracte

- domeniul de operare al unei structuri de audit este format din:

- toate procedurile puse in practica de catre management pentru indeplinirea obiectivelor entitatii respective

- toate sistemele de control si riscurile asociate.

Sfera auditului public intern cuprinde:

a) activitatile financiare sau cu implicatii financiare desfasurate de entitatea publica din momentul constituirii angajamentelor pana la utilizarea fondurilor de catre beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa;

b) constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea si stabilirea titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;

c) administrarea patrimoniului public, precum si vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

d) sistemele de management financiar si control, inclusiv contabilitatea si sistemele informatice aferente. Transpunerea in practica a activitatii de audit intern in calitatea sa de parghie la dispozitia conducerii unei entitati patrimoniale pentru realizarea obiectivelor acesteia este realizata printr-o serie de functii generale si specifice:

Functia de cunoastere-evaluare - se realizeaza prin determinarea rezultatelor activitatii (entitatii) auditate si evaluarea acestora prin raportarea la un sistem de criterii prestabilit in vederea determinarii masurilor de intrare in legalitate si imbunatatire a rezultatelor activitatii verificate.

Functia are atat caracter preventiv cat si post operativ prin stabilirea tendintelor de abatere de la normele si prevederile legale in vigoare si dispunerea masurilor necesare desfasurarii activitatii economice in cadrul strict al acestora. Caracterul post operativ se manifesta prin ansamblul informatiilor referitoare la activitatile supuse analizei care, in acest context, constituie si principalele surse de informare pentru fundamentarea si aplicarea deciziilor necesare remedierii abaterilor si intrarii in regimul de legalitate.      

3.2. Consultanta in investigare fraudei

Scopul contabilitatii Forensic este sa previna, sa detecteze, sa investigheze si sa conteste frauda si activitatile ilegale. Echipa 'Deloitte' multidisciplinara este formata din contabili, auditori, ingineri de date, investigatori si avocati pregatiti sa identifice tranzactiile suspecte si acele tipuri de activitati care nu sunt de obicei descoperite in cursul unei inspectii

In august 1998, in Europa Centrala, Deloitte infiinta primul departament de servicii Forensic si analiza contabila, fiind prima companie care avea o echipa consacrata de experti in furnizarea de servicii Forensic in Balcani, care isi desfasura activitatea in afara Romaniei.

In ultimii patru ani Deloitte a efectuat numeroase analize, in Balcani, in toate sectoarele industriale, vizand toate tipurile de frauda.

Obiectivul serviciilor de analiza contabila sau Forensic este sa descopere, sa previna si sa analizeze frauda si neregulile comerciale si sa contribuie la rezolvarea acestora contestandu-le sau folosind metode alternative. Oricat de complexa ar fi problema, Deloitte incerca sa descoperim frauda si neregulile, sa identifice fraudatorii si modalitatile de operare, sa reducem pierderile, sa impiedicam reaparitia acestora si sa ajutam la recuperarea pierderilor.

Echipa Deloitte de contabili Forensic este specializata in tehnici de analiza, putand cu usurinta sa identifice tranzactiile si activitatile ilegale, care nu sunt de obicei descoperite in cursul unei inspectii. La baza activitatii noastre stau tehnologiile Forensic specializate.

Deloitte analizeaza acele tipuri de activitati ce aduc paguba actionarilor, conflictele de interese dintre conducere si angajati, delapidarea de fonduri si active, extragerea capitalului si activelor, frauda de achizitie si falsurile contractuale. Cu ajutorul tehnicilor noastre de analizare a informatiilor, cercetam bazele de date ale clientilor iar prin intermediul tehnologiei specializate Forensic, cautam in computere si periferice documente de tipul e-mailurilor si fisierelor sterse.

Cu ajutorul celor mai recente tehnici Forensic si tehnologiei informationale specializate, identifica elementele suspecte existente intr-o baza mare de date. Ne axam in principal pe investigarea si prevenirea fraudei, propunand solutii pentru mediile de control ale clientilor. Instrumentele de detectare a fraudei pot fi integrate sistemelor existente pentru a obtine profit in mod continuu.

Deloitte efectueaza analize de risc de frauda si ajuta la implementarea mecanismelor de detectare si prevenire a fraudei. Ofera consiliere si solutii privind prevenirea spalarii de bani si a finatarii contra-teroriste.

3.3. Consultanta in analiza cifrei de afaceri          

Analiza economica, se ocupa cu studierea fenomenelor si proceselor economice. De asemenea, ea se utilizeaza si pentru studierea altor fenomene sau activitati cu caracter tehnic, organizatoric, social sau administrativ, din punct de vedere economic. Acest lucru presupune studierea acestor activitati prin prisma raportului dintre consumul de resurse sau efortul depus in aceste domenii si rezultatele sau efectele obtinute in urma activitatii desfaturate.

Analiza economica asigura cunoasterea factorilor si a cauzelor care determina modificarea anumitor fenomene sau rezultate economico-financiare, ceea ce permite identificarea factorilor cu influenta pozitiva sau negativa, precum si luarea unor masuri corespunzatoare pentru reglarea si optimizarea rezultatelor economico-financiare.

In urma analizei economice se pot cunoaste legaturile de cauzalitate dintre fenomenele studiate, modificarile intervenite in marimea acestor fenomene in timp si spatiu, precum si factorii ce provoeca anumite dereglari sau perturbatii in diferite domenii de activitate atat la nivel microeconomic, cat si macroeconomic. Informatiile sau concluziile rezultate din procesul de analiza se pot utiliza pentru fundamentarea si elaborarea deciziilor cu caracter tactic sau strategic, in vederea reglarii activitatii studiate, a imbunatatirii utilizarii resurselor materiale, umane, financiare si a cresterii eficientei economice in diferite sectoare sau ramuri de activitate.

Pentru analiza activitatii economico-financiare a unei firme este necesar sa se utilizeze un sistem de indicatori care sa reflecte in mod corect rezultatele obtinute, eforturile depuse, modul de utilizare a resurselor materiale, umane si financiare, precum si eficienta generala a activitatii desfasurate pe o anumita perioada de timp.

Activitatea de productie si comercializare a unei firme, indiferent de marimea si profilul sau, reprezinta o functie sau o latura importanta a activitatii fiecarei firme, care se reflecta in performantele sau rezultatele economico-financiare obtinute. Unul din principalii indicatori valorici prin care se apreciaza volumul de productie sau activitate al unei firme este cifra de afaceri.

Cifra de afaceri reprezinta un indicator sintetic care exprima veniturile totale obtinute din activitatea de exploatare si comercializare a unei firme, pe o anumita perioada de timp. Din cifra de afaceri a firmei nu fac parte veniturile financiare si veniturile extraordinare. In procesul de analiza se poate calcula cifra de afaceri totala sau cifra de afaceri neta a firmei. Cifra de afaceri totala (CAt) cuprinde veniturile aferente productiei vandute (Qm) precum si veniturile obtinute din vanzarea marfurilor (Vm).

 CAt = Qv + Vm

Valoarea productiei vandute cuprinde veniturile obtinute din vanzarea de produse finite si semifabricate (Vp), veniturile din lucrarile executate catre terti (Vl) si veniturile din prestarile de servicii (Vs).

Qv = Vp + Vl + Vs

In cazul cand o firma primeste si subventii de exploatare pentru anumite vanzari de produse, se poate calcula si cifra de afaceri neta (CAn), in functie de veniturile aferente productiei vandute (Qv), veniturile obtinute din vanzari de marfuri (Vm), precum si veniturile provenite din subventii de exploatare aferente vanzarilor unor produse (Vse).

CAn = Qv + Vm +Vse

Un obiectiv important al analizei il reprezinta analiza structurala a cifrei de afaceri. Aceasta presupune identificarea variatiilor intervenite pe diferite trepte structurale ale cifrei de afaceri: pe produse, pe tipuri de activitati, pe piete desfacere.

Metodologic analiza se bazeaza pe utilizarea marimilor relative de structura (gi). Pentru asigurarea unor comparatii in timp sau intre anumite firme se poate utiliza coeficientul de concentrare sau coeficientul Gini-Struck. Acest coeficient poate lua valori intr 0 si 1. Daca nivelul lui se apropie de 0 inseamna ca cifra de afaceri estepepartizata reletiv uniform pe cele n produse din nomenclatorul de fabricatie. Daca dimpotriva nivelul lui se apropie de 1 inseamna ca in strucura vanzarilor sunt cateva produse care detin cea mai mare pondere in cifra de afaceri. In acest scop se poate folosi si indicele Herfindhal.

La analiza cifrei de afaceri a unei firme este necesar sa se calculeze si cifra de afaceri marginala precum si cifra de afaceri critica sau minima. Cifra de afaceri marginala (CAm) se calculeaza ca raport intre modificarea absoluta a cifrei de afaceri (CA) si modificarea absoluta a volumului fizic al productiei vandute Eficienta cu care se desfasoara activitatea economico-financiara a firmei are consecinte asupra autonomiei, stabilitatii si echilibrului financiar al intreprinderii. Functionarea intreprinderii ca sistem presupune cunoasterea factorilor si cauzelor care provoaca anumite dereglari sau disfunctionalitati in activitatea unei firme si luarea unor masuri sau decizii de reglare a activitatii in vederea realizarii obiectivelor stabilite cu eficienta maxima.          

3.4. Servicii de expertiza contabila judiciara sau extrajudiciara

Expertiza contabila este activitatea efectuata de catre o persoana ce indeplineste functia de expert contabil.

Expertiza contabila reprezinta controlul registrelor, conturilor si actelor justificative ale unei societati. Scopul activitatii de expertiza contabila este acela de a furniza partilor interesate informatiile necesare pt a gasi o solutie unei contestatii depuse de una dintre parti.

Pe langa functia de control, expertiza contabila are o functie de cercetare stiintifica, adica expertiza contabila pune in evidenta modul in care anumite fapte economico finaciare se reflecta in evidenta contabila a unei societati.

Expertiza contabila are o serie de trasaturi:

Expertiza contabila are drept obiect cercetarea faptelor economico financiare

Sfera de actiune a expertizei contabile este reprezentata de activitatea economica a agentilor economici

Prin activitatea de expertiza contabila sunt cercetate situatiile de fapt pe baza informatiilor furnizate de evidenta economica.

Pe langa cercetare, expertiza contabila presupune si interpretarea datelor de evidenta si formularea opiniilor cu privire la problemele identificate pe baza legislatiei in vigoare.

In cele din urma expertiza contabila elaboreaza concluzii pe baza constatarilor efectuate, necesare organelor judiciare avizate

Expertiza contabila analizeaza conformitatea faptelor economice cu documentele aferente, precum si cauzele care au generat abaterile de la actele normative in vigoare la moamentul respectiv.

In urma expertizei cotabile este caracterizata starea de fapt a agentului

In functie de destinatia sa, expertiza contabila poate fi:

-judiciara, dispusa de organele judiciare pentru solutionarea cauzelor aflate in faza anchetei, cercetare sau judecata;

-extrajudiciara, solicitata de persoane fizice sau juridice interesate fara sa existe un dosar de ancheta, cercetare sau judecata.

Expertiza Contabila este mijlocul legal folosit ca proba in justitie, prin care se poate demonstra un prejudiciu pecuniar produs unui Proprietar de catre Administratorul unei Asociatii de Proprietari.

Expertiza Contabila poate fi efectuata doar de un Expert Contabil autorizat de Corpul Expertilor Contabili.

Este important ca obiectivele Expertizei Contabile sa stabileasca in fapt urmatoarele:

• verificarea gestiunii Administratorului din care sa rezulte sumele incasate, destinatia acestora si platile effectuate

 • verificarea efectuarii de Administrator a inregistrarilor legale in contabilitatea Asociatiei

• verificarea tuturor Registrelor prevazute de lege pentru Asociatiile de Proprietari, in conformitate cu OG nr 85/2001

• daca au fost evidentiate si achitate obligatiile catre Stat rezultate din activitatea contabila a Asociatiei

• verificarea incasarii si achitarii CASS-ului de catre Administrator

• verificarea respectarii normelor legale in vigoare in ceea ce priveste avizele si aprobarile necesare Administratorului pentru efectuarea platilor curente, a cheltuielilor necesare sau urgente ale Asociatiei, respectarea plafonului de Casa cu privire la lichiditati si cu privire la efectuarea platilor catre furnizorii de servicii prin Contul Bancar al Asociatiei, legalitatea perceperii unor sume de bani de catre Administrator membrilor Asociatiei

 • verificarea legalitatii calculului, efectuat de Administrator in stabilirea cotei de plata la intretinere sau a penalitatilor, operat in lista de plata a cotelor de contributie la cheltuielile Asociatiei de Proprietari

• recalcularea listelor de plata a cotelor de contributie la cheltuielile Asociatiei de Proprietari in cazul in care se constata nerespectarea legislatiei in vigoare cu privire la distribuirea cheltuielilor si stabilirea cu exactitate a sumelor datorate de membrii Asociatiei

• determinarea cauzelor perceperii de catre furnizorii de servicii a unor sume penalizatoare, cuantumul penalitatilor achitate in perioada mentionata si cine se face vinovat de producerea lor

• verificarea tuturor sumelor incasate in numerar de Administrator, confruntandu-se copiile chitantelor cu Registrul de Casa

 • verificarea tuturor platilor curente efectuate de Administrator catre furnizorii de servicii, legalitatea lor si daca in conditiile in care Asociatia avand de plata mari restante/penalitati la plata furnizorilor, Administratorul a efectuat cheltuieli care nu erau urgente sau necesare, sau a pastrat banii in Casa fara a plati furnizorii de servicii

• regasirea in evidentele Asociatiei a unor plati mai mari/mici decat sumele incasate in perioada respectiva

 • stabilirea prejudiciului cauzat Asociatiei de Proprietari sau membrilor acesteia si persoanele care se fac vinovate de nerespectarea dispozitiilor legale avute in vedere

3.5. Servicii de consultanta privind fiscalitatea

Organizarea, conceperea si functionarea conduce la mutatii in viata sociala, economica si politica. Din aceasta cauza, fiscalitatea trebuie analizata nu numai din perspectiva statica, ci si dinamica. Prin utilizarea sa ca instrument al deciziilor politice, fiscalitatea este in acelasi timp generatoare si rod al politicii fiscale. Adica face sa functioneze diferite tehnici si mecanisme de prelevare a impozitelor si taxelor in scopuri politice, economice si/sau sociale.

Luarea in discutie a fiscalitatii este importanta si necesara, intrucat, din modul in care acesta este construita si functioneaza, se pot desprinde concluzii referitoare la presiunea fiscala, politica fiscala si eficienta implicarii puterii publice in viata economica si sociala a unei societati.

Fiscalitatea, urmareste realizarea obiectivelor politicii economice si ale celei sociale ale statului. Atunci cand devine frana in realizarea acestor obiective, societatea reactioneaza pentru reformarea lui, pentru a reorienta spre ceea ce ea considera a fi telul ei.

Prima abordare se bucura de concizie si expresivitate, permitand o analiza pragmatica mai usoara si mai eficienta a modului in care este constituita si functioneaza. Astfel, o prima definitie in cadrul acestei abordari considera fiscalitatea 'totalitatea impozitelor si taxelor provenite de la persoane fizice si juridice care alimenteaza bugetele publice'.

O alta definitie vede fiscalitatea ca fiind 'totalitatea impozitelor instituite intr-un stat, care-i procura acestuia o parte covarsitoare din veniturile bugetare, fiecare impozit avand o contributie specifica si un anumit rol regulator in economie'.

     Dictionarul explicativ al limbii romane defineste fiscalitatea astvel;, Sistem de percepere a impozitelor si taxelor prin fisc. • Totalitatea obligatiunilor fiscale ale cuiva.'

   Pentru alti autori, 'fiscalitatea este totalitatea impozitelor in care componentele sunt in stransa legatura intre ele, ca si cu sistemul politic si aparatul socio-politic'.

Inscriindu-se pe linia celei de a doua abordari, unii autori considera ca sistemul fiscal 'cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o multime de elementc (materie impozabila, cote, subiecti fiscali) intre care se manifesta relatii care apar ca urmare a proiectarii, legiferarii, asezarii si perceperii impozitelor si care sunt gestionate conform legislatiei fiscale, in scopul realizarii obiectivelor sistemului'.

Fiscalitatea este, in mod normal, expresia vointei politice a unei comunitati umane organizate, fixata pe un teritoriu determinat si dispunand de o autonomie suficienta pentru a putea, prin intermediul organelor care o reprezinta, sa se doteze cu o intreaga serie de reguli juridice si in special, fiscale.

In conditiile integrarii economice si ale mondializarii schimburilor economice care au loc astazi, impozitul nu poate ramane insensibil la aceste fenomene. Din contra, fiscalitatea unui stat actioneaza asupra altora si viceversa, iar masurile luate de un stat sau altul de a modifica sau a pastra dreptul fiscal existent nu sunt neutre in ceea ce priveste economiile altor state. Se vorbeste de necesitatea adoptarii unei apropieri globale a politicilor fiscale care, cel mai adesea, se exprima prin necesitatea armonizarii sistemelor fiscale in diferite tari. O astfel de evolutie risca sa bulverseze fiscalitatile nationale, iar, pe termen lung, chiar autonomia si suveranitatea politica a statelor.

 Principiile fiscale.

 Precizarea functiilor si obiectivelor sistemului fiscal ne permite si punerea in evidenta a principiilor care ar trebui sa se manifeste in acest domeniu. In functie de respectarea lor se poate obtine o eficienta si echitatea a politicii fiscale:

Principiul randamentului.

Impozitul este apreciat in functie de randamentul sau bugetar. Obiectivul ar fi maximizarea randamentului impozitului pentru un cost dat sau diminuarea costului gestiunii sale pentru un randament dat.

Principiul simplicitatii. (al lipsei de arbitrariu).

Impozitul trebuie sa fie usor de administrat, usor de inteles de catre contribuabil, sa fie prelevat potrivit unor reguli simple, clare si care sa nu dea nastere la nici un arbitrariu.

Principiul flexibilitatii.

Impozitul flexibil se adapteaza rapid la necesitatile politicii conjuncturale. In acest context, flexibilitatea poate fi apreciata ca sensibilitatea bazei de impozitare la evolutia activitatii economice si se apreciaza ca, de exemplu, tehnica stopajului la sursa permite o adaptare mai rapida a veniturilor fiscale ale statului la conjunctura.

Principiul stabilitatii.

Prin acesta se ilustreaza regula potrivit careia 'un impozit bun este un impozit vechi'. Modificarile frecvente ale legislatiei fiscale sunt sursa de ineficacitate si, in plus, un impozit vechi este mai usor acceptat de catre contribuabili. Chiar daca acest este aparent contradictoriu cu cel precedent, este mereu de dorit o anumita stabilitate a impozitului pentru a-i asigura pe contribuabili impotriva arbitrariului, a le mentine increderea in sistem si a permite ca deciziile lor sa fie luate in conditiile unei cat mai mari certitudini.

Principiul echivalentei.

 Sarcina fiscala suportata de contribuabil trebuie sa fie corelata cu avantajele pe care le procura cheltuielile publice, prin accesul la bunurile si serviciile publice. Daca acceptam existenta unei echivalente certe intre impozitul platit si bunurile si serviciile publice de care beneficiaza contribuabilii, atunci impozitul este din punct de vedere contabil, o cheltuiala. Daca, dimpotriva, nu acceptam decat intr-o mica masura teoria echivalentei sau daca suntem in situatia de a considera ca sarcina fiscala suportata de contribuabil depaseste valoarea bunurilor si serviciilor furnizate de stat, atunci impozitul reprezinta mai degraba o participare la profit a statului si mai putin o cheltuiala.

Principiul neutralitatii.

Impozitul nu trebuie sa contravina unei mai bune administrari in economie, el trebuie sa incite la o gestiune mai buna la nivelul contribuabilului. Se poate adauga si necesitatea ca impozitul sa se stabileasca dupa reguli unitare pentru toti, fara discriminari directe sau indirecte.

Principiul echitatii.

Contributia fiecaruia la acoperirea cheltuielilor publice trebuie sa se faca in functie de capacitatile contributive. O problema o reprezinta determinarea si masurarea acestor capacitati contributive care depind de considerente politice, economice, sociale, morale, filosofice.

Principiul legalitatii.

Impozitul trebuie sa aiba mereu la baza o reglementare legala. Acest principiu trebuie corelat cu stabilitatea, cu simplicitatea si lipsa de arbitrariu astfel incat contribuabilul sa fie intotdeauna sigur ca gaseste in normele legale toate elementele de care are nevoie pentru a determina corect obligatiile de plata fata de buget.

In Romania se afla elaborat un sistem fiscal care se doreste performant. In ceea ce priveste impunerea agentilor economici, s-au propus si s-au realizat sau sunt in curs de realizare mecanisme care sa asigure:

tratamentul  nediferentiat al  agentilor economici,  indiferent de forma de proprietate;

stimularea agentilor economici prin scutiri totale, partiale sau reduceri de impozite;

evitarea impunerii de doua sau mai multe ori a aceleasi baze impozabile;

incercarea de diminuare a sarcinii fiscale si, acolo unde este posibil micsorarea gradului de percepere de catre contribuabil a sarcinii fiscale;

stabilirea unei sarcini fiscale 'reale', prin actualizarea la inflatie a elementelor luate in calculul profitului impozabil;

descurajarea unor activitati sau consumuri;

aducerea la un nivel cat mai redus a evaziunii fiscale.

Evitarea impunerii de doua sau mai multe ori a aceleasi baze impozabile este o preocupare care se manifesta mai ales la nivel international si rezolvarea ei este data de incheierea de conventii bilaterale sau multilaterale de evitare a dublei impuneri sau a impunerii multiple. Trebuie marcata si preocuparea pentru evitarea impunerii multiple sau in cascada pe plan intern. Astfel, impozitul pe circulatia marfurilor a fost inlocuit cu taxa pe valoarea adaugata care are specific faptul ca, din punct de vedere al intreprinderii, nu-si propune sa loveasca decat valoarea nou creata de aceasta. De asemenea, in reglementarile fiscale se fac precizari in directia evitarii impunerii multiple a profitului, stabilindu-se ca dividendele incasate de la persoane juridice romane nu se supun impozitului pe profit la unitatea care le incaseaza, deoarece ele s-au platit dintr-un profit net, adica un profit care a suportat deja impozitul pe profit, ba chiar si impozitul pe dividende.

Principiile fiscalitatii conform codului fiscal.

Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 in capitolul II la  art. 3 bazeaza fiscalitatea pe urmatoarele principii:

a)  neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain;

b)  certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;

c)  echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, in functie de marimea acestora;

d eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, in raport cu impozitarea in vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii investitionale majore.⁷

                       Fig. 1. Principiile fiscalitatii.

      Indici de analiza.

     Presiunea fiscala sau efortul fiscal reflecta, sub aspect monetar, randamentul impozitelor, iar sub aspect economic, redistribuirile de valoare prin care o parte a venitului creat in economia reala este scoasa de sub actiunea pietei. Pentru a aprecia amploarea redistribuirii analiza fiscala poate recurge la urmatorii indici:

Acestia reflecta proportia in care valoarea bruta creata in interiorul tarii este redistribuita

   

      

  Acestia reflecta proportia in care valoarea bruta produsa de agentii nationali este redistribuita.

Acestia reflecta proportia in care valoarea neta creata in interiorul tarii este redistribuita.

Acestia reflecta proportia in care valoarea neta produsa de agentii nationali este redistribuita.

                                                     

Acesta reflecta influenta asupra veniturilor repartizate factorilor de productie,

unde:

I_PFD    ⁼ indicele presiunii fiscale directe

I_PFI     = indicele presiunii fiscale indirecte

I_PFG     = indicele presiunii fiscale globale

F_id     = fluxul impozitelor directe

F_ii       = fluxul impozitelor indirecte

i   = nivelul administratiei publice finantate

i= 1, Bugetul federatiei (numai in statele de tip federal)

i = 2, Bugetul statului

i = 3, Bugetul fiecarei comunitati locale

i = 4, Total administratii locale

i = 5, Total administratii publice

     Informatiile privind aceste fluxuri se iau din 'Contul de venit' al fiecarei adminis­tratii sau din bugetele administratiilor. Se au in vedere numai impozitele care finanteaza bugetele administratiei respective. Cuantumul este influentat cu impozitele transferate intre administratii conform prevederilor legale din fiecare tara (impozite care finanteaza direct sau indirect prin redistribuire diverse nivele ale administratiei publice). In tarile UE nu se elimina impozitele care finanteaza Bugetul Uniunii Europene.

Curba  ,,Laffer”.

    Arthur Laffer a demonstrat, cu ajutorul unei curbe,Fig.1.,  ideea conform careia orice crestere  a presiunii fiscale provoaca, de la un anumit nivel, o scadere a sumei prelevarilor obligatorii incasate de catre puterea publica.

    Conform acestei curbe, suma prelevarilor obligatorii este reprezentata  de o functie crescatoare a ratei presiunii fiscale, dar numai pana la un anumit nivel maximal care  corespunde nivelului maxim al curbei, dupa care ese reprezentata de o functie descrescatoare a acestei rate, ea poate merge pana la anularea daca rata presiunii fiscale ar atinge nivelul teoretic de 100% ( in acest caz limita, orice activitate impozabila ar disparea). Aceasta se explica, in teoria lui Laffer, prin faptul ca niste prelevari obligatorii foarte mari duc la distrugerea masei impozabile.Se produc fenomene de rezistenta si se reduce efortul productiv care capata amploare, determinand in cele din urma scaderea sumei lor totale.

Total venituri

fiscale.

                                             M                                Rata fiscalitatii

                              Fig. 1. Reprezentarea grafica a curbei Laffer.

      Laffer estimeaza ca atunci cand pragul maxim este depasit, urmand o diminuare  a presiunii fiscale, aceasta este de natura a duce la cresterea randamentului prelevarilor obligatorii, in acest fel redinamizandu-se economia.

    Curba lui Laffer  ramane insa  o reprezetare pur teoretica a faptelor prezentate, care nu permite identificarea in mod exact a marimii acestui  prag M de impozitare, la care presiunea fiscala sa pota fi considerata  excesiva. Acest prag este veritabil in functie de circumstantele teritoriale si economice, astfel incat o anumita tara  se  va situa  in stanga sau in  dreapta punctului M.

3.6.Consultanta privind determinarea impozitul pe venitul global;

Numim impozit pe venitul anual global suma de bani datorata de o persoana fizica pentru veniturile realizate intr-un an fiscal. Ea se poate determina prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil stabilit in conditiile prezentei ordonante.

Cumularea tuturor veniturilor realizate intr-un an si stabilirea impozitului pe baza lor respecta prevederile articolului 53 din Constitutia Romaniei potrivit caruia cetatenii au obligatia sa contribuie prin taxe si impozite la cheltuielile publice.

Persoanele fizice romane fara domiciliu in Romania pentru veniturile obtinute in Romania prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romaniei sau intr-o perioada ce depaseste in total 183 zile in oricare 12 luni, incepand sau sfarsind in anul calendaristic vizat.

Persoanele fizice straine pentru veniturile obtinute in Romania, prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romaniei sau intr-o perioada ce depaseste in total 183 de zile in oricare 12 luni incepand sau sfarsind in anul calendaristic vizat.

Potrivit aceleasi ordonante, veniturile ce se supun impozitului pe venit sunt:

veniturile din activitati independente

veniturile din salarii

veniturile din cedarea folosintei bunurilor

veniturile din dividende si dobanzi

Alte venituri

Tot in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr.73/1999, nu sunt venituri

impozabile si nu se impoziteaza:

a. ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, cu exceptia indemnizatiilor incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul platit pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani.

b. sumele incasate din asigurarea de bunuri de accident, de risc profesional.

c. sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale precum si pentru cazurile de invaliditate sau de deces.

d. sumele fixe de ingrijire pentru pensionarii care au fost incadrati in gradul I de invaliditate precum si pensiile de orice fel.

e. contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice.

f. contravaloarea echipamentelor tehnice.

g. sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari sau mecenat.

h. alocatia individuala de hrana acordata sub forma de tichete de masa.

i. veniturile obtinute ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal.

j. sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor cu transportul, cazarea, plata indemnizatiei sau diurnei acordate pe perioada delegarii sau detasarii in alt loc in tara sau in strainatate, in interesul serviciului si cheltuielile de mutare in interesul serviciului.

k. drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen cu termen redus, elevii si studentii institutiilor de invatamant militare si civile.

l. burse primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare intr-un cadru institutionalizat.

m. sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie.

n. veniturile din agricultura si silvicultura.

Veniturile scutite de impozit potrivit Ordonantei Guvernului nr.73/1999 sunt urmatoarele:

veniturile ce apartin membrilor misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare in conformitate cu anumite reguli de drept international si cele nete in valuta acordate personalului trimis in misiune permanenta in strainatate.

veniturile ce apartin persoanelor fizice straine care desfasoara activitati de consultanta in cadrul unor acorduri de finantare gratuita incheiate de Guvernul Romaniei cu alte guverne sau organizatii.

veniturile pe care le obtin corespondentii de presa straini cu conditia reciprocitati.

premiile si orice avantaje si/sau in natura obtinute de elevi si studenti la concursurile interne si internationale.

platile compensatorii pe care le primesc persoanele carora contractul individual de munca li s-a desfacut ca urmare a concedierii colective calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate.

platile compensatorii acordate cadrelor militare trecute in rezerva in urma reducerii sau restructurarii, calculate pe baza soldelor lunare nete.

sumele ce reprezinta diferenta de dobanda subventionata la creditele acordate, subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri precum si uniformele obligatorii si drepturile de echipament.

Avantaje in bani si/sau natura acordate persoanelor cu handicap, veteranilor de razboi, invalizilor si vaduvelor de razboi, accidentatilor de razboi in afara serviciului ordonat, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945 precum si a celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasilor eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989.

Veniturile din cedarea folosintei bunurilor reprezinta venituri in bani si/sau in natura care provin din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal. In categoria acestor venituri intra cele obtinute din inchirieri si subinchirieri ale bunurilor mobile si imobile si din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal.

Aceste venituri obtinute din cedarea folosintei bunurilor sunt stabilite pe baza unui contract in forma scrisa ce se incheie intre parti si se inregistreaza la organul fiscal competent in termen de 15 zile de la data incheierii. Cel care va inregistra contractul va fi dupa caz proprietarul, uzufructuarul sau alt detinator legal.

Venitul brut ce se determina din cedarea folosintei bunurilor cuprinde totalitatea sumelor incasate in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura realizate de proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal. Venitul net se va majora cu valoarea cheltuielilor ce revin conform dispozitiilor legale in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta. El se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 30% aplicata la venitul brut, reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului. Aceasta cota poarta denumirea de cota de cheltuiala forfetara de 30%. In ea se includ si impozitele si taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul retinut de intermediari, primele de asigurare platite pentru bunul cedat spre folosinta etc.

Impozitul este o plata obligatorie, stabilita prin lege, pe care cetatenii, intreprinderile etc. o varsa din venitul lor in bugetul statului, in conformitate cu anumite norme de impunere; contributie.

Impozitele reprezinta in zilele noastre obligatii pecuniare, pretinse, in temeiul legii, de catre autoritatea publica, de la persoane fizice si juridice, in raport cu capacitatea contributiva a acestora, preluate la bugetul statului in mod silit si fara contraprestatie imediata si folosite de catre acesta ca resurse pentru acoperirea cheltuielilor publice si ca instrumente de influentare a comportamentului platitorilor, astfel incat interesele acestora sa fie armonizate cu interesul public.[1]

Impozitul pe venit este una din cele mai importante surse de venituri ale bugetului de stat, izvorul principal al formarii venitului bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice.

Din punct de vedere al optiunilor fiscalitatii, impozitul pe venit este o optiune economica, fiind o prelevare obligatorie asupra venitului, acest venit cunoscand mai multe forme economice.

Venitul intra in patrimoniul contribuabilului, asadar impunerea asupra acestuia este o impunere la sursa.

3.7.Consultanta in analiza fluxurilor financiare si a situatiei cash-flow-ului

Pentru a defini fluxurile de numerar ce decurg din desfasurarea activitatii intreprinderilor din tari cu economie de piata, inclusiv din Romania, se foloseste notiunea anglosaxona de „cash-flow”. De-a lungul timpului, conceptul de cash-flow a cunoscut interpretari si modalitati diferite de calcul.

Inca de la inceput, trebuie sa facem o delimitare intre cash si cash-flow

Cash-ul se refera la ansamblul de disponibilitati banesti, este asimilat cu trezoreria neta si cunoaste doua forme:

cash efectiv care se refera la disponibilitatile banesti in conturi bancare, curente si in casa;

cash echivalent care reprezinta disponibilitati cvasilichide cum ar fi valorile mobiliare de plasament, respectiv titlurile financiare (actiuni, obligatiuni etc) si titluri monetare (certificate de depozit bancar, certificate de trezorerie etc) cumparate pentru valorificarea temporara a excedentului de trezorerie.

La randul sau, cash-flow-ul (CF) este variatia (fluxul) trezoreriei nete (ΔTN) de la inceputul pana la sfarsitul exercitiului financiar.

Abordarea termenului de cash-flow acopera si alte notiuni legate de surplusul monetary degajat de activitatea de exploatare a unei intreprinderi intr-o perioada data si anume:

cash-flow curent, calculat prin deducerea chletuielilor curente de exploatare din veniturile curente de exploatare;

cash-flow brut, care este rezultatul brut inainte de deducerea impozitului pe profit;

cash-flow net, care este egal cu cash-flow-ul brut diminuat cu impozitul pe profit.

Corespunzator celor doua tipuri de operatiuni ale intreprinderii, rezulta doua forme de cash-flow:

cash-flow-ul din operatiuni (activitati) de gestiune (CFgest);

cash-flow-ul din operatiuni (activitati) de capital (CFkap), structurat la randul sau in cash-flow-ul operatiunilor de investitii (CFinv) si cash-flow-ul operatiunilor de finantare (CFfin).

Pe baza celor afirmate anterior, se pot scrie urmatoarele relatii:

CF = CFgest + CFkap

CFkap = CFinv + CFfin

CFD = CFgest + CFinv + CFfin, unde: CFD = cash-flow disponibil

Managementul financiar a consacrat notiunea de cash-flow disponibil („free cashflow”), ca fiind fluxul de numerar cel mai adecvat pentru evaluarea unei intreprinderi sau a unui proiect de investitii. Cash-flow-ul disponibil (CFD) reprezinta fluxul de numerar ramas la dispozitia societatii comerciale pentru remunerarea investitorilor de capital in intreprindere, respectiv actionarii si creditorii.

Se porneste de la marimea cash-flow-ului rezultat din activitatea de exploatare, care se va diminua cu valoarea alocarilor de numerar pentru mentinerea sau dezvoltarea capacitatilor de productie existente.

In conditiile in care majoritatea intrarilor si iesirilor de numerar sunt implicate de activitatea de exploatare a intreprinderii, valoarea cash-flow-ului de exploatare (CFexpl) se determina astfel:

CFexpl = RE + Amo – Impozitul pe profit unde:

RE = rezultatul din exploatare

Amo = amortizarea

In cazul in care si celelalte activitati ale intreprinderii (de investitii sau de finantare) aduc fluxuri importante de numerar, se determina marimea vash-flow-ului de gestiune (CFgest) ale carui destinatii sunt urmatoarele:

efectuarea platilor curente de gestiune;

achizitia de noi active pentru autofinantare si/sau pentru rambursarea creditelor;

remunerarea actionarilor cu dividende si a creditorilor cu dobanzi.

Pornind de la utilizarile sale prezentate anterior, CFgest se determina astfel:

CFgest = PN + Dob +Amo unde PN = profitul net (rezultatul exercitiului);

Dob = cheltuielile financiare anuale ale intreprinderii cu dobanzile de plata;

Amo = cheltuielile anuale cu amortizarea activelor imobilizate din proprietatea intreprinderii

In continutul cash-flow-ului disponibil, se mai cuprind cash-flow-ul de investitii si cash-flow-ul de finantare (alaturi de cash-flow-ul de gestiune):

CFD = CFgest + CFinv + CFfin

CFinv se refera, de regula, la plati pentru achizitia de active fixe noi:

corporale, respectiv proprietati asupra terenurilor si constructiilor, masini si echipamente, inclusiv prin autodotare;

necorporale, respectiv licente, brevete, marci;

financiare, respectiv participatii directe, cumpararea de actiuni si obligatiuni emise de alte intreprinderi, acordarea de avansuri financiare catre filiale.

Activitatea de investitii cuprinde totodata incasari din vanzarea (cesiunea) de active fixe: vanzari de proprietati, masini, echipamente, de actiuni si obligatiuni detinute, precum si rascumparari ale obligatiunilor detinute sau ale avansurilor banesti acordate filialelor.

Cash-flow-ul din activitatile de finantare (CFfin) cuprinde, atat fluxuri de venituri generatoare de incasari, cat si fluxuri de cheltuieli generatoare de plati.

Incasarile provin din:

operatiuni de majorari de capital social (prin emisiune de actiuni noi);

majorari de datorii financiare (prin contractarea de noi imprumuturi sau prin emisiunea de obligatiuni ale intreprinderii).

Platile se manifesta sub forma:

rambursarilor de imprumuturi pe termen mediu si lung;

rascumparari de pe piata bursiera si extrabursiera a propriilor actiuni pe baza profitului net.

Marimea cash-flow-ului disponibil este foarte importanta pentru actionari si manageri, din moment ce sunt beneficiarii acestuia. Daca valoarea cash-flow-ului disponibil este negativa, intreprinderea trebuie sa atraga noi resurse de la actionarii sau creditorii sai, pentru a-si finanta investitia. Aceasta este o situatie normala in momentele de dezvoltare a intreprinderii, cand fluxurile rezultate din activitatea sa sunt insuficiente pentru a asigura autofinantarea si remunerarea investitorilor sai. Insa, in cazul unei intreprinderi ajunse la maturitate, obtinerea de cash-flow-uri disponibile negative poate indica probleme de gestiune sau de eficienta a activitatii sale.

In conditiile in care evaluarea intreprinderii sau a proiectului de investitii se face separat, din perspectiva actionarilor sau a creditorilor, se dovedeste foarte utila defalcarea cashflow- ului disponibil pe cele doua destinatii principale de alocare (pentru actionari si creditori), dupa cum urmeaza:

- cash-flow-ul disponibil ce revine actionarilor (CFDact) poate fi estimat astfel:

CFDact =Div - ΔCPR = Div – (CPR1 – CPR0) unde:

Div = dividendele repartizate actionarilor;

ΔCPR = variatia capitalului propriu ca rezultat al majorarii sau reducerii capitalului social.

-cash-flow-ul disponibil ce revine creditorilor (CFDcr) este reprezentat de:

CFDcr = Dob - ΔDATfinunde:

Dob = dobanzi platite creditorilor

ΔDATfin = variatia marimii datoriilor financiare contractate de intreprindere de la terti (in aceasta categorie nu intra datoriile de exploatare).

Ca urmare, cash-flow-ul disponibil al intreprinderii este format din cash-flow-ul disponibil actionarilor si cash-flow-ul disponibil creditorilor:

CFD = CFDact + CFDcr

Pornind de la valoarea acestor cash-flow-uri, poate fi estimata valoarea intregii intreprinderi sau numai a capitalurilor proprii, respectiv numai a datoriilor sale.

In prezent, exista doua curente teoretice de explicare a cash-flow-ului: francez si anglosaxon.

In acceptiunea franceza, cash-flow-ul se explica prin diferenta intre variatia fondului de rulment si variatia necesarului de fond de rulment:

ΔTN = ΔFR – ΔNFR unde

ΔTN = variatia trezoreriei nete

ΔFR = variatia fondului de rulment

ΔNFR = variatia necesarului de fond de rulment

Astfel, se obtine variatia trezoreriei nete care reprezinta, totodata, relatia echilibrului financiar al intreprindeii.

In acceptiunea anglo-saxona, cash-flow-ul este suma cash-flow-urilor rezultate din operatiuni de gestiune, de investitii si de finantare (dupa cum s-a aratat anterior):

CF = CFgest + CFinv + CFfin

Prezentarea continutului cash-flow-ului conduce si la diferentierea acestuia de profitul net. O delimitare intre cash-flow si profit net are la baza argumentele urmatoare:

- profitul net exprima un potential de obtinere a unor incasari prezente si viitoare, in timp ce cash-flow-ul este o certitudine; el reprezinta rezultatul echilibrului dintre incasari si plati, de la inceputul pana la sfarsitul anului. De exemplu, vanzarea produselor si serviciilor obtinute din exploatare se inregistreaza la venituri in momentul livrarii, dar incasarea va avea loc mai tarziu si este incerta. Astfel, o intreprindere poate avea „teoretic” profit (pe hartie), dar acesta se va materializa in cash-flow, numai in masura in care clientul este bun-platnic si respect angajamentele.

De asemenea, alaturi de venituri si cheltuieli monetare (cu o scadenta sigura a incasarilor si platilor), se inregistreaza in contul de profit si pierderi, venituri si cheltuieli nemonetare (venituri anticipate, amortizari si provizioane calculate), care nu angajeaza cu certitudine fluxuri de lichiditati (cash-flow);

- pe termen scurt, profitul net este rezultatul operatiunilor de gestiune (de exploatare, financiare, extraordinare); spre deosebire, cash-flow-ul este generat, atat de operatiuni de gestiune,

cat si de operatiuni de capital (investitii, dezinvestitii, finantari, rambursari). Operatiunile de capital nu se inregistreaza in contul de profit si pierdere, dar ele influenteaza substantial marimea cash-flow-ului, a carui dimensiune o depaseste pe cea a profitului. Asadar, numai in conditii de crestere „zero” a intreprinderii si de reinvestire a amortizarii anuale, profitul net este egal cu cashflow

3.8.Consultanta privind contabilitate de gestiune

Din 1 ianuarie 1993 se aplica contabilitatea dualista: un circuit aferent contabilitatii financiare si un circuit aferent contabilitatii de gestiune.

Contabilitatea financiara furnizeaza informatii sintetice care se finalizeaza in situatiile financiare anuale compuse din bilant, cont de profit si pierdere, situatie de fluxuri de trezorerie, situatia modificarilor capitalurilor si politici financiare si note explicative. Aceste situatii prezinta pozitia financiara a intreprinderii, performanta si modificarea pozitiei financiare.

Datele furnizate de contabilitatea financiara se adreseaza utilizatorilor externi (investitorii de capital, creditorii, clientii, institutiile statului, bancile, personalul) si utilizatorilor interni (managerilor) pentru analize financiare.

Contabilitatea de gestiune furnizeaza informatii analitice de detaliu referitoare la eficienta utilizarii factorilor de productie. Prin contabilitatea de gestiune se determina costul de productie pe produs, lucrare sau serviciu (P, L, S), costul pe centre de responsabilitate, costul diferitelor functiuni, rezultatele analitice (pe produs, lucrare sau serviciu si pe centre). Ea furnizeaza informatii de natura economica exprimate atat in unitati monetare cat si nemonetare (fizice).

Contabilitatea de gestiune are ca obiect:

cunoasterea detaliata a proceselor de alocare a resurselor in interiorul intreprinderii pe centre de responsabilitate si pe produse

metode de transformare a resurselor consumate in rezultate

elaborarea previziunilor avand la baza consumurile trecute putandu-se evalua in timp consecintele activelor viitoare

Contabilitatea de gestiune furnizeaza date care vin sa completeze informatiile din contabilitatea financiara si ele se adreseaza exclusiv managerilor ca beneficiari interni de date.

Rezulta ca contabilitatea de gestiune are ca finalitate furnizarea informatiilor necesare luarii deciziilor de catre manageri avand in fond 2 scopuri:

calcularea costurilor

influentarea comportamentului celor care pot actiona asupra costurilor

Institutul contabilitatii de gestiune american defineste contabilitatea de gestiune astfel: „Procesul de identificare, colectare, analiza, prelucrare, interpretare si transmitere a informatiilor financiare si nefinanciare utilizate de manageri pentru realizarea functiilor de planificare, evaluare si control in cadrul intreprinderii si pentru asigurarea utilizarii si evidentierii corespunzatoare a resurselor acesteia.”

Evolutia contabilitatii de gestiune s-a facut in paralel cu metodele de management si contabilitatii de gestiune i se cer tot mai multe analize ale datelor financiare, referitoare la:

cresterea calitatii produselor si serviciilor firmei

reducerea timpului necesar pentru proiectarea, crearea si livrarea produselor si serviciilor

satisfacerea totala a clientilor

In aceste conditii contabilitatea de gestiune trebuie sa furnizeze date legate de cantitatea de rebuturi, costurile de prelucrare a produselor necorespunzatoare calitativ, costul reparatiilor in perioada de garantie, etc.

Profesorul Mihai Ristea: „Contabilitatea de gestiune este reprezentarea analitica a proceselor interne ale intreprinderilor care produc transformari calitative si cantitative in masa patrimoniului. Informatia construita este destinata administratorilor, ca beneficiari interni, care trebuie sa raspunda la intrebarea cum sa aloce si sa utilizeze resursele intrebuintate de investitori pentru a realiza performanta.”

Aceasta definitie scoate in evidenta faptul ca:

- obiectivul contabilitatii de gestiune il reprezinta reflectarea relatiilor interne

- ea trebuie organizata in raport cu cerintele conducerii

- trebuie organizata in raport cu structura intreprinderii

- sa fie supla, simpla si operativa

In Romania, in sfera contabilitatii de gestiune intra urmatoarele probleme:

- inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, activitati, faze de fabricatie, etc.

- decontarea productiei

- calculul costurilor de productie pe PLS si inclusiv pentru productia in curs de executie

In Romania se pune accent pe calcularea costurilor si determinarea rezultatelor analitice.

Contabilitatea de gestiune a fost creata pentru a satisface nevoile informationale interne ale managerilor si ea este conceputa a fi evolutiva, adaptandu-se noilor solicitari de informatii cerute de manageri.

Relatiile dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune

In fond nu exista 2 contabilitati ci este vorba de 2 forme de aplicare ale aceleiasi tehnici care isi propun sa furnizeze informatii diferite (contabilitatea financiara – pentru utilizatori externi, contabilitatea de gestiune – pentru utilizatori interni).

Punctul de plecare in contabilitatea de gestiune il reprezinta preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor de exploatare care vor fi analizate impreuna cu veniturile de exploatare, de aceea contabilitatea de gestiune mai este numita si contabilitate

Nu sunt incorporate in costuri cheltuielile financiare si cheltuielile extraordinare. Exceptie o fac dobanzile pentru creditele bancare primite de intreprindere cu ciclu lung de fabricatie si care dupa caz pot fi repartizate in costul produselor respective.

Inregistrarea cheltuielilor in contabilitatea de gestiune se face simultan cu inregistrarea din contabilitatea financiara pe baza acelorasi documente sau pe baza unor documente centralizatoare, cu deosebire ca datele se vor prelua dupa criterii proprii.

3.9.Consultanta pentru efectuarea operatiunilor de divizare, fuziune, lichidare

Fuziunea este operatiunea prin care:

a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate;  

b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate catre actionarii societatii divizate.

Divizarea este operatiunea prin care:

a) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare transfera mai multor societati totalitatea patrimoniului sau, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate catre actionarii societatii divizate;

b) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare transfera toate activele si pasivele sale mai multor societati nou- constituite, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate catre actionarii societatii divizate. Fuziunea sau divizarea se poate face si intre societati de forme diferite.

Fuziunea sau divizarea poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii Administratorii societatilor care urmeaza a participa la fuziune sau la divizare vor intocmi un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:

 a) forma, denumirea si sediul social ale tuturor societatilor implicate in fuziune sau divizare;

b) fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii;

c) conditiile alocarii de actiuni la societatea absorbanta sau la societatile beneficiare;

 d) data de la care actiunile sau partile sociale prevazute la lit. c) dau detinatorilor dreptul de a participa la beneficii si orice conditii speciale care afecteaza acest drept;

e) rata de schimb a actiunilor sau partilor sociale si cuantumul eventualelor plati in numerar;

f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare;

g) drepturile conferite de catre societatea absorbanta sau beneficiara detinatorilor de actiuni care confera drepturi speciale si celor care detin alte valori mobiliare in afara de actiuni sau masurile propuse in privinta acestora;

h) orice avantaj special acordat expertilor la care se face referire si membrilor organelor administrative sau de control ale societatilor implicate in fuziune sau in divizare;

i) data la care au fost aprobate situatiile financiare ale societatilor participante, care au fost folosite pentru a se stabili conditiile fuziunii sau ale divizarii;

j) data de la care tranzactiile societatii absorbite sau divizate sunt considerate din punct de vedere contabil ca apartinand societatii absorbante sau uneia ori alteia dintre societatile beneficiare;

k) in cazul divizarii:

- descrierea si repartizarea exacta a activelor si pasivelor care urmeaza a fi  transferate fiecareia dintre societatile beneficiare;

- repartizarea catre actionarii sau asociatii societatii divizate de actiuni, respectiv parti sociale, la societatile beneficiare si criteriul pe baza caruia se face repartizarea.

Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentantii societatilor participante, se depune la oficiul registrului comertului unde este inmatriculata fiecare societate, insotit de o declaratie a societatii care inceteaza a exista in urma fuziunii sau divizarii, despre modul cum a hotarat sa stinga pasivul sau.

Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecatorul delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala partilor, integral sau in extras, potrivit dispozitiei judecatorului delegat sau cererii partilor, cu cel putin 30 de zile inaintea datelor sedintelor in care adunarile generale extraordinare urmeaza a hotari asupra fuziunii/divizarii.

Creditorii societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protectie adecvata a intereselor lor. In cazul unei fuziuni, detinatorilor de valori mobiliare, altele decat actiuni, care confera drepturi speciale, trebuie sa li se acorde in cadrul societatii absorbante drepturi cel putin echivalente cu cele pe care le detineau la societatea absorbita, cu exceptia cazului in care modificarea drepturilor in cauza este aprobata de o adunare a detinatorilor de astfel de titluri ori individual de catre detinatorii de astfel de titluri sau a cazului in care detinatorii au dreptul de a obtine rascumpararea titlurilor lor.

In cazul unei divizari, detinatorilor de valori mobiliare, altele decat actiuni, care confera drepturi speciale, trebuie sa li se acorde in cadrul societatilor beneficiare carora li se pot opune drepturile decurgand din asemenea valori mobiliare, in conformitate cu proiectul de divizare, drepturi cel putin echivalente cu cele de care beneficiau in societatea divizata, cu exceptia cazului in care modificarea drepturilor in cauza este aprobata de o adunare a detinatorilor de astfel de valori mobiliare ori de catre acestia in mod individual sau a cazului in care detinatorii au dreptul de a obtine rascumpararea valorilor mobiliare detinute. Fuziunea/divizarea produce efecte:

a) in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi, de la data inmatricularii in registrul comertului a noii societati sau a ultimei dintre ele;

b) in alte cazuri, de la data inregistrarii hotararii ultimei adunari generale care a aprobat operatiunea, cu exceptia cazului in care, prin acordul partilor, se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data, care nu poate fi insa ulterioara incheierii exercitiului financiar curent al societatii absorbante sau societatilor beneficiare, nici anterioara incheierii ultimului exercitiu financiar incheiat al societatii sau societatilor ce isi transfera patrimoniul

Fuziunea sau divizarea are urmatoarele consecinte:

a) transferul, atat in raporturile dintre societatea absorbita sau divizata si societatea absorbanta/societatile beneficiare, cat si in raporturile cu tertii, catre societatea absorbanta sau fiecare dintre societatile beneficiare al tuturor activelor si pasivelor societatii absorbite/divizate; acest transfer va fi efectuat in conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de fuziune/divizare;

b) actionarii sau asociatii societatii absorbite sau divizate devin actionari, respectiv asociati ai societatii absorbante, respectiv ai societatilor beneficiare, in conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de fuziune/divizare;

c) societatea absorbita sau divizata inceteaza sa existe. Nulitatea unei fuziuni sau divizari poate fi declarata numai prin hotarare judecatoreasca.

3.10.Asistenta in cadrul proceselor de due diligence

Notiunea de Due Diligence se foloseste in S.U.A si din ce in ce mai des si in Europa pentru a defini procesul de verificare a unei societati inainte de achizitia acesteia.

In cadrul Due Diligence vor fi oferite informatii referitoare la statutul societatii, corespondenta consiliului de administratie si a adunarilor generale, informatii despre contractele societatii, despre drepturi de proprietate industriala, salarii, venituri, asigurari sociale, situatii bilantiere pe ultimii trei ani, ultimele rezultate economice cu calcule detaliate, rapoarte ale expertilor contabili, informatii despre impozite si taxe, despre verificarile fiscale, depre relatiile cu clientii, depre locurile de desfasurare a activitatii, despre serviciile prestate, produsele fabricate sau comercializate.

Procesul de Due Diligence se desfasoara in principiu pe baza unui chestionar ce va cuprinde principalele aspecte ce se vor detalia si ce fel de documente trebuie obtinute si consultate. Cercetarea informatiilor si a documentelor ar trebui sa permita o verificare a situatiei unei societati din punct de vedere financiar, juridic si fiscal. In principal partea financiara a procesului de Due Diligence presupune o verificare amanuntita a situatiei conturilor anuale.

Partea juridica va trebui sa contina referiri la contractele existente, la procesele in derulare si la cele eventuale, la riscurile posibile (probleme de mediu, aprobari, verificari din partea autoritatilor, etc.) si alte aspecte juridice relevante. Verificarea situatiei fiscale a societatii va fi efectuata minutios. Pe linga acestea se va face si inspectia locurilor in care societatea isi desfasoara activitatea, pentru a se stabili si starea capacitatii de productie a societatii. In general timpul alocat pentru un proces de Due Diligence este de citeva zile.

3.11.Consultanta privind elaborarea unor studii de fezabilitate

Studiul de fezabilitate reprezinta documentatia tehnico-economica prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii pe baza necesitatii si oportunitatii realizarii acestuia si care cuprinde solutii functionale, tehnologice, constructive si economice.

Studiul de fezabilitate trebuie elaborat de catre o echipa tehnica specializata, in conformitate cu continutul cadru de mai jos, care urmareste formatul prevazut in Hotararea Guvernului nr. 28/9 ianuarie 2008, publicata in Monitorul Oficial 48/22 ian. 2008, privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii privind con inutul-cadru al studiului de fezabilitate si aprobat de catre autoritatea locala in masura sa dea o astfel de aprobare (Consiliul Local/Judetean).

Studiul trebuie sa includa informatii cu referire la obiectivele proiectului, amplasament (se vor atasa studiile de teren aferente), o descriere cuantificata, estimari de costuri, modul de supervizare si un calendar de implementare. Studiul de fezabilitate trebuie sa demonstreze durabilitatea proiectului din punct de vedere financiar dupa incetarea sprijinului financiar din partea UE. Trebuie atasate la Studiul de Fezabilitate copii dupa aprobarea/aprobarile Studiului, emisa de catre autoritatea locala (Consiliul Local/Judetean).

3.12. Alte servicii de consultanta oferite de Deloitte

Elaborarea rapoartelor financiare necesare pentru obtinerea de credite;

Evaluarea patrimoniului companiei;

Analiza situatiei datoriilor si creantelor;

Planuri de afaceri pentru finantari (PHARE, SAPARD, RICOP, etc);

Acordarea de asistenta pentru organizarea departamentului financiar-contabil, a circuitului documentelor si a politicilor financiar-contabile

Analiza activitatilor de productie si distributie pe baza indicatorilor valorici;

Analiza valorii adaugate ;

Analiza calitatii productiei ;

Analiza costurilor de productie ;

Analiza rentabilitatii ;

Analiza situatiei patrimoniale ;

Analiza gestiunii resurselor materiale, umane, banesti.

Externalizarea partiala a unor servicii financiar-contabile (imobilizari, salarii, etc);

Asistenta in vederea evitarii dublei impuneri a venitului;

Asigurari sociale;

Optimizarea impozitelor de plata si solutii pentru minimizarea acestora in conformitate cu legile in vigoare;

Asistenta contribuabilului in timpul controalelor fiscale;

CAPITOLUL IV. Studiu de caz.

Consultanta oferita de Deloitte in elaborarea unui proiect de achizitii

4.1. Date generale despre intreprindere

DENUMIREA FIRMEI: S.C. Deliciosii  S.A.

OBIECTUL DE ACTIVITATE: fabricarea de produse de patiserie, comert cu ridicata si amanuntul;

FORMA DE PROPRIETATE: societate comrciala pe actiuni, cu capital privat romanesc;

CAPACITATEA DE PRODUCTIE: produse de patiserie 7.500/8.000 tone/an;

DOTARE TEHNICA SI TEHNOLOGII: cu utilaje si echipamente de ultima generatie de la firme cu cea mai mare cotatie pe plan mondial in domeniu;

PIATA DE DESFACERE: judetul Iasi

Atuuri in fata concurentei

Tehnologii si utilaje;

Certificarea calitatilor produselor de catre Larex Cert (Autoritatea Nationala     pentru Protectia Consumatorului);

Certificarea sistemului integrat de management al calitatii si igienei ISO 9001-  HACCP;

Reteaua proprie de distributie;

Retete proprii de fabricare a produselor de patiserie.

Politica privind protectia mediului inconjurator

gasirea si aplicarea in toate cazurile de tehnologii nepoluante;

respectarea legislatiei de mediu in vigoare ca si a prevederilor standardelor refeitoare la cerintele de mediu aplicabile respectivelor procese;

folosirea cu grija a tuturor resurselor nationale;

identificarea tuturor companiilor si persoanelor implicate in procesare de a constientiza mai bine aceste imperative;

o contributie activa pentru a creste grija pentru protectia mediului in cadrul comunitatii locale.

Organigrama firmei

Asociatii firmei:

Gavrila Delia Oana: aducand un aport de 5.000.000.000 lei;

Calin Dana: aducand un aport de 5.000.000.000 lei;

Paduraru Ramona: aducand un aport de 4.96.370.184 lei.

Toti asociatii au experienta in domeniul panifiactiei, subliniem faptul ca Gavrila Delia detine firma de panificatie S.C. CRISDELY  S.A; Calin Dana conduce intreprinderea S.C. DULCINICA  S.A si Paduraru Ramona – S.C. TIMES S.A

Directorul general: Iliuta Catalin- studii superioare Universitatea „Al. I. Cuza” din Iasi; master in managementul afacerilor.

4.2Produsul

4.2.1.Motivatia alegerii produsului

Piata de biscuiti din Romania are un potential foarte mare de dezvoltare si prin infiintarea firmei dorim sa fim un jucator important pe piata biscuitilor, mai ales pe sectorul busines, reprezentat de diferitele specialitati de biscuiti cu cacao si lapte.

Gustarile dintre mese sunt o buna metoda de a completa necesarul zilnic de nutrimente. Iar, daca avem un program incarcat si treburile zilnice nu ne dau voie sa iesim din birou pentru o masa completa, ne putem satisface foamea si cu diferite gustari. Ar putea fi o banana pentru pauza de la ora 11, sau biscuiti cu cacao pentru dupa-amiaza. Daca ai sarit peste micul dejun sau nu ai avut un pranz copios esti mereu tentat sa rontai ceva intre mesele principale. Gustarea nu este doar un mod de a potoli foamea. Poate sa faca parte din rutina zilnica.

Conform datelor furnizate de Rompan, romanii consuma de doua ori mai multe produse de panificatie decat francezii, consumul anual de 115 kg/locuitor inregistrat in Romania fiind aproape dublu fata de cel din Franta si cu circa 30% mai mare decat in tarile UE. In Romania, consumul de paine si produse de panificatie s-a redus la jumatate an ultimii 14 ani, iar tendinta pentru perioada urmatoare este de micsorare a cererii, ca urmare a orientarii populatiei catre alte produse.

Principalii concurenti ai painii in zilele noastre sunt croisantele (simple sau umplute), briosele, fulgii de cereale, dar si produsele de panificatie congelate. Rompan a initiat impreuna cu Institutul National de Nutritie un program de vitaminizare a produselor de panificatie, in vederea compensarii carentelor alimentare aparute ca urmare a scaderii semnificative in ultimii 10 ani a consumului de paine din faina neagra si integrala bogata in vitamine, saruri si minerale.

4.2.2 Analiza pietei

Ne propunem, ca pentru anii 2005, 2006, si 2007 sa ocupam piata Iasiului.

Subsectiunea si diviziunea

Industria alimentara si a bauturilor, Industria textila si a produselor textile Comert cu ridicata (cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor)
Grupa

Fabricarea altor produse alimentare Activitati de intermedieri in comertul cu ridicata Comert cu ridicata al bunurilor de consum, altele decat cele alimentare
 Clasa

Fabricarea produselor de panificatie si patiserie (EA-1581) Fabricarea biscuitilor, piscoturilor si a altor produse similare (EA-1582)

Biscuitii sunt un produs ce se gaseste in toate zonele din tara noastra. El este distribuit in general in magazinele alimentare, cat si chioscuri, supermarket-uri, engross-uri. Biscuitii nu vizeaza doar anumite zone geografice deoarece sunt cumparati de un numar mare de consumatori. Acestia trebuie sa fie disponibili in cat mai multe debusee pentru a fi la indemana oricui.

Aceasta este o caracteristica spatiala demna de luat in considerare in situatia de fata. Ea se refera la raspandirea si repartitia teritoriala a vanzarilor si mesajelor cu caracter promotional, la densitatea retelelor de distributie si la gradul de solicitare a acestora. Astfel, pentru distribuirea biscuitilor se va folosi o strategie intensiva care va pune acest produs la dispozitia consumatorului final prin toate debuseele posibile. Acest produs este de o valoare mica si are o frecventa de cumparare ridicata, astfel decizia cumparatorului nu este una complexa ci una care se ia la prima vedere. In astfel de situatii este spre folosul producatorilor sa il aiba expus in cat mai multe locuri.

In raport cu gradul de concentrare spatiala, piata poate fi delimitata in zone si sectoare avand prioritati si cerinte diferite sub aspectul distantelor, transporturilor, conservarii, a costului, a riscurilor. Astfel, majoritatea marcilor vor fi comercializate in zonele urbane, in zonele rurale nefiind disponibile toate marcile deoarece puterea de cumparare este mult mai scazuta cat si frecventa de consum a acestor persoane.

Alte aspecte privind aria pietei se pot referi la: localizarea geografica a burselor de marfuri si a zonelor de influenta a acestora, localizarea diferitelor sisteme si conditii de vamuire si tranzit, a regimului certificatelor de origine, a protectiei produselor, desenelor, modelelor si marcilor.

Gradul de solicitare a retelelor de distributie poate fi o alta caracteristica spatiala a pietei biscuitilor. Aceasta priveste aglomerarea actelor de cumparare pe zone, cartiere, strazi, magazine si puncte de vanzare in cadrul aceleiasi localitati. Marimea sa este dependenta de configurarea fluxului de cumparatori, de frecventa cumpararilor si de indicele de prezenta a produselor.

Principalii concurenti sunt celelalte firme ce produc biscuiti cat si firmele ce au ca obiect de activitate produsele da panificatie, croisantele (simple sau umplute), briosele, dar si produsele de panificatie congelate.

Ne propunem, ca pentru anii 2005, 2006, si 2007 sa ocupam piata Iasiului.

Piata tinta este reprezentata de populatia din mediul urban, dar si rural intr-o oarecare masura cu varste cuprinse intre 4 si 25 de ani.

Aceasta gama de biscuiti se adreseaza in special urmatoarelor segmente de piata:

copii

scolari

adulti

4.2.3.Previziunea vanzarilor

4.3. Determinarea necesarului de utilaje

4.3.1.Norme de timp (ore / kg)

Utilajele pe care le vom achizitiona sunt urmatoarele:

Malaxor pentru aluat MC-140, productivitatea 550 kg/ora;

Cuptor, productivitatea 70 kg/ora, dotat cu sistem de ridicare a umiditatii in interior, accesorii - 3 seturi de tavi, piese de rezerva;

Masina rotativa de modelare, Greutate bucati: 100 – 2200 gr; greutate masina 300 kg; putere 0,75 kw, structura fabricata din otel,conul care rotunjeste aluatul este placat cu nichel, nontoxic, canalele sunt imbracate in aluminiu,
dispozitiv de indepartare a fainii ramase,montat pe suport turnat;

Rasnita cu 2 cilindri, diametrul cilindrului 12cm, lungime 30 cm, greutate 200 kg, putere 1,1 KW, livrata cu cilindri de granit, deschidere/inchidere a cilindrilor operta prin roata manuala, sistem de control cu angrenaj baie de ulei;

Mixer de crema, capacitate 20 l, sitem de batere cu curea, viteza variabila, 3 unelte, greutate 90 kg, putere 0,4 kw, incalzire electrica, masina potrivita pentru gatirea oricarui tip de crema, inghetata, zabaglione, caramel, ciocolata,
livrata cu bol termic pentru distribuirea caldurii mai eficienta;

Masina de ambalare, realizeaza pungile cu trei suduri lucreaza cu folie plana sau eventual pliata, fara folie pantalon si este automata mare, cu realizarea pungii sudate pe trei laturi.

Cernator, productivitatea 450 kg/ora, dotat cu cursa magnetica, dotat cu 2 seturi de site;

4.3.2. Determinarea necesarului de utilaje

Pentru determinarea necesarului de utilaje vom folosi urmatoarele formule:

1.  unde:

U_j = necesarul de utilaje;

Q_ij = cantitatea previzionata a fi vanduta;

n_tij = norma de timp a utilajului j;

Tdj = [ Z_C – (D + S +Z_sl)] x N_S x N_ore – Z_r x N_ore , unde:

Tdj = timpul disponibil al utilajului j;

Z_c = numarul de zile calendaristice;

D = numarul de zile de duminica intr-un an;

S = numarul de zile de sambata intr-un an;

Z_sl = numarul de sarbatori legale intr-un an;

N_s = numarul de schimburi;

N_ore = numarul de ore al unui schimb;

Z_r = numar de zile reparatii planificate;

Pentru anul 2005

1. Malaxor pentru aluat

Td1 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 2 x 8 = 2016

2. Cuptor

Td2 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 2 x 8 = 2016

3. Masina rotativa de modelare

Td3 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 1 x 8 = 2024

4. Rasnita

Td4 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 1 x 8 = 2024

5. Mixer de crema

Td5 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 1 x 8 = 2024

6. Masina de ambalare

Td6 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 1 x 8 = 2024

7. Cernator

Td7 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 1 x 8 = 2024

Investitii directe in anul 2005

U1= 2 x 1.500 euro = 3.000 euro = 120.000.000 lei

U2 = 3 x 1.200 euro = 3.600 euro = 144.000.000 lei

U3 = 2 x 7.434 euro = 14.868 euro = 594.720.000 lei

U4 = 2 x 4.980 euro = 9.960. euro = 398.400.000 lei

U5 = 1 x 4.050 euro = 4.050 euro = 162.000.000 lei

U6 = 2 x 2.900 euro = 17.400 euro = 232.000.000 lei

U7 =  2 x 600 euro = 1.200 euro = 96.000.000 lei

Total = 43.678 euro = 1.747.120.000 lei

1 € = 40.000 lei          

Pentru anul 2006

1. Malaxor pentru aluat

Td1 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 2 x 8 = 2016

2. Cuptor

Td2 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 1 x 8 = 2024

3. Masina rotativa de modelare

Td3 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 2 x 8 = 2016

4. Rasnita

Td4 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 1 x 8 = 2024

5. Mixer de crema

Td5 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 1 x 8 = 2024

6. Masina de ambalare

Td6 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 1 x 8 = 2024

7. Cernator

Td7 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 2 x 8 = 2016

Pentru anul 2006 se vor mai achizitiona urmatoarele utilaje:

un cuptor, pret 1200 euro, adica 48.000.000 lei

o masina roataiva de modelare, pret de 7.434 euro;

o rasnita, 4.980 euro;

Investitii directe in anul 2006

U2 = 1.200 euro

U3 = 1 x 7.434 = 7.434 euro

U7 = 1 x 600 = 600 euro

Total = 9.234 euro = 369.360.000 lei

Pentru anul 2007

1. Malaxor pentru aluat

Td1 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 2 x 8 = 2016

2. Cuptor

Td2 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 2 x 8 = 2016

3. Masina rotativa de modelare

Td3 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 3 x 8 = 2008

4. Rasnita

Td4 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 1 x 8 = 2024

5. Mixer de crema

Td5 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 2 x 8 = 2016

6. Masina de ambalare

Td6 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 2 x 8 = 2016

7. Cernator

Td7 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 2 x 8 = 2016

In anul 2007 numarul de utilaje va ramane acelasi ca si in anul 2006, nemaifiind necesara achizitionarea de alte utilaje deoarece numarul  de produse fabricate in acest an ramane acelasi ca si in anul 2006. in schimb in acest an scade numarul de produse din categoria 1 (biscuiti simpli) de la 100.000 de bucati la 80.000 de bucati dar in acelasi timp creste numarul de produse din categoria 2 (biscuiti cu cacao) de la 200.000 la 210.000 si 3 (biscuiti cu fructe) de la 120.000 la 130.000. oricum, numarul de produse ramane acelasi ca si in anul 2006, si anume 420.000 de pachete de biscuiti.

4.4. Determinarea necesarului de personal

4.4.1. Norme de timp si salarii medii lunare

4.4.2. Determinarea necesarului de muncitori direct productivi

Determinarea numarului de muncitori direct productivi se calculeaza cu urmatoarele formule:

Qi = cantitatea din produsul i

Ntik = norma de timp

Tdk = timpul disponibil al muncitorilor

Tcal = timpul calendaristic

S = numar zile de sambata

D = numar zile de duminica

SL = numar sarbatori legale

Zco = numar zile de concediu

Ds = durata unui schimb

Pentru anul 2005

Tdk = [365 – (52 + 52 + 7 + 22] · 8 = 1856

Pentru anul 2006

Tdk = [365 – (52 + 52 + 7 + 22] · 8 = 1856

Pentru anul 2007

Tdk = [365 – (52 + 52 + 7 + 22] · 8 = 1856

In anul 2007 se va mai angaja un muncitor pentru utilajul M5, respectiv mixer de crema deoarece s-a observat ca singurul muncitor nu reuseste sa exploateze utilajul la intreaga lui capacitate.

Astfel numarul muncitorilor direct productivi cat si salariile si fondurile de salarii pentru anul 2007, sunt prezentate in tabelul urmator:

4.4.3. Determinarea necesarului de muncitori indirect productivi

Pentru anul 2005

Daca muncitorii direct productivi sunt in numar de 40, atunci muncitorii indirect productivi vor reprezenta 15% din acestia adica 18 x 15%= 2,7 = 3 muncitori

Pentru anul 2006

Daca muncitorii direct productivi sunt in numar de 47, atunci muncitorii indirect productivi vor reprezenta 15% din acestia adica 19 x 15%= 2,85 = 3 muncitori

Pentru anul 2007

Daca muncitorii direct productivi sunt in numar de 19, atunci muncitorii indirect productivi vor reprezenta 15% din acestia adica 19 x 15%= 2,85 = 3 muncitori

 Vom mentine numarul de muncitori indirect productivi la 3.

4.4.4. Determinarea fondului total anual de salarii brute

Pentru anul 2005

Total fond de salarii = Fond de salarii pentru muncitori direct productivi + Fond de salarii pentru muncitori indirect productivi

Pentru anul 2006

Pentru anul 2007

4.5. Determinarea necesarului de materii prime si materiale

4.5.1 Consumul specific de materii prime, materiale (kg / bucata)

1 bucata = 100 de grame

4.5.2. Determinarea necesarului de materii prime, materiale

unde,

Mp = necesarul de materii prime;

Qi = cantitatea din materia prima i;

Csi= consumul specific al materiei prime.

Pentru anul 2005

Faina de grau

Mp1 = 100.000 x 0,07 + 150.000 x 0.06 + 120.000 x 0,065 = 23.800 kg de faina de grau.

Zahar

Mp2 = 100.000 x 0,01 + 150.000 x 0,01 + 120.000 x 0,01 = 3.700 kg de zahar

Lapte praf

Mp3 = 100.000 x 0,006 + 150.000 x 0,01 + 120.000 x 0,0 = 3.300 kg lapte praf 

Grasimi vegetale (ulei)

Mp4 = 100.000 x 0.013 + 150.000 x 0,014 + 120.000 x 0,014 = 5.080 kg grasimi vegetale

Pudra de cacao

Mp5 = 100.000 x 0 + 150.000 x 0.0050 + 120.000 x 0 = 750 kg pudra de cacao

Sare

Mp6 = 100.000 x 0.001 + 150.000 x 0,001 + 120.000 x 0.001 = 370 kg sare

Pentru anul 2006

Faina de grau

Mp1 = 100.000 x 0,07 + 200.000 x 0.06 + 120.000 x 0,065 = 26.800 kg de faina de grau.

Zahar

Mp2 = 100.000 x 0,01 + 200.000 x 0,01 + 120.000 x 0,01 = 4.200 kg de zahar

Lapte praf

Mp3 = 100.000 x 0,006 + 200.000 x 0,01 + 120.000 x 0,01 = 3.800 kg lapte praf 

Grasimi vegetale (ulei)

Mp4 = 100.000 x 0.013 + 200.000 x 0,014 + 120.000 x 0,014 = 5.780 kg grasimi vegetale

Pudra de cacao

Mp5 = 100.000 x 0 + 200.000 x 0.0050 + 120.000 x 0 = 1.000 kg pudra de cacao

Sare

Mp6 = 100.000 x 0.001 + 200.000 x 0,001 + 120.000 x 0.001 = 420 kg sare

Pentru anul 2007

Faina de grau

Mp1 = 80.000 x 0,07 + 210.000 x 0.06 + 130.000 x 0,065 = 26.650 kg de faina de grau.

Zahar

Mp2 = 80.000 x 0,01 + 210.000 x 0,01 + 130.000 x 0,01 = 4.200 kg de zahar

Lapte praf

Mp3 = 80.000 x 0,006 + 210.000 x 0,01 + 130.000 x 0,01 = 3.800 kg lapte praf 

Grasimi vegetale (ulei)

Mp4 = 80.000 x 0.013 + 210.000 x 0,014 + 130.000 x 0,014 = 5.800 kg grasimi vegetale

Pudra de cacao

Mp5 = 100.000 x 0 + 210.000 x 0.0050 + 120.000 x 0 = 1.050 kg pudra de cacao

Sare

Mp5 = 80.000 x 0.001 + 210.000 x 0,001 + 130.000 x 0.001 = 420 kg sare

4.5.3. Determinarea necesarului unei materii prime importante

Materia prima importanta va fi pudra de cacao dark brown, 10 – 12 % grasimi, pe care o vom importa din Indonezia, la un pret de 1,5 euro.

Pentru anul 2005 ne sunt necesare 750 de kilograme de pudra de cacao, in anul 2006, 1000 kilograme, iar in anul 2007 vom folosi 1050 kilograme pudra de cacao pentru fabricarea biscuitilor cu cacao.

Ug (F1) = 0,8 x 0,6 + 1 x 0,2 + 0,5 x 0,2 = 0,48 + 0,2 + 0,1 = 0,77

Ug (F2) = 1 x 0,6 + 0,3 x 0,2 + 0 x 0,2 = 0,6 + 0,06 + 0 = 0,66

Ug (F3) = 0 x 0,6 + 0,5 x 0,2 + 1 x 0,2 = 0 + 0,1 + 0,2 = 0,3

Ug (F4) = 0,3 x 0,6 + 0 x 0,2 + 1 x 0,2 = 0,18 + 0 + 0,2 = 0,38

Pentru anul 2005

Astfel, deoarece vom importa aceasta materie prima, vom achizitiona o cantitate mai mare, respectiv 1.100 kilograme de pudra de cacao, pentru anul 2005:

750 de kilograme le vom folosi pentru fabricarea biscuitilor;

350 de kilograme le vom vinde la un pret mai mare pe piata interna.

Pretul de achizitie de la furnizor este de 1,5 euro / kilogram la un curs de 40.000 lei = 1€, adica 60.000 lei/kg.

Pl = 1.100 x 60.000 lei = 66.000.000 lei

Cheltuielile de transport = Pl x 1% = 660.000 lei

Cheltuileli conexe = Cheltuieli de transport x 5% = 33.000 lei

Costuri cu asigurarile = Pl x 10% = 6.600.000 lei

Costul de import = Pretul de livrare + Cheltuieli de transport + Cheltuieli conexe + CAS = 73.293.000 lei

Taxele vamale = Costul de import x 15% = 10.993.950 lei

Comisioanele vamale = Costul de import x 5% = 3.664.650 lei

Taxa pe valoare adaugata = 19% (Costul de import + Taxele vamale + Comisioane vamale) = 19% (73.293.000 + 10.993.650 + 3.664.650)

TVA = 16.710.747 lei

Pretul in vama = Cost de import + Taxele vamale + Comisioane vamale + TVA

               = 104.662.047 lei

Pretul in vama/kilogram = 104.662.047 : 1100 kg = 95.147 lei/kg

Pentru anul 2006

In anul 2006 avem nevoie de 1000 kg de pudra de cacao.Astfel, deoarece vom importa aceasta materie prima, vom achizitiona o cantitate mai mare, respectiv 1.500 kilograme de pudra de cacao, pentru anul 2005:

1000 de kilograme le vom folosi pentru fabricarea biscuitilor;

500 de kilograme le vom vinde la un pret mai mare pe piata interna.

Pretul de achizitie de la furnizor este de 1,5 euro / kilogram la un curs de 40.000 lei = 1€, adica 60.000 lei/kg.

Pl = 1.500 x 60.000 lei = 90.000.000 lei

Cheltuielile de transport = Pl x 1% = 900.000 lei

Cheltuileli conexe = Cheltuieli de transport x 5% = 45.000 lei

Costuri cu asigurarile = Pl x 10% = 9.000.000 lei

Costul de import = Pretul de livrare + Cheltuieli de transport + Cheltuieli conexe + CAS = 99.945.000 lei

Taxele vamale = Costul de import x 15% = 14.991.750 lei

Comisioanele vamale = Costul de import x 5% = 4.997.250 lei

Taxa pe valoare adaugata = 19% (Costul de import + Taxele vamale + Comisioane vamale) = 19% (73.293.000 + 10.993.650 + 3.664.650)

TVA = 22.787.460 lei

Pretul in vama = Cost de import + Taxele vamale + Comisioane vamale + TVA

               = 142.721.460 lei

Pretul in vama/kilogram = 142.721.460 : 1.500 kg = 95.147 lei/kg

Pentru anul 2007

In anul 2006 avem nevoie de 1050 kg de pudra de cacao.Astfel, deoarece vom importa aceasta materie prima, vom achizitiona o cantitate mai mare, respectiv 1.400 kilograme de pudra de cacao, pentru anul 2005:

1050 de kilograme le vom folosi pentru fabricarea biscuitilor;

350 de kilograme le vom vinde la un pret mai mare pe piata interna.

Pretul de achizitie de la furnizor este de 1,5 euro / kilogram la un curs de 40.000 lei = 1€, adica 60.000 lei/kg.

Pl = 1.400 x 60.000 lei = 84.000.000 lei

Cheltuielile de transport = Pl x 1% = 840.000 lei

Cheltuileli conexe = Cheltuieli de transport x 5% = 42.000 lei

Costuri cu asigurarile = Pl x 10% = 8.400.000 lei

Costul de import = Pretul de livrare + Cheltuieli de transport + Cheltuieli conexe + CAS = 93.282.000 lei

Taxele vamale = Costul de import x 15% = 13.992.300 lei

Comisioanele vamale = Costul de import x 5% = 4.664.100 lei

Taxa pe valoare adaugata = 19% (Costul de import + Taxele vamale + Comisioane vamale) = 19a% (73.293.000 + 10.993.650 + 3.664.650)

TVA = 21.268.296a lei

Pretul in vama = Cost de import + Taxele vamale + Comisioane vamale + TVA

               = 133.206.696 lei

4.5.4 Determinarea necesarului unei materii prime din tara

Selectia furnizorilor prin metoda utilitatii globale

Furnizori pentru faina

Utilitatea globala a fiecarui furnizor

Ug (F1) = 0,8 x 0,4 + 1 x 0,2 + 0,5 x 0,4 = 0,32 + 0,2 + 0,2 = 0,72

Ug (F2) = 0,6 x 0,4 + 1 x 0,2 + 1 x 0,4 = 0,24 + 0,2 + 0,4 = 0,84

Ug (F3) = 1 x 0,4 + 0,8 x 0,2 + 0,5 x 0,4 = 0,4 + 0,16 + 0,2 = 0,76

Ug (F4) = 1 x 0,4 + 0,5 x 0,2 + 0 x 0,4 = 0,4 + 0,1 + 0 = 0,5

Ug (F5) = 0 x 0,4 + 0 x 0,2 + 1 x 0,4 = 0 + 0 + 0,4 = 0,4

Furnizorul de faina pe care il vom alege este deci firma SC Boromir IND, din Ramnicu Valcea, si vom achizitiona 23.800 kg de faina de grau la pretul de 7.000 lei kilogramul, in suma de 197.654.000 lei.

Total kg de faina necesare – 22.100kg

Pretul de achizitie – 7.000 lei/kg

Total = 23.800 x 7.000 = 166.000.000

TVA = 19%, 166.000.000 x 19% =31.654.000 lei

Pret de achizitie = 197.654.000 lei

Pret de achizitie/kg = 8.330 lei kg

In anul 2006, pretul de achizitie cu TVA va fi de 8.350 lei/kg, iar in anul 2007 de 8.360 lei/kg.

Furnizori pentru ulei

Utilitatea globala a fiecarui furnizor

Ug (F1) = 0,8 x 0,4 + 1 x 0,2 + 0,5 x 0,4 = 0,32 + 0,2 + 0,2 = 0,72

Ug (F2) = 0 x 0,4 + 0 x 0,2 + 1 x 0,4 = 0,4

Ug (F3) = 1 x 0,4 + 0 x 0,2 + 0 x 0,4 = 0,4

Furnizorul de ulei pe care il vom alege este deci firma E.S.O. AGRA, din Calarasi, si vom achizitiona  5.080 kg ulei la pretul de 20.000 lei kilogramul, in suma de 92.640.000 lei.

Total kg grasimi vegetale necesare –5.080 kg

Pretul de achizitie –20.000 lei/kg

Total = 5.080 x 20.000 = 101.600.000

TVA = 19%, 101.600.000 x 19% = 19.304.000 lei

Pret de achizitie = 120.904.000 lei

Pret de achizitie/kg = 23.800 lei/kg

In anul 2006 pretul pentru 1 l de ulei va fi de 23.900, iar in anul 2007 pretul va creste la valoarea de 24.000 lei/l.

Furnizorul de zahar pe care il vom alege este deci firma E.S.O. AGRA, din Calarasi, si vom achizitiona  3.700 kg zahar la pretul de lei 17.474 kilogramul, in suma de 64.283.800 lei.

Total kg de zahar necesare –3.700 kg

Pretul de achizitie –14.600 lei/kg

Total = 3.700 x 14.600 = 54.020.000 lei

TVA = 19%, 54.020.000 x 19% = 10.263.800 lei

Pret de achizitie = 64.283.800 lei

Pret de achizitie/kg = 17.474 lei/kg

In anul 2006 pretul pentru 1 kg de zahar va fi de 17.480, iar in 2007 – 17.490 lei/kg.

Furnizori pentru lapte praf

Utilitatea globala a fiecarui furnizor

Ug (F1) = 1 x 0,4 + 1 x 0,2 + 0 x 0,4 = 0,4 + 0,2 + 0 = 0,6

Ug (F2) = 0 x 0,4 + 0,8 x 0,2 + 1 x 0,4 = 0,16 + 0,4 = 0,56

Ug (F3) = 0,8 x 0,4 + 0 x 0,2 + 0,5 x 0,4 = 0,32 + 0,2 = 0,52

Furnizorul de lapte praf pe care il vom alege este deci firma Alionexagro, din Bucuresti, si vom achizitiona  3.300 kg lapte praf la pretul de 65.000 lei kilogramul, in 255.255.000 suma de lei.

Total kg de lapte praf necesare –3.300 kg

Pretul de achizitie –65.000  lei/kg

Total =  3.300 x 65.000 = 214.500.000 lei

TVA = 19%, 214.500.000 x 19% = 40.755.000 lei

Pret de achizitie = 255.255.000lei

Pret de achizitie/kg = 77.350 lei/kg

Pretul la lapte praf va ramane acelasi de a lungul anilor 2006 si 2007.

Furnizorul de sare pe care il vom alege este deci firma E.S.O. AGRA, din Calarasi, si vom achizitiona  370 kg sare la pretul de 4.500 lei kilogramul, in suma de 1.665.000 lei.

Total kg de sare necesare –370  kg

Pretul de achizitie –4.500  lei/kg

Total = 370 x 4.500 = 1.665.000 lei

TVA = 19%, 1.665.000  x 19% = 316.350 lei

Pret de achizitie = 1.981.350lei

Pret de achizitie/kg = 5.355 lei/kg

In anul 2006, pretul pentru materia prima sare va fi de 5.360, iar in anul 2007 pretul va fi de 5.365 lei/kg.

4.6. Calculul costului total

4.6.1. Calculul costului defectelelor

Costuri directe pe anul 2005

Costuri directe materii prime

Costuri directe salarii

KDT = CDM + CDS

Pentru anul 2005

KDT = 880.227.797 + 1.245.816.000 = 2.126.043.797

Pentru anul 2006

KDT = 874.240.660 + 1.303.567.800 = 2.177.808.460

Pentru anul 2007

KDT = 864.841.996 + 1.303.567.800 = 2.168.409.796

Costuri indirecte pe 2005

1. Materiale auxiliare

4.6.2. Consum de energie pe 2005

Pentru anul 2005, consideram ca 1 KW costa 2.430 lei.

Anul 2005

Malaxor pentru aluat: 2 utilaje x 1,87 x 2016 =  7.539,84 KW

Cuptor: 11 utilaje x 2 x 2016 =  44.352 KW

Masina rotativa de modelare: 4 x 0,75 x 2024 =  6.072 KW

Rasnita: 8 x 1,1 x 2024 = 17.811,2 KW

Mixer de crema: 1 x 0,4 x 2024 = 809,6 KW

Masina de ambalare: 6 x 0,5 x 2024 = 6.072 KW

Cernator: 3 x 0,09 x 2016 = 544,32 KW

Becuri: 20 X 0.01 X 2024 = 404,8 KW

Total = 83.602,76 KW = 83.602,76 x 2.430 = 203.154.706 lei

Anul 2006

Pentru anul 2005, consideram ca 1 KW costa 2.500 lei.

Malaxor pentru aluat: 2 utilaje x 1,87 x 2016 =  7.539,84 KW

Cuptor: 13 utilaje x 2 x 2024 = 52.624 KW

Masina rotativa de modelare: 5 x 0,75 x 2016 =  7.560 KW

Rasnita: 9 x 1,1 x 2024 = 20.036 KW

Mixer de crema: 1 x 0,4 x 2024 = 809,6 KW

Masina de ambalare: 6 x 0,5 x 2024 = 6.072 KW

Cernator: 3 x 0,09 x 2016 = 544,32 KW

Becuri: 20 X 0.01 X 2024 = 404,8 KW

       Total = 99.590,56 KW = 99.590,56 x 2.500 = 248.976.400 lei

Anul 2007

Pentru anul 2005, consideram ca 1 KW costa 2.570 lei.

Malaxor pentru aluat: 2 utilaje x 1,87 x 2016 =  7.539,84 KW

Cuptor: 13 utilaje x 2 x 2016 = 52.416 KW

Masina rotativa de modelare: 5 x 0,75 x 2008 =  7.530 KW

Rasnita: 9 x 1,1 x 2024 = 20.036 KW

Mixer de crema: 1 x 0,4 x 2016 = 806,4 KW

Masina de ambalare: 6 x 0,5 x 2016 = 6.048 KW

Cernator: 3 x 0,09 x 2016 = 544,32 KW

Becuri: 20 X 0.01 X 2024 = 404,8 KW

Total = 95.325,36 KW = 95.325,36 x 2.570 = 244.986.175 lei

4.6.3. Consumul de combustibil

Pretul combustibilului este:

Pentru anul 2005: 1Gcal = 898.000 lei;

Pentru anul 2006: 1Gcal = 902.000 lei;

Pentru anul 2005: 1Gcal = 914.000 lei;

4.6.4. Amortizarea anuala

Investitii directe in anul 2005

U1= 2 x 1.500 euro = 3.000 euro = 120.000.000 lei

U2 = 3 x 1.200 euro = 3.600 euro = 144.000.000 lei

U3 = 2 x 7.434 euro = 14.868 euro = 594.720.000 lei

U4 = 2 x 4.980 euro = 9.960. euro = 398.400.000 lei

U5 = 1 x 4.050 euro = 4.050 euro = 162.000.000 lei

U6 = 2 x 2.900 euro = 17.400 euro = 232.000.000 lei

U7 =  2 x 600 euro = 1.200 euro = 96.000.000 lei

Total = 43.678 euro = 1.747.120.000 lei

Investitii directe in anul 2006

U2 = 1.200 euro

U3 = 1 x 7.434 = 7.434 euro

U7 = 1 x 600 = 600 euro

Total = 9.234 euro = 369.360.000 lei

Deoarece in anul 2007 numarul utilajelor necesare pentru producerea biscuitilor nu va creste conform previziunilor, amortizarea anuala va ramane constanta fiind aceeasi ca si in anul 2006, adica de 188.448.000 lei.

4.6.5. Salarii indirecte

Anul 2005

Fond de salariu = 22.000.000

CAS = 8.250.000

Total = 30.250.000 x 12 = 363.000.000 lei

Anul 2006

Fond de salariu = 22.000.000

CAS = 8.250.000

Total = 30.250.000 x 12 = 363.000.000 lei

Anul 2007

Fond de salariu = 23.500.000

CAS = 8.812.500

Total = 32.312000 x 12 = 387.744.000 lei

4.6.6.Chirii

Pentru anul 2005

Suprafata = 350 m²

Curs valutar 1€ = 40.000 lei

Pretul de chirie = 2,3 €/m² = 92.000 lei/m³

Total = 350 x 2,3 € = 1.125 € = 32.200.000 lei

Total/an = 32.200.000  x 12 = 386.400.000 lei

Pentru anul 2006

Suprafata = 350 m²

Curs valutar 1€ = 41.000 lei

Pretul de chirie = 2,2 €/m² = 90.200 lei/m³

Total = 350 x 2,2 € =  € = 31.570.000 lei

Total/an = 46.125.000 x12 = 378.840.000 lei

Pentru anul 2007

Suprafata = 350 m²

Curs valutar 1€ = 41.100 lei

Pretul de chirie = 2,2 €/m² = 90.420 lei/m²

Total/luna = 350 x 2,2 € = 1.125 € = 31.647.000 lei

Total/an = 31.647.000 x 12 = 379.764.000 lei

Total cheltuieli indirecte

Pentru anul 2005

CCS = 5.900.000 + 203.154.706 + 15.279.470 +151.120.000 = 375.454.176 lei

CD = 363.000.000 lei

CGA = 386.400.000  lei

Pentru anul 2006

CCS =5.900.000 + 248.976.400 +15.347.530 + 188.448.000 = 458.671.930 lei

CD = 363.000.000 lei

CGA = 378.840.000  lei

Pentru anul 2007

CCS = 5.900.000 + 244.976.400 + 15.347.530 + 188.448.000 = 454.671.930 lei

CD = 387.744.000 lei

CGA = 379.764.000  lei

Repartizarea cheltuielilor directe asupra cheltuielilor indirecte

Pentru anul 2005

K_CCS= CCS/KDT = 375.454.176 / 2.126.043.797 = 0,1765

K_CD= CD/KDT + CCS = 363.000.000  / 375.454.176 + 2.126.043.797  = 0,1451

 K_CGA= CGA/KDT + CCS + CD = 386.400.000   /363.000.000  + 375.454.176 + 2.126.043.797   =  0,1348                                 

CDM = 880.227.797 lei

CDS = 1.245.816.000 lei

TCD = 2.126.043.797  lei

C_CCS = TCD x K_CCS = 2.126.043.797   x 0,1765 = 375.246.730 lei

C_CD = TCD x K_CD = 2.126.043.797   x   0,1451 = 308.488.954 lei

C_CGA = TCD x K_CGA = 2.126.043.797  x  0,1348 = 286.590.703 lei

Total cheltuieli indirecte =970.326.387 lei

Total cheltuieli directe + Total cheltuieli indirecte = Total cost de productie 

2.126.043.797  +  970.326.387  = 3.096.370.184 lei

Pentru anul 2006

K_CCS= CCS/KDT =458.671.930   / 2.177.808.460 = 0,2106

K_CD= CD/KDT + CCS = 363.000.000 / 458.671.930  + 2.177.808.460   = 0,1376

 K_CGA= CGA/KDT + CCS + CD = 378.840.000   / 363.000.000 + 458.671.930  + 2.177.808.460 = 0,1263 

CDM = 874.240.660 lei

CDS = 1.303.567.800 lei

TCD = 2.177.808.460  lei

C_CCS = TCD x K_CCS =2.177.808.460   x  0,2106= 458.646.461 lei

C_CD = TCD x K_CD = 2.177.808.460  x  0,1376 = 299.666.444 lei

C_CGA = TCD x K_CGA = 2.177.808.460   x  0,1263  = 275.057.208 lei

Total cheltuieli indirecte = 1.033.370.113 lei

Total cheltuieli directe + Total cheltuieli indirecte = Total cost de productie 

2.177.808.460  + 1.033.370.113  = 3.211.178.573 lei

Pentru anul 2007

K_CCS= CCS/KDT =454.671.930 / 2.168.409.796  = 0,2096

K_CD= CD/KDT + CCS = 387.744.000 / 454.671.930 + 2.168.409.796  = 0,1478

 K_CGA= CGA/KDT + CCS + CD =379.764.000   / 387.744.000 + 454.671.930 + 2.168.409.796 = 0,1261

CDM = 864.841.996 lei

CDS = 1.303.567.800 lei

TCD = 2.168.409.796 lei

C_CCS = TCD x K_CCS =2.168.409.796 x 0,2096 = 454.498.693 lei

C_CD = TCD x K_CD = 2.168.409.796 x 0,1478 = 320.490.967 lei

C_CGA = TCD x K_CGA = 2.168.409.796 x  0,1261 = 273.436.475 lei

Total cheltuieli indirecte = 1.048.426.135 lei

Total cheltuieli directe + Total cheltuieli indirecte = Total cost de productie 

2.168.409.796 + 1.048.426.135  = 3.216.835.931 lei

4.7. Calculul pretului

Pentru anul 2005

Profit 150% =3.096.370.184  x 1,5 = 4.644.555.276 lei

P1 = 0,07 x 8.330 + 0,01 x 17.474 + 0,006 x 77.350 + 0,013 x 23.800 + 0,001 x 5.355            

     = 1.537 lei

P2 = 0,06 x 8.330 + 0,01 x 17.474 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 23.800 + 0,005 x 95.147

         + 0,001 x 5.355 = 2.214 lei

P3 = 0,065 x 8.330 + 0,01 x 17.474 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 23.800 + 0,001 x 5.355                                

     = 1.830 lei

Pentru anul 2006

Profit 150% = 3.211.178.573 x 1.5 = 4.816.767.859 lei

P1 = 0,07 x 8.350 + 0,01 x 17.480 + 0,006 x 77.350 + 0,013 x 23.900 + 0,001 x 5.360             

     = 1.536 lei;

P2 = 0,06 x 8.350 + 0,01 x 17.480 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 23.900 + 0,005 x 95.147

         + 0,001 x 5.360 = 2.265 lei;

P3 = 0,065 x 8.350 + 0,01 x 17.480 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 23.900 + 0,001 x 5.350                                 

     = 1.831 lei;

Pentru anul 2007

Profit 150% = 3.216.835.931  x 1,5 = 4.825.253.896 lei

P1 = 0,07 x 8.360 + 0,01 x 17.490 + 0,006 x 77.350 + 0,013 x 24.000 + 0,001 x 5.360            

     = 1.543 lei

P2 = 0,06 x 8.360 + 0,01 x 17.490 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 24.000 + 0,005 x 95.147

         + 0,001 x 5.360 = 2.267 lei

P3 = 0,065 x 8.360 + 0,01 x 17.490 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 24.000 + 0,001 x 5.360                                

     = 1.833 lei

Cifra de afaceri pe produse

Pentru 2005

P1 = 1.537 x 1,5 = 2.074 + 1.537 = 3.842 lei

P2 = 2.214 x 1,5 = 2.989 + 2.214 = 5.535 lei

P3 = 1.830 x 1,5 = 2.470 + 1830 = 4.575 lei

Pentru 2006

P1 = 1.536 x 1,5 = 2.207 + 1.536 = 3.847 lei

P2 = 2.265 x 1,5 = 3.057 + 2.265 = 5.662 lei

P3 = 1.831 x 1,5 = 2.471 + 1.831 = 4.577 lei

Pentru 2007

P1 = 1.543 x 1,5 = 2.083 + 1.543 = 3.857 lei

P2 = 2.267 x 1,5 = 3.060 + 2.267 = 5.668 lei

P3 = 1.833 x 1,5 = 2.475 + 1833 = 4.583 lei

Cifra totala de afaceri pe 2005

Cost de productie = 3.096.370.184    lei

Profit =  4.644.555.276  lei

Venit din vanzari = 350 kg pudra de cacao x 95.147 = 33.301.450 lei

Total =7.774.226.910  lei

Cifra totala de afaceri pe 2006

Cost de productie =  3.211.178.573  lei

Profit =  4.816.767.859  lei

Venit din vanzari = 500 kg pudra de cacao x 95.147 = 47.573.500 lei

Total = 8.075.519.932 lei

Cifra totala de afaceri pe 2007

Cost de productie = 3.216.835.931  lei

Profit = 4.825.253.896  lei

Venit din vanzari = 350 kg pudra de cacao x 95.147 = 33.301.450 lei

Total = 8.075.391.277 lei

4.8. Calcului pragului de rentabilitate

Rentabilitatea

Rentabilitatea = Efect / Efort

Pentru 2005:  4.644.555.276   /  3.096.370.184 = 1,5

Pentru 2006 : 4.816.767.859  /3.211.178.573   = 1,5

Pentru 2007:  4.825.253.896   / 3.216.835.931  = 1,5

Pragul de rentabilitate pentru anul 2005

= 3.611 x 100.000 / 370.000 + 5.203 x 150.000 / 370.000 + 4.300 x        

Q_cr = 970.326.387  / 4.766,66 - 1.906,47 = 339.274  bucati

Pragul de rentabilitate pentru anul 2006

Q_cr = 1.033.370.133 / 4862 - 1929 = 352.325 bucati

Pragul de rentabilitate pentru anul 2007

Q_cr = 1.048.426.135  / 4987 – 1994 = 350.292 bucati

Indicatii privind bugetul pentru inceperea productiei de biscuiti

Rambursarea creditului bancar se va face prin anuitati egale, termenul de recuperare va fi de 2 ani si rata dobanzii de 25%

BIBLIOGRAFIE

Capatana O. – 1996 - Societatile comerciale - Editura Economica – Bucuresti

Cristea H., Stefanescu N. – 2003 - Finantele intreprinderii - Editura CECCAR - Bucuresti

Cucosel C. – 2004 - Finantele intreprinderii-note de curs - Editura Risoprint - Cluj-Napoca

Cucosel C. – 2005 - Finantele intreprinderii. Aplicatii practice si studii de caz - Editura Risoprint - Cluj-Napoca

Hada T. – 1999 - Finantele agentilor economici din Romania - Editura Intelcredo - Deva

Herbei M. – 1999 - Tehnici si procedee de investitii financiare - Editura Mirton - Timisioara

Nistor I. – 2002- Finantele intreprinderii - Presa Universitara Clujeana – Cluj-Napoca

Nistor I., colectiv – 2003 - Finantele intreprinderii. Studii de caz - Editura Viitorul romanesc - Bucuresti

Stancu I. – 1997 - Finante: Teoria pietelor financiare. Finantele intreprinderilor. Analiza si gestiunea financiara - Editura Economica - Bucuresti

Stancu I. – 2002 – Finante - Editura Economica - Bucuresti

Toma M. – 2003 - Gestiune financiara de intreprindere - Editura Economica - Bucuresti

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicaa;

Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale;

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea nr. 26/1990 privind Registrul cometului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea nr. 134/2007 pentru ratificarea unor conventii si acorduri privind impunerea veniturilor din economii si schimbul automat de informatii referitoare la astfel de venituri, publicata in Monitorul Oficial nr.385 din 7 iunie 2007;

Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control;

Regulamentul (CEE) nr.2913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, cu modificarile ulterioare;

Regulamentul (CEE) nr.2454/1993 a Comisiei din 2 iulie 1993 privind dispozitiile de aplicare a regulamentului (CEE) nr.2913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, cu modificarile ulterioare;

Codul civil, cu modificarile si completarile ulterioare;

Codul comercial, cu modificarile si completarile ulterioare;

Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice;

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderilor familiale

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale;

Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicaaa, cu modifiarile si completarile ulterioare;

Ordonanta Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementari in domeniul financiar, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.609/2003, cu modificarile ulterioare;