Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Riscurile in activitatea economica


Riscurile in activitatea economica


Riscurile in activitatea economica

Introducere

In activitatea economica, majoritatea deciziilor se iau in conditii de risc si incertitudine. De la realizarea unei investitii la lansarea pe o anumita piata a unui anumit produs sau la realizarea unui anumit element de intrastructura, este necesara cunoasterea riscului si nivelul acestuia.

Riscurile, in general, se refera la probabilitatea de reusita sau esec a actiunii realizate pe baza unei decizii.

Riscurile pot avea drept sursa nederetminarea (inexistenta informatiilor necesare) rezultatului actiunii intreprinse, dar si ambiguitatea pachetului informational detinut la un moment dat.



Liberalizarea pietelor si a schimburilor, procesele de regionalizare si globalizare, faciliteaza, in prezent, accesul la noi piete dar, in acelasi timp, determina aparitia de noi riscuri amplificate de continua dezvoltare tehnologica. Daca globalizarea presupune cresterea complexitatii riscurilor, revolutia tehnologica contribuie atat la dezvoltarea acestora cat si la mai buna gestionare a lor.

In contextul economic actual, gestiunea riscurilor are o importanta din ce in ce mai ridicata, constituind activitatea de control si limitare a riscurilor aparute ca urmare a expunerilor la schimbarile variabilelor de pe piata.

Avand in vedere faptul ca orice agent economic doreste sa-si maximizeze rezultatele cu efort minim, reducerea si chiar evitarea riscurilor a devenit o principala preocupare atat a firmelor cat si la mivel macro si mondoeconomic.

Tipuri de riscuri

Situatiile care determina expunerea la riscuri pot aparea ca rezultat al unor cauze diverse, cum ar fi:

impactul financiar a uneia sau mai multor variabile ale piatei (riscul de piata);

inexistenta instrumentelor necesare pentru a raspunde unei amenintari a pietei (riscul operational);

incapacitatea de plata a unui partener (risc de credit)

nevalabilitatea unui contract incheiat in prealabil de parti terte (riscul legal).

Riscurile sunt considerate ca fiind [1, p. 16]:

o incertitudine (capacitatea limitata a cunostintelor noastre, fie ca aceasta limitare provine din nedeterminare, fie din caracterul incomplet al informatiilor existente la un moment dat);

o nedeterminare (limitele principale ale determinarii unui fenomen, caracterul obiectiv impredictibil al acestuia) ;

o ambiguitate (incapacitatea de a determina cu claritate semnificatia situatiilor in care urmeaza se se actioneze).

Riscurile pot fi clasificate in functie de mai multe criterii. In cele ce urmeaza vom prezenta principalele tipuri de riscuri.

Din punct de vedere al posibilitatii de previzionare, riscurile pot fi :

previzibile : provocate de factori care pot fi prevazuti inainte de asumarea obligatiilor contractuale (datorita unor factori cum ar fi cei climaterici sau conjuncturali). Acoperirea unor astfel de riscuri este posibila prin clauze contractuale corespunzatoare;

imprevizibile : provocate de factori ce nu pot fi anticipati inainte de asumarea obligatiilor contractuale (cazuri de forta majora, evenimente fortuite in cadrul raportului dintre oameni, cum ar fi razboaie sau greve).

Din punct de vedere al sferei de manifestare, riscurile pot fi:

interne : generate de factori care actioneaza pe plan intern, in domenii cum ar fi, de exemplu, dotarea cu mijloace materiale, financiare, valutare, aprovizionarea productiei, realizarea la timp a procesului de fabricatie programat sau a investitiei planificate ;

externe : rezulta din lipsa de lichiditate sau solvabilitate, lipsa de rentabilitate, situatia de faliment, majorarea impozitelor etc.

Din punct de vedere a naturii activitatii desfasurate, riscurile pot fi :

naturale : cutremure, geomorfologice (de exemplu, alunecari de teren, tasari), climatice (de exemplu, furtuni, seceta, inundatii), biologice (de exemplu, epidemii) ;

politice : modificari legislative, conflicte militare etc.;

economice si financiare : fluctuatiile de curs valutar, cresterea inflatiei peste nivelul anticipat, fraude etc. ;

industriale si tehnologice : explozii, radiatii, scapari de substante toxice, accidente de munca etc. ;

informatice : furt de date, virusari ale sistemelor IT etc.

Din punctul de vedere al Bancii Reglementarilor Internationale, riscurile pot fi :

de piata : riscul la care este expus un portofoliu datorita dinamicii variabilelor de tipul actiunilor, obligatiunilor, cursului valutar, ratelor de dobanda si pretului marfurilor ;

de lichiditate : aferent derularii activitatii unei piete cu grad redus de lichiditate, unde incercarea de a vinde duce la scaderea pretului sub nivelul valorii fundamentale a activului sau la situatii in care tranzactia nu se poate realiza decat cu intarzaiere. S-a acordat atentie acestui tip de risc in special dupa criza financiara asiatica din 1997 si a celei ruse din 1998 ;

operationale aferent pierderilor financiare ca urmare a unei catastrofe, cadere tehnica sau eroare umana in gestiunea operationala. In aceasta categorie de riscuri este inclus cel de frauda, eroarea de management si cea tehnologica. Orice agent economic face eforturi de reducere a acestui tip de risc indiferent de domeniul sau principal de activitate. Mijloacele clasice de eliminare a acestui tip de risc au condus la dezvoltarea sectorului asigurarilor ;

de credit : riscul ca partenerul de afaceri sa nu isi onoreze datoria, partial sau total, la data prestabilita in contract. Cele mai afectate de acest tip de risc sunt bancile comerciale care incearca sa-l reduca prin constituirea portofoliilor de credite. In general, reducerea acestui tip de risc, prin accesul la piata financiara, este dificil de realizat datorita complexitatii instrumentelor existente (de regula folosite de catre societatile financiare) ceea ce face ca riscul de credit sa ramana, de cele mai multe ori, neacoperit ;

de afaceri : riscul ca dinamica variabilelor care determina planul de afaceri sa reduca sau sa elimine variabilitatea planului respectiv. In aceasta categorie sunt incluse riscurile aferente ciclului de afaceri, modificarii cererii sau riscurile necuantificabile de genul schimbarilor de strategie sau edzvoltarii tehnologice ale concurentilor. Aceste riscuri sunt asociate activitatii principale a agentilor economici astfel incat nu se doreste eliminarea lor ci, mai degraba, asumarea acestora ce tine de ratiunea existentei agentilor economici.

Din punctul de vedere al lui Constantin Popescu, riscurile pot fi  [3, pp. 201-203]:

asigurabile : cuprind toate categoriile de evenimente ce pot fi prevazute cu o precizie rezonabila datorita existentei unor informatii acumulate in timp, cu privire la producerea faptelor respective (de exemplu, scaderea brusca a temperaturii care poate pune in pericol recolta din regiunea afectata poate fi predictibila datorita existentei tehnologiilor si datelor si instrumentelor statistice necesare) ;

neasigurabile : categoriile de riscuri ce nu pot fi acoperite prin asigurari, ele nefiind analizate si prognosticate prin calcul statistic.

Identificarea riscurilor depinde, cu prioritate, de sistemul informational existent. Calitatea informatiei detinute depinde si poate fi imbunatatita prin cresterea cheltuielilor cu cercerarea pe care le realizeaza o firma sau o tara. In acelasi timp, cheltuielile aferente activitatii de cercetare se adauga celor totale ceea ce impiedeca, oarecum, detinerea informatiilor necesare identificarii riscurilor si face ca necesitatea unei informatii sa fie privita in raport cu costurile de obtinere a acesteia.



Cuantificarea riscurilor presupune folosirea unor instrumente matematice si dezvoltarea aptitudini de interpretare a rezultatelor obtinute. Analiza riscurilor presupune calculul unor probabilitati, punandu-se problema previziunii economice si anticiparii fenomenelor economice, fiind o activitate laborioasa, ce implica actiunea convergenta a unor specialisti cu calificari in diverse domenii economice si econometrie. Evaluarea riscurilor si rezultatele acestui proces sunt, intr-o oarecare masura, subiective, influentate de calificarea si experienta evaluatorilor.

Putem afirma faptul ca gestiunea riscurilor presupune, in primul rand, identificarea si cuatificarea acestora, iar ulterior, in functie de atitudinea fata de risc, se ia o decizie cu privire la ignorarea, asumarea sau evitarea lor.

In general, riscurile pot fi transferate, respinse, reduse sau acceptate.

Transferul riscurilor se poate realiza prin achizitionarea unei polite de asigurare de la o societate specializata.

Respingerea presupune ignorarea acestora care, pe termen lung, poate fi o politica extrem de periculoasa.

Reducerea se realizeaza prin implementarea sau imbunatatirea metodelor si instrumentelor de minimalizare a riscurilor prin luarea in considerare atat a beneficiilor cat si a costurilor asociate cu metodele de diminuare a acestora.

Impactul riscurilor asupra activitatii desfasurate poate avea intensitate diferita [2, p. 6]:

nesemnificativa: producerea amenintarii si exploatarea vulnerabilitatii nu vor avea aproape niciun impact asupra activitatii realizate;

minora: activitatea va fi usor afectata. Va fi necesar doar un efort minim pentru remedierea problemelor aparute ;

semnificativa : va avea drept rezultat doar efecte negative tangibile, neglijabile, remarcate de un numar redus de angajati si parteneri. Poate conduce la publicitate negativa si va fi necesara afectarea unui numar semnificativ de resurse pentru remediere ;

importanta : ar putea avea drept rezultat pierderea increderii in capacitatea conducerii, necesitandu-se resurse importante pentru remedierea problemelor cauzate ;

ridicata : ar putea duce la pierderi semnificative de informatii dar si la incetarea unor colaborari si diminuarea credibilitatii externe ;

critica : va avea drept rezultat compromiterea, intr-o masura extrem de ridicata, a activitatii si chiar deteriorarea profunda a acesteia, mergandu-se pana la faliment.

Nivelul riscurilor este determinat pe baza probabilitatii ca o anumita amenintare sa exploateze o vulnerabilitate a sistemului si pe baza gravitatii pe care materializarea acelei amenintari o are asupra activitatii.

Tabel nr. 1

Nivelul riscurilor

Probabilitatea

producerii

Severitatea impactului

Nesemnificativa

Minora

Semnificativa

Importanta

Ridicata

Critica

Neglijabila

Redus

Redus

Redus

Redus

Redus

Redus

Foarte redusa

Redus

Redus

Redus

Redus

Moderat

Moderat

Redusa

Redus

Redus

Moderat



Moderat

Ridicat

Ridicat

Medie

Redus

Redus

Moderat

Ridicat

Ridicat

Ridicat

Ridicata

Redus

Moderat

Ridicat

Ridicat

Ridicat

Ridicat

Foarte ridicata

Redus

Moderat

Ridicat

Ridicat

Ridicat

Ridicat

Permanenta

Redus

Moderat

Ridicat

Ridicat

Ridicat

Ridicat

Sursa : Orzan Mihai, Managementul riscurilor asociate instrumentelor de marketing on-line, Revista de Marketing, vol. 1, nr. 2, p. 6

In general, incertitudinea si riscurile, la nivel redus si moderat, au efecte pozitive, de stimulare a agentilor economici, de realizare a unor eforturi pentru depasirea acestora, care in final sa conduca la imbunatatirea indicatorilor economici si la dezvoltarea activitatilor intreprinse. Daca riscurile reduse si moderate au efecte constructive, cele situate la nivel ridicat au efect invers, dezechilibrand activitatea economica. Din acest motiv, expunerea la riscuri de intensitate ridicata este evitata, iar agentii economici isi iau masuri de asigurare astfel incat efectele riscurilor de intensitate ridicata sa fie amortizate, daca nu in totalitate, macar intr-o proportie cat mai ridicata.

Concluzii

Avand in vedere ca orice activitate umana este prevazuta a se desfasura in viitor care nu este, nici pe departe, cert, incertitudinea si riscurile sunt asociate oricarei activitati, indiferent daca este pusa in legatura cu un invid, o firma, o tara, o regiune sau cu intreaga activitate desfasurata la nivel mondoeconomic.

Riscurile, asa cum am aratat, la un nivel redus si mediu, sunt benefice, avand rol stimulator, creativ, impulsionand cresterea si dezvoltarea economico-sociala insa, peste un nivel considerat suportabil, previzibil si controlabil, acestea trebuiesc reduse si, daca ar fi posibil, eliminate, cu toate ca acest lucru este putin probabil.

Orice agent economic, indiferent de nivelul la care isi desfasoara activitatea trebuie sa-si asume riscuri mai mici sau mai mari, existenta acestora fiind o certitudine, nu insa si efectele asupra activitatii, motiv pentru care se incearca, prin diferite metode mai mult sau mai putin complexe, previzionarea riscurilor si asigurarea impotriva lor. O problema majora ramane aparitia riscurilor neprevizibile a caror efecte negative nu pot fi acoperite, in anumite cazuri fiind distructive pentru agentii economici.

Chiar daca incertitudinea si expunerea la riscuri de natura foarte diferita constituie o realitate actuala orice agent economic incearca sa evite riscurile cu intensitate ridicata si sa se situeze in sfera celor constructive, previzibile si asigurabile.

Bibliografie

  1. Cora Maria, Vasilescu Bogdan, Riscurile financiare ameninta cresterea economica globala, articol in ,,Curierul national", 13.04.2006
  2. Orzan Mihai, Managementul riscurilor asociate instrumentelor de marketing on-line, Revista de marketing, vol. 1, nr. 2
  3. Popescu Constantin, Cresterea care saraceste, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2003
  4. Stanciulescu Ion, Riscuri economice si sociale generate de restrangerea cercetarii stiintifice proprii, INSCC (Institutul National de Studii si Cercetari pentru Comunicatii), 2007
  5. Zamfir Catalin, Incertitudinea. O perspectiva psiho-sociologica, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1990






Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate