Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Problema lui Hume si Mill si forta motrice a banilor


Problema lui Hume si Mill si forta motrice a banilor


Problema lui Hume si Mill si forta motrice a banilor

Este posibil sa ne imaginam o stare de lucruri in care modificarile puterii de cumparare a monedei sa se petreaca in acelasi timp si sa afecteze in aceeasi masura toate bunurile si serviciile, si anume proportional cu schimbarile survenite fie in cererea fie in oferta de bani? Cu alte cuvinte, este posibil sa ne imaginam o moneda neutra, in cadrul unui sistem economic care nu corespunde constructiei imaginare a unei economii in regim de rotatie uniforma. Putem numi aceasta intrebare pertinenta problema lui Hume si Mill.

Nimeni nu contesta ca nici Hume nici Mill n-au reusit sa dea un raspuns pozitiv la aceasta intrebare. [9] Este cu putinta sa raspundem categoric negativ?

Sa ne imaginam doua sisteme, doua economii in regim de rotatie uniforma, notate prin A si B. Cele doua sisteme sunt independente si nu sunt legate in nici un fel unul de altul. Ele difera unul de altul numai prin aceea [p.417] ca fiecarei cantitati m de bani din A ii corespunde o cantitate n m din B, n fiind mai mare sau mai mic decat 1; presupunem ca nu exista plati amanate si ca banii din ambele sisteme nu indeplinesc decat obiective monetare si nu admit nici o intrebuintare nonmonetara. In consecinta, preturile din cele doua sisteme sunt in raportul 1 : n. Este posibil sa modificam intr-un singur pas conditiile din A, astfel incat ele sa devina intru totul echivalente cu cele din B?



Raspunsul la aceasta intrebare trebuie evident sa fie negativ. A raspunde pozitiv ar insemna sa admitem ca un deus ex machina intervine pe langa fiecare individ in acelasi moment, augmentandu-i sau diminuandu-i detinerea monetara prin multiplicare cu n, si comunicandu-i ca, din momentul respectiv, trebuie sa inmulteasca cu n toate cifrele preturilor care intervin in estimarile sale anticipative si in calculele sale de rentabilitate. Lucrul acesta nu se poate intampla decat printr-un miracol.

Am aratat deja ca in cadrul constructiei imaginare a unei economii in regim de rotatie uniforma insasi notiunea de bani se evapora, transformandu-se intr-un proces de efectuare a calculelor economice lipsit de substanta, contradictoriu si lipsit de orice semnificatie. [10] Este imposibil sa atribuim vreo functie schimbului indirect, mijloacelor de efectuare a schimburilor si banilor in cadrul unei constructii imaginare caracterizate prin imuabilitatea si rigiditatea conditiilor.

Unde nu exista incertitudine cu privire la viitor, nu sunt necesare nici un fel de detineri monetare. Deoarece este necesar ca banii sa se afle in detinerile monetare ale oamenilor, in aceste conditii ei nu ar putea sa existe. Utilizarea mijloacelor de efectuare a schimburilor si pastrarea de detineri monetare sunt conditionate de caracterul schimbator al datelor economice. Moneda in sine este un element al schimbarii; existenta sa este incompatibila cu imaginea fluxului regulat al evenimentelor, dintr-o economie in regim de rotatie uniforma.

Fiecare modificare a relatiei monetare altereaza -- in afara efectelor pe care le are asupra platilor amanate - conditiile membrilor individuali ai societatii. Unii devin mai bogati, altii mai saraci. Se poate intampla ca efectele unei schimbari ale cererii si ofertei de bani sa intalneasca efectele unor schimbari in sens contrar, survenite mai mult sau mai putin in acelasi timp si in aceeasi masura; se poate intampla ca rezultanta celor doua miscari opuse sa fie de asa natura incat in structura preturilor sa nu se manifeste nici o modificare evidenta. Dar nici in cazul acesta nu lipsesc efectele asupra situatiilor diversilor indivizi. Fiecare modificare in relatia monetara isi are propriul ei curs si produce propriile ei efecte particulare. Daca o miscare inflationista si una deflationista se produc in acelasi timp, sau daca inflatia este urmata temporar de o deflatie, astfel incat [p.418] preturile sa nu se modifice foarte mult in final, consecintele sociale ale fiecareia dintre cele doua miscari nu se anuleaza reciproc; consecintelor sociale ale inflatiei li se adauga cele ale deflatiei. Nu exista absolut nici un motiv sa presupunem ca toti, sau macar o mare parte dintre cei favorizati de o miscare vor fi defavorizati de cea de-a doua, sau viceversa.

Banii nu reprezinta nici un numerar abstract, nici un etalon valoric sau al preturilor. Ei sunt in mod necesar un bun economic si, ca atare, sunt evaluati si estimati pe baza meritelor lor proprii, adica a serviciilor pe care le asteapta omul de pe urma detinerii de bani lichizi. Piata se afla intotdeauna in schimbare si in miscare. Banii nu exista decat datorita existentei fluctuatiilor. Banii sunt un element al schimbarii, nu pentru ca "circula", ci pentru ca sunt pastrati in detineri monetare. Oamenii nu detin bani decat pentru ca se asteapta la schimbari despre ale caror tip si amploare nu au nici un fel de cunostinte sigure.

Banii nu pot fi imaginati decat intr-o economie supusa schimbarii si sunt ei insisi un element de noi schimbari. Fiecare modificare a datelor economice ii pune in miscare si ii transforma in forta motrice a unor noi schimbari. Fiecare modificare a relatiilor mutuale dintre rapoartele de schimb existente intre diversele bunuri nemonetare genereaza nu doar modificari ale productiei si ale asa-numitei distributii, ci si ale relatiei monetare, inducand astfel si alte schimbari. Nimic nu se poate petrece in orbita bunurilor vandabile fara a afecta orbita banilor, iar tot ce se petrece in orbita banilor afecteaza orbita bunurilor.

Notiunea de moneda neutra nu este mai putin contradictorie decat aceea cu o putere de cumparare stabila. Banii lipsiti de o forta motrice nu ar fi, asa cum isi imagineaza unii, perfecti; ei nu ar fi bani deloc.

O eroare larg raspandita este credinta ca moneda perfecta ar trebui sa fie neutra si inzestrata cu o putere de cumparare constanta si ca obiectivul politicilor monetare ar trebui sa fie obtinerea acestei monede perfecte. Putem intelege cu usurinta aceasta idee, ca o reactie impotriva postulatelor inca si mai populare ale inflationistilor. Dar ea este o reactie excesiva, in sine confuza si contradictorie, si a adus mari daune, deoarece a consolidat o eroare inveterata inerenta in gandirea multor filozofi si economisti.

Acesti ganditori sunt indusi in eroare de credinta larg raspandita ca o stare de repaos ar fi mai perfecta decat cea de miscare. Ideea de perfectiune implica faptul ca nici o stare mai perfecta nu este imaginabila si, deci, ca orice schimbare i-ar dauna. In cel mai bun caz putem spune despre miscare ca este orientata catre atingerea unei stari perfecte, care este caracterizata prin repaos, deoarece orice noua miscare ar [p.419] transforma-o intr-o stare mai putin perfecta. Miscarea este inteleasa ca absenta a echilibrului si a deplinei satisfactii. In masura in care asemenea consideratii nu fac decat sa stabileasca faptul ca actiunea urmareste indepartarea inconfortului si, in cele din urma, atingerea deplinei satisfactii, ele sunt perfect intemeiate. Dar nu trebuie sa uitam ca repaosul si echilibrul nu sunt prezente doar intr-o stare in care multumirea deplina i-a facut pe oameni deplin fericiti ci, in aceeasi masura, si intr-o stare in care, desi multe lucruri lasa de dorit, ei nu vad nici un mijloc pentru a-si ameliora situatia. Absenta actiunii nu este doar rezultatul deplinei satisfactii; ea poate fi in egala masura corolarul incapacitatii de a face lucrurile mai satisfacatoare. Ea poate sa insemne atat multumire cat si disperare.

Nici neutralitatea banilor nici stabilitatea puterii lor de cumparare nu sunt compatibile cu universul real, al actiunii si al schimbarii neincetate. O lume de tipul celei pe care o presupun conditiile necesare de existenta ale unei monede neutre si stabile ar fi o lume lipsita de actiune.

Nu este, asadar, nici ciudat nici pagubos ca in cuprinsul unei asemenea lumi schimbatoare banii nu sunt nici neutri si nici stabili in ceea ce priveste puterea de cumparare. Toate planurile de neutralizare si stabilizare a monedei sunt contradictorii. Moneda este un element al actiunii si deci al schimbarii. Modificarile relatiei monetare, adica ale relatiei dintre cererea si oferta de bani, afecteaza raportul de schimb dintre bani, pe de o parte, si celelalte bunuri comercializabile, pe de alta parte. Aceste modificari nu afecteaza in acelasi timp si in aceeasi masura preturile diverselor bunuri si servicii. In consecinta, ele afecteaza in mod diferit avutia diferitilor membri ai societatii.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate