Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» Efectele crizei asupra resurselor umane


Efectele crizei asupra resurselor umane


Universitatea "Stefan cel Mare", Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica, Suceava

Efectele crizei asupra resurselor umane



Aspecte introductive

Prima criza care a marcat economia mondiala a fost intre anii 1815 si 1818, iar a doua criza, foarte dura, a fost in perioada 1846 - 1847, care a prefatat revolutiile din 1848. A urmat, in 1859, o perioada de avant a economiei de tip capitalist, dar in 1873 a aparut o alta criza puternica, du­cand pana la urma la izbucnirea pri­mului razboi mondial. Cea mai profunda criza pe care a cunoscut-o economia capitalista a fost intre 1929 si 1933. A debutat in SUA, cu prabusirea bursei new-yorkeze. Dar asta a fost doar semnalul de suprafata, asa cum este si acum. Adevarata criza este jos, in structurile de baza ale economiei

In prezent,criza economica mondiala se amplifica pe fiecare zi ce trece, iar Romania incepe tot mai mult sa resimta aceasta recesiune economica, la care marii economisti de la nivel mondial nu reusesc sa-i gaseasca antidot. Iar cel mai tare se va resimti aceasta criza la nivelul companiilor din Romania.

Pe de o parte cele care au contractate credite pentru dezvoltare sau acoperirea altor nevoi de lucru, se vor trezi in fata imposibilitatii de a restitui aceste imprumuturi, concomitent cu ingreunarea posibilitatii de plata a furnizorilor, mai ales in cazul celor care au de facut plati in valuta.

Pe de alta parte, intrucat bursele mondiale se prabusesc , iar Bursa de Valori Bucuresti a pierdut in doar cateva zile peste 2 miliarde de euro, companiile nu mai pot miza pe acestea ca si surse de finantare, astfel incat o alta varianta de acoperire a nevoilor financiare este total blocata.

Cum pe fondul crizei economice, este de asteptat ca si solicitarile de creditare din partea companiilor adresate bancilor sa scada, se contureaza astfel tabloul complet al uncei crize financiare, care va arunca in faliment extrem de multe companii din Romania.Efectul este unul de recul, pentru ca, creditorii care in conditii normale ar fi fost de acord sa acorde mai multe termene de gratie partenerilor lor de afaceri de la care au de incasat bani, fiind acum in conditii de criza economica sub presiunea creditorilor lor, vor pune o presiune si mai mare pe debitorii lor, sa li se plateasca banii, iar reactia va fi una in lant, intrucat extrem de multe companii nu vor gasi resursele necesare sa isi achite datoriile scadente, si vor lua, din pacate, calea falimentului.

Deja de la inceputul acestui an, numarul de debitori care provin din zona companiilor si care au intrat ca dosare de colectare debite in portofoliul agentiei de colectare debite Urban si Asociatii a crescut cu 77% fata de perioada similara a anului trecut.

Suntem efectiv asaltati de creditori care spun ca din ce in ce mai multi parteneri ai lor de afaceri le-au depasit termenele de plata care aveau scadenta in ianuarie 2008, intrucat nu mai gasesc resursele financiare necesare sa isi stinga restantele pe care le au, si, mult mai grav, declara ca nici pe termen lung nu identifica vreo posibilitate reala de plata a datoriilor.

Falimente care vor lasa pe drumuri extrem de multi romani. Nu poti astfel sa nu te gandesti ca, daca in finalul anului 2007 ne plangeam ca nu gasim forta de munca suficienta in Romania, este posibil ca la finalul anului 2008, mult mai devreme decat anticipam, pe fondul crizei economice, sa regasim un nivel al somajului in crestere in tara noastra

Companiile private, in anul reducerilor masive de personal

Peste 5.300 de persoane au ramas fara loc de munca in primele trei luni ale acestui an. Cel putin 17.000 de salariati ar urma sa fie disponibilizati in lunile urmatoare. Angajatorii mizeaza pe economii de zeci, chiar sute de milioane de euro.

Printre companiile care au anuntat reduceri de personal se numara Gold Corporation, care, dupa ce a pierdut procesul legat de proiectul Rosia Montana, a decis sa renunte la o treime din totalul de 325 de angajati, Agricola Bacau, care disponibilizeaza un sfert din cei 2.357 de salariati, dar si UPC, care a renuntat la peste 600 de angajati.

La un alt nivel, unele dintre cele mai mari companii de pe piata autohtona continua si in acest an procesul masiv de restructurare. Cel mai puternic efect va fi resimtit in interiorul grupului InterAgro, care, in urma inchiderii celor trei combinate de ingrasaminte chimice, va renunta la 6.000 de angajati. Intre timp, continua procesul de restructurare si la Romtelecom, Petrom si BCR. Privatizate in ultimii ani, toate cele trei organizatii se afla inca in tranzitie, iar motivele reducerii de personal sunt evidente. Este de ajuns sa amintim discrepanta din cazul Petrom. In momentul achizitiei pachetului majoritar de catre OMV, grupul austriac avea 6.137 de angajati si un profit net de 393 de milioane de euro, in timp ce Petrom, cu un profit de zece ori mai mic, avea peste 57.000 de angajati. In luna martie a acestui an, la peste trei ani de la privatizare, compania avea cu 22.000 de angajati mai putin si realizase un profit trimestrial de peste 260 de milioane de euro.

Motivele care stau in spatele deciziei de restructurare a companiilor tin de dorinta acestora de a-si eficientiza activitatea", concedierile colective fiind, de obicei, insotite de "inlocuirea tehnologiilor utilizate cu altele mai performante, externalizarea anumitor activitati-suport, transferarea unitatilor de productie in zone in care forta de munca este mai ieftina sau in care nivelul fiscalitatii este mai redus.

Compensatiile, intre trei si 40 de salarii medii

O reducere a personalului cu o cincime, asa cum este prevazuta pentru acest an de Romtelecom, se va traduce intr-o economie anuala de circa 40 de milioane de euro. Pana la aparitia rezultatelor, insa, procesul de disponibilizari da batai de cap atat angajatilor, cat si companiei. "E greu sa te ingrijesti in acelasi timp si de nevoile celor care raman, si de ale celor care pleaca", spune Anca Georgescu, director executiv de resurse umane al companiei de telecomunicatii. "La noi lucreaza, in general, oameni buni. E greu sa ii cerni in asa fel incat sa ramana cei mai buni", spune Anca Georgescu.

Potrivit unui studiu publicat anul trecut de Banca Mondiala, costurile medii ale concedierii unui angajat in Romania sunt cele mai mici din Europa: echivalentul salariului pe trei saptamani. Suma este de trei ori sub cea oferita de companiile din Bulgaria, de 12 ori mai mica decat in Cehia si de 23 de ori raportat la Germania. Lucrurile se schimba insa in cazul marilor companii. "Din experienta noastra, numarul mediu de salarii compensatorii de care pot beneficia cei concediati este de 12-16", spune reprezentanta Tuca, Zbarcea si Asociatii, firma ce ofera consultanta companiilor care au trecut prin procese ample de disponibilizari, precum Petrom, BCR sau Mittal. Potrivit Ordonantei nr. 116/2006 privind protectia sociala acordata persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, acestea beneficiaza de o suma minima in cuantum de doua salarii medii nete pe economie pe luna ianuarie a anului in care s-a efectuat concedierea. Exista insa si situatii mai fericite: in cazul Romtelecom, de exemplu, ar fi vorba de 40 de salarii, potrivit unor surse sindicale.

Punct ochit, punct lovit

120 de milioane de euro este economia realizata de Petrom prin reducerea schemei de personal cu aproape 9.000 de persoane, intre 2006 si 2007

Peste 17.000 de oameni vor fi disponibilizati pana la finalul acestui an. 80% dintre acestia provin din doar patru companii.

Ø      6.000 - InterAgro2.500 - ROMTELECOM

Ø      2.600 - Posta Romana1.400 - BCR

Unda de soc generata de cutremurul economic loveste in lant fiecare industrie in parte, ceea ce face ca cele mai multe organizatii sa intre intr-o perioada defensiva, in care managerii se vad nevoiti sa aplice felurite masuri pentru diminuarea efectelor actualei crize.

Astfel, cea de-a doua parte a studiului "Tendinte si schimbari in sfera managementului si a resurselor umane in Romania si Europa Centrala 2009" realizat de compania Human Value International, impreuna cu firma de consultanta in resurse umane, HR-Romania, arata ca 35,8% dintre companiile respondente vor reduce cheltuielile semnificativ, 34,9% dintre acestea vor apela la acelasi demers intr-o masura considerabila, in timp ce la polul opus se afla doar 2,8% dintre participantii la studiu, care estimeaza ca nu vor reduce cheltuielile foarte mult.

Vestile din razboiul companiilor cu criza economica nu sunt favorabile nici pentru angajati, mai ales ca 18,9% dintre respondenti sustin ca vor fi nevoiti sa apeleze "intr-o oarecare masura"la reducerea numarului de angajati, si 31,1% vor concedia salariatii intr-o mica masura. Mai mult, echipele de angajati din randul companiilor respondente la studiu vor fi decimate considerabil de catre un procent de 3,8%, si intr-o masura semnificativa in 7,5% dintre cazuri.

Una dintre concluziile principale ale studiului evidentiaza faptul ca organizatiile, care nu vor face restructurari opteaza pentru inghetarea salariilor, procentul acestora fiind de 15%. Alte strategii urmarite de factorii de decizie din companii sunt anularea investitiilor, cresterea eficientei organizationale, strategiile de restructurare, cresterea cheltuielilor de marketing, si intrarea pe noi piete.

Si conform zicalei "cea mai buna aparare este atacul", se pare ca actualul climat economic genereaza oarecare oportunitati pentru mediul de afaceri, astfel tot potrivit studiului intrarea pe noi piete va fi realizata intr-o masura considerabila de catre 11,3%, si semnificativ de 28,3% dintre respondenti.

Tot din studiu reiese faptul ca departamentele de resurse umane ale companiilor intervievate nu vor face angajari semnificative in acest an, dar nici nu vor pune mai mult accent pe managementul performantei, si pe reevaluarea sarcinilor angajatilor. Mai mult, respondentii nu s-au rezumat doar la efectele crizei economice asupra propriilor organizatii, si au detaliat si efectele recesiunii asupra tarii pe viitor.

Astfel, aproximativ 50% dintre companiile intervievate se asteapta la cresterea inflatiei in urmatorii trei ani, iar 75% dintre acestea se asteapta intr-o mare spre foarte mare masura la incetinirea cresterii PIB-ului

Recesiunea de pe piata muncii trimite vesti proaste in Europa

Criza de specialisti afecteaza piata muncii la nivel mondial. Un sfert din angajatori s-au vazut nevoiti sa mareasca salariile pentru a recruta forta de munca necesara. Piata europeana a muncii este ceva mai calma.



Studiul efectuat de Manpower Professional asupra pietei muncii din 26 de tari ale lumii releva o crestere a numarului angajatorilor nevoiti sa plateasca salarii mai mari din cauza crizei de specialisti, cu 25% fata de anul anterior. Lipsa contabililor, inginerilor, informaticienilor (programatori si furnizori de solutii IT), asistentelor medicale, managerilor din domeniul vanzarilor si marketingului, reprezentantilor de vanzari cu experienta, pune in pericol strategiile de dezvoltare a firmelor. Numarul angajatorilor care au declarat ca ar fi angajat mai multe persoane cu calificare in ultima jumatate de an, daca ar fi gasit pe piata forta de munca disponibila, a crescut in acest an cu 29% la nivel mondial.

Cele mai afectate de criza capitalului uman sunt tarile din zona Asia-Pacific. Intreprinzatorii din Singapore (55%), Noua Zeelanda (40%) si Australia (38%) cred ca inflatia resimtita in politicile salariale are drept cauza exclusiv criza de specialisti. Nici patronii americani nu s-au descurcat prea bine cu achizitiile de specialisti. 38% au raportat ca aceasta criza i-a obligat sa creasca nivelul compensatiilor salariale si aproape 50% au recunoscut ca ar fi vrut sa angajeze mai mult personal calificat permanent in ultimele sase luni, daca ar fi gasit candidati calificati pe piata. Topul celor cinci state americane care ar fi dorit sa angajeze mai mult personal este alcatuit din California, Texas, New York, Florida si Pennsylvania.

Criza de personal calificat, in special in sectorul industrial, este in plina ascensiune, motiv pentru care managerii trebuie sa depuna mai mult efort pentru a-i putea atrage si retine in companii. Lipsa de personal calificat risca sa se permanentizeze in Asia-Pacific si America. Angajatorii din Peru (46%), Japonia (45%), SUA (45%) si Mexic (41%) sunt in topul celor care intampina cele mai mari dificultati in recrutarea personalului calificat in domeniul financiar, asigurari, imobiliar si constructii. Americanii au mare nevoie de functionari publici. Chinezii sunt afectati de "recesiunea umana" in sectorul minier si al constructiilor. Neozeenlandezii sunt in cautare de profesori, dar se vaita si de lipsa functionarilor administrativi. Taiwanul are nevoie de forte suplimentare in servicii.

Patronii din UE stau bine cu forta de munca

Europenii, in schimb, nu par extrem de afectati de "criza talentelor". Doar un sfert dintre angajatorii Batranului Continent spun ca au resimtit lipsa personalului calificat si ca ar fi angajat mai mult personal calificat in ultima jumatate de an, daca ar fi gasit pe piata candidati cu abilitatile potrivite nevoilor din organizatii. Mai putin de o cincime din totalul intreprinzatorilor chestionati de Manpower declara ca au fost nevoiti sa majoreze salariile pentru a putea retine angajatii cu o calificare superioara. Cele mai mici procente legate de criza de personal calificat au fost raportate de Franta (12%), urmata de Olanda (13%) Belgia (15%) si Germania (16%). Francezii sunt si cei care s-au "bucurat" de cel mai scazut nivel al cresterilor salariale. Numai 8% au marit salariile angajatilor fata de anul anterior. Cei mai afectati au fost intreprinzatorii din sectorul transporturilor, depozitarii si comunicatiilor. La fel si austriecii, doar ca in aceasta tara s-a inregistrat cea mai mare rata a inflatiei salariilor din Europa. Numarul angajatorilor care au marit salariile personalului din intreprinderi (26%) a urcat fata de anul trecut. Si in Marea Britanie s-a resimtit criza de resurse umane calificate (23%), dar numarul patronilor care au acceptat sa ofere ceva in plus la salarii pentru a putea atrage mana de lucru calificata a fost de numai 17%. Insularii au cele mai multe domenii ocupationale descoperite, ceea ce a condus si la substantiale cresteri salariale - finante, asigurari, imobiliar, servicii pentru afaceri, electricitate, gaze, apa. Irlanda se confrunta cu lipsa specialistilor in agricultura, industria hoteliera, industria mineritului, dar se cauta muncitori calificati si in industria forestiera sau in piscicultura.

Nemtii nu s-au dezis de precizia care-i caracterizeaza nici in cadrul studiului Manpower. Procentele celor care au raspuns ca se confrunta cu lipsa de personal calificat au fost egale cu ale celor care au crescut salariile pentru a putea face fata acestor presiuni (16%). In continuare, germanii ofera locuri de munca in constructii si platesc mai bine mana de lucru calificata din transporturi, depozitare si comunicatii, pentru a face fata solicitarilor crescute. Antreprenorii italieni spun ca ar fi angajat mai multi specialisti in transporturi si comunicatii, vanzari, finante si asigurari, imobiliare, asistenta sociala si servicii publice. In Spania, 20% din angajatori au marit salariile pentru a face fata crizei de specialisti. Spania se confrunta cu lipsa specialistilor in industria ospitalitatii, constructii si minerit. Din cele 12 tari europene incluse in studiul Manpower doar in zece se asteapta sa creasca numarul de angajati. Cele mai mari asteptari le au Irlanda, Norvegia si Marea Britanie, Austria, Spania si Belgia.

Europa

Domenii in care s-a resimtit criza de personal calificat:

Austria: Minerit; Transport, Depozitare si Comunicatii (TDC); Productie; Electricitate, Gaz, Apa; Agricultura, Vanatoare, Forestier si Piscicultura; Constructii

Belgia: TDC; Servicii Financiare, Asigurari si Imobiliare si Servicii pentru afaceri (SFAISA); Productie

Elvetia: Constructii; Agricultura, Vanatoare, Forestier si Piscicultura; Electricitate, Gaz, Apa; Productie

Franta: Minerit; SFAISA; Constructii

Germania: Constructii; Productie; Minerit; TDC; Vanzari, Restaurante si Hoteluri; SFAISA

Irlanda: Agricultura, Vanatoare, Forestier si Piscicultura; Restaurante si Hoteluri; Minerit; Farmaceutice; TDC

Italia: SFAISA; TDC; Vanzari si Comert cu amanuntul; Servicii Publice si Sociale

Marea Britanie: SFAISA; Electricitate, Gaz, Apa

Norvegia: Constructii; Electricitate, Gaz, Apa; Minerit; TDC; SFAISA

Olanda: Electricitate, Gaz, Apa; Minerit; TDC; SFAISA

Spania: Restaurante si Hoteluri; Constructii; Minerit; Servicii Publice si Sociale

Suedia: Minerit; Restaurante si Hoteluri; Productie; Constructii

AMERICA

Domenii in care s-a resimtit criza de personal calificat

Costa Rica: Constructii; Servicii, Transport si Comunicatii; Comert; Productie

Mexic: Servicii; Transport si comunicatii; Comert; Constructii; Productie; Minerit

Peru: Servicii; Productie; Minerit si Constructii; Servicii Financiare, Asigurari si Imobiliare; Administratie Publica si Educatie; Transporturi si Utilitati; Vanzari si Comert cu amanuntul

SUA: Productie; Transport si Utilitati; Servicii Financiare, Asigurari si Imobiliar; Servicii; Administratie Publica

ASIA PACIFIC

Domenii in care s-a resimtit criza de personal calificat

Australia: Administratie Publica si Educatie; Servicii Financiare, Asigurari si Imobiliare; Minerit si Constructii; Servicii; Transporturi si Utilitati

China: Servicii Financiare, Asigurari si Imobiliare; Productie; Minerit si Constructii; Servicii

Hong Kong: Servicii Financiare, Asigurari si Imobiliare; Servicii; Productie

India: Servicii Financiare, Asigurari si Imobiliare; Productie; Transporturi si Utilitati

Japonia: Servicii Financiare, Asigurari si Imobiliare; Servicii; Productie



Noua Zeelanda: Minerit si Constructii; Servicii; Administratie Publica si Educatie; Servicii Financiare, Asigurari si Imobiliare

Singapore: Transporturi si Utilitati; Administratie Publica si Educatie; Servicii Financiare, Asigurari si Imobiliare

Taiwan: Minerit si Constructii; Servicii; Productie

Africa de Sud

Domenii in care s-a resimtit criza de personal calificat

Constructii; Agricultura, Vanatoare, Forestier si Piscicultura; Servicii Publice si Sociale; Servicii Financiare, Asigurari si Imobiliare si Servicii pentru afaceri

Dinamica de dezvoltare a pietei muncii din Romania

Firmele din regiunile Sud-Est (48,9%) si Vest (48%) au creat in mai mare masura noi locuri de munca decat firmele din regiunile Nord-Vest (36%) si Centru (40,1%). Firmele din constructii (55,4%), transport, depozitare si comunicatii (53,8%) se afla in plin proces de expansiune si au o capacitate mult mai ridicata de generare de noi locuri de munca. Acestea sunt si sectoarele unde se inregistreaza deficit de personal. Cererea de personal calificat nu se acopera si pentru ca exista multiple oportunitati de lucru in strainatate pentru cei cu astfel de calificari. Rate foarte scazute de generare de noi locuri de munca se inregistreaza in firmele din domeniile: energie electrica, termica, gaze si apa (27,3%), industrie extractiva (33,3%) si agricultura, silvicultura si pescuit (35,5%).

Capacitatea de generare de noi locuri de munca cea mai redusa se remarca in firmele micro. Totusi, ponderea de 32,5% de firme micro care au creat noi locuri de munca este foarte promitatoare, avand in vedere dificultatile mari pe care acestea le intampina in procesul de dezvoltare.

Deficit de personal calificat

In acest an, firmele din constructii (9,8%) si hoteluri si restaurante (7,9%) sunt cele care au avut posturi neocupate mai mult de trei luni. Pentru aceste sectoare, aflate in plina dezvoltare, exista o cerere mare de forta de munca specializata, pe care piata nu o poate satisface in intregime.

Sectoarele energie electrica, gaze si apa (9,1%) si industrie prelucratoare (7,8%) se confrunta cu lipsa de personal calificat. Criza de forta de munca are drept cauza, de fapt, conditiile neatractive de munca (ratele de plecare de personal le depasesc pe cele de intrare in aceste firme). Si in sectorul serviciilor exista deficit de personal (14,7%). Firme de mici dimensiuni din sectorul serviciilor se lupta sa reziste pe piata. Acestea ofera locuri de munca putin atractive, motiv pentru care inregistreaza fluctuatie mare de personal. La jumatatea anului 2006, doar o treime din firmele care au avut locuri de munca libere neocupate mai mult de trei luni in cursul anului 2005 au reusit sa rezolve aceasta problema. Cele mai multe firme care se confrunta cu neocuparea acestor posturi libere pe termen lung provin din regiunile Sud-Vest, Sud-Est si Nord-Est.

S-a dus vremea cozilor pentru un loc de munca

Lipsa de personal calificat adecvat este invocata de 83% din reprezentantii firmelor care se confrunta cu problema locurilor de munca libere. Putin peste 7% dint reprezentantii firmelor au recunoscut ca au gasit persoane corespunzatoare cerintelor posturilor, insa acestea au refuzat angajarea. Aceste firme provin exclusiv din industria prelucratoare si din categoria "altele" (preponderent fiind sectorul serviciilor), acolo unde pachetele salariale sunt putin atractive.

Zerouri mai multe la salariile managerilor

Una dintre cele mai mari provocari ale pietei muncii este data de acoperirea nevoii de manageri in randul companiilor care vin acum in Romania sau isi dezvolta activitatea pe piata locala. Gasirea celui mai potrivit mix intre competentele manageriale si cele tehnice (care, in anumite industrii, sunt obligatorii la nivel de top management) este una dintre misiunile cele mai dificile. In Romania exista manageri valorosi, dar nu suficienti pentru a acoperi cerintele pietei. In acest moment, Cehia, Polonia sau Ungaria sunt preferate de catre investitori, astfel incat multe dintre oportunitatile de investitii ne ocolesc in continuare. Este posibil ca aderarea la UE sa ne aduca cel putin 30% mai multe investitii pe an, ceea ce se traduce, in termeni de resurse umane, in mult mai multe locuri de munca ce vor trebui acoperite de oameni valorosi. Cu cat lupta este mai apriga pentru atragerea celor mai buni oameni din piata, cu atat se adauga zerouri la pachetele salariale ale candidatilor. Din aceasta perspectiva, estimam cresteri salariale pentru manageri si specialisti, cresteri cu atat mai spectaculoase cu cat sectorul este de nisa sau mai specializat. Cresterile salariale vor putea atinge pana la 30%, in functie de libertatea pe care si-o vor permite companiile in stabilirea grilelor salariale.

Tendinte in resurse umane pe timp de criza

Functiunea de reusurse umane tinde in general sa balanseze ca rol intre doua extreme foarte des intalnite si anume: rol operational si rol strategic. In Romania, in prezent, tendinta cea mai vizibila este ca aceasta sa aiba un rol operational (de executie), de suport al activitatii de baza a companiei. Insa criza financiara care are loc in acest moment la nivel mondial si care isi arata si primele manifestari in Romania face ca acesta sa fie un moment propice ca functiunea de resurse umane sa devina un partener strategic in rezolvarea problemelor aferente crizei si in planificarea obiectivelor la nivel organizational.

Impactul crizei la nivelul companiei si, inclusiv, la nivelul capitalului uman trebuie analizat in fiecare organizatie separat. Desi putem spune ca exista un set de efecte ne-gative general valabile in cazul crizei, fie-care entitate este influentata diferit in functie domeniul de activitate. Analiza acestor influente este necesara pentru sta-bilirea punctelor asupra carora se va actiona. Una dintre reactiile cele mai intalnite la nivelul organizatiilor ca urmare a efectelor crizei este ajustarea, respectiv reducerea costurilor. Aceasta strategie se aplica foarte des si la nivelul functiunii de resurse umane unde poate lua doua forme:

Interventie directa de ajustare a bugetului.

In aceasta categorie intra in primul rand actiunile asupra fondului salarial care se poate manifesta prin inghetarea sau chiar micsorarea acestuia in baza unor concedieri colective sau opriri temporare de activitate. In aceeasi categorie mai intra si ajustarile bugetelor aferente beneficiilor, trainingului, recrutarii si activitatilor sociale.

2. Interventie indirecta orientata catre cresterea eficientei.

O criza financiara de acest gen reprezinta un motiv intemeiat pentru companii sa realizeze o analiza interna minutioasa a rolurilor si proceselor in vederea identificarii activitatilor neproductive si intersectarii responsabilitatilor intre diferite pozitii. Din aceasta categorie de interventii fac parte managementul absenteismului, analiza responsabilitatilor pentru fiecare pozitie, analiza costurilor generate de aceste responsabilitati, flexibilitatea programului de munca (ex. injumatatirea costurilor aferente salariilor se poate materializa si prin reducerea normei de lucru a doi angajati), precum si intensificarea comunicarii interne cu scopul motivarii personalului.

Este destul de greu de stabilit o serie de erori tipice, facute frecvent de oamenii de HR si de ceilalti reprezentanti ai top managementului in astfel de situatii de criza. Acest lucru se datoreaza in principiu faptului ca, desi ciclice, crizele financiare nu sunt chiar atat de frecvente incat sa existe experti in astfel de situatii. In ciuda acestui fapt, exista o serie de puncte asupra carora fiecare dintre noi trebuie sa fim atenti in astfel de situatii:

Ø      Panica. Crizele financiare au efecte rapide si drastice asupra carora trebuie actionat intr-un mod structurat care sa asigure o reabilitare in timp a organizatiei.

Ø      Aplicarea unor reduceri de cost neselective. Reducerile de costuri trebuie sa fie ghidate de relevanta si impactul acestora la nivelul organizatiei.



Ø      Gandire pe termen scurt. Crizele financiare reprezinta un fenomen ciclic care apare la un anumit interval de timp si care poate dura intre 12 si 18 luni. Actiunile fondate doar pe un orizont scurt de timp pot neglija o serie de oportunitati in momentul in care criza financiara se stinge.

Ø      Orientare catre pretul cel mai mic. Mergand oarecum in tandem cu greseala mentionata la punctul precedent, o orientare catre asigurarea unui cost cat mai mic si care nu ia in considerare si efectul, valoarea aferenta acelui cost poate sa duca la un output final mult mai negativ decat preconizarile initiale.

In perceptia consumatorilor, cele mai afectate domenii de criza economica au fost in ianuarie a.c. industria auto - 70%, constructiile - 68% si agricultura - 67%. Studiul mai arata ca bancile ocupau in decembrie locul 3 in topul companiilor afectate, in timp ce in ianuarie consumatorii le plaseaza pe locul 5. Sectorul comunicatiilor si cel al publicitatii&PR inregistreaza o perceptie mai buna in ceea ce priveste impactul crizei asupra acestor domenii, fiind considerate segmentele cele mai stabile.

Evolutia crizei in Romania

Daca in trimestrul III al anului 2008 cre terea PIB era de 9% fa a de 2007 i in trimestrul IV de 3%, in primul trimestru din 2009 evolu ia va fi cel mai probabil negativa. Apreciez ca trend-ul scaderii PIB in ultimele doua trimestre va fi de 10-12 procente, fapt ce arata ca economia Romaniei a aterizat for at in doua trimestre de la un nivel nesustenabil de ridicat, la un nivel insuportabil de coborat.

Cred ca din pacate ne vom confrunta cu o scadere semnificativa i in trimestrul II din 2009. Romania va intra intr-o criza profunda, a caror efecte le vom sim i cu to ii in lunile urmatoare. Inrauta irea situa iei economice i scaderea cererii fac ca tot mai pu ine companii sa aiba situa ii financiare care sa le permita accesul la finan are, fara sa mai vorbim de costul ridicat al acesteia.

Dupa acordul cu FMI, care va permite imbunata irea situa iei sistemului financiar, respectiv cre terea increderii i scaderea costurilor asociate finan arii, precum i dupa echilibrarea bugetului cu fonduri UE, se va crea, in ultima perioada a acestui an, posibilitatea stoparii declinului accentuat la care asistam in prezent.

In 2010 intr-un scenariu optimist vom asista la inceputul relansarii economiei romane ti, i asta in condi iile unei evolu ii favorabile a economiei mondiale.

O ansa buna pentru o relansare cat mai rapida a economiei o constituie atragerea de fonduri europene. Aceasta depinde exclusiv de competen a autorita ilor i de transparen a procesului, avand poten ialul de a relansa domenii strategice i economia in general.

In aceasta perioada de dificulta i economico-financiare, atragerea acestor fonduri precum i cele ale altor organisme financiare (BM, BERD, BEI) poate prezenta doua avantaje majore:

  • Sunt surse ieftine ce pot relansa mari proiecte de infrastructura i ramuri importante ale economiei;
  • Creaza locuri de munca respectiv surse de venituri bugetare.

Daca scaderea accentuata a PIB-ului s-a datorat in principal scaderii real-estate-ului i retail-ului, ie irea Romaniei din criza va putea avea loc numai odata cu relansarea investi iilor (atat publice cat i private) in economia reala, nu a consumului.

Vor trebui sprijinite prin politici de finan are i fiscale companiile care depasind criza, vor contribui direct si la imbunatatirea situatiei persoanelor angajate respectiv bugetarilor si pensionarilor.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate