Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» Industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor


Industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor




INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI SI A PRELUCRARII METALELOR

Industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor constituie una dintre cele mai importante ramuri industriale ale lumii. Ea transforma metalul in produse utile omului si in unelte necesare productiei.




Ca ramura de baza a industriei grele, are un rol decisiv in intreaga economie, pe care o sprijina prin produsele sale - utilaje, echipament industrial si tehnic, masini-unelte, mijloace de transport etc. - impulsionand dezvoltarea altor ramuri si sectoare economice, modificand structuri economice sau peisaje si regiuni geografice.

Are cea mai ridicata pondere in valoarea totala a productiei industriale (35-45% in tarile dezvoltate) si cuprinde, pe plan mondial, peste 30% din forta de munca ocupata in industrie.

Scurt istoric. Primele intreprinderi de prelucrare a metalului apar pe teritoriul Marii Britanii, in jurul centrelor siderurgice, la inceputul secolului al XVUI-lea. Descoperirea masinilor de filat si de tesut, apoi a celor cu aburi au atras dezvoltarea productiei de masini unelte. Ulterior, aceasta ramura se diversifica si capata o arie geografica de repartitie foarte larga.

Baza de materii prime este formata din produsele finite ale celorlalte doua ramuri ale industriei metalurgice - siderurgia (otel, fonta, laminate) si metalurgia neferoasa (aluminiu, cupru, plumb, zinc etc), la care se adauga si alte materiale -metale pretioase si rare, lemn, cauciuc, iar in ultimul timp, inlocuitori ai metalelor.

Principalele produse sunt masini, utilaje, echipamente, mijloace de transport, aparatura electronica s.a. - expresie a nivelului de dezvoltare industriala actuala a globului, a diferitelor regiuni geografice si tari. Produsele obtinute sunt grupate in urmatoarele subramuri: utilaje si echipament tehnic si industrial, electronica, tractoare si masini agricole, mijloace de transport.

Criterii de amplasare. Caracterizata printr-o puternica concentra­re teritoriala, aceasta ramura este amplasata in functie de urmatoarele criterii: a) apropierea de marile centre siderurgice; b) in centre cu traditie indelungata si care dispun de forta de munca de inalta calificare (mecanica fina, optica etc); c) in marile centre de consum; d) in porturi (santiere navale) etc.

INDUSTRIA DE UTILAJE SI ECHIPAMENT TEHNIC INDUSTRIAL asigura utilajele necesare pentru numeroase ramuri ale industriei: utilaj petrolier si minier, masini-unelte, utilaj si echipament industrial pentru dotarea! altor ramuri (industria siderurgica, chimica, a materialelor de constructii, de prelucrare a lemnului, industria textila si alimentara).

Fiind o mare consumatoare de metal, aceasta subramura este repartizata mai ales in marile regiuni producatoare de oteluri speciale din S.U.A., Japonia, Germania, Marea Britanie, Rusia, Franta, Italia, R.P. Chineza, care realizeaza cele mai mari productii.

O alta particularitate o constituie specializarea in anumite produse, care in industria unor tari constituie o traditie: rulmenti in Suedia, utilaj minier in Cehia si Slovacia, utilaj petrolier in Romania, utilaj textil si alimentar in Polonia si Bulgaria, masini-unelte in Germania etc.

In productia de utilaj si echipament industrial primele trei locuri sunt detinule, in ordine, de S.U.A., C.S.I., Japonia.

S.U.A. produce diferite utilaje si echipamente tehnice, in cea mai mare parte in nordul industrial, unde se realizeaza peste 60% din valoarea productiei. Principalele centre sunt Philadelphia, Boston, Baltimore, Cincinatti, Chicago, Detroit, New York. Aceste zone si-au mentinut, in ansamblu, importanta, dar au aparut si alte mari zone si centre pe tarmul Pacificului (statele California si Washington), in sudul tarii (Texas, Carolina de Nord), precum si in Campia Mississippi-Missouri (St.Louis, Kansas City, Wichita).

In Rusia aceasta ramura este foarte complexa si deosebit de dispersata in profil teritorial. Totusi se observa o oarecare orientare spre productia de utilaj greu, minier si masini-unelte in partea europeana si in Muntii Ural - in centrele Moscova si Sankt-Petersburg (cu imprejurimile), Kiev, Harkov, Celeabinsk, Ekateri nburg, Kramatorsk si in centrele amplasate de-a lungul Transsiberianului (Omsk, Novosibirsk, Krasnoiarsk). La acestea se adauga centrele specializate, ca, de exemplu, Baku (in utilaj petrolier), Taskent (utilaj textil) s.a. In ultimul timp, in amplasarea geografica a acestei industrii se remarca tendinta de a se construi puternice unitati in republicile Asiei Centrale, in Siberia si mai ales de-a lungul Transsiberianului.

Marea Britanie isi leaga traditia de numele orasului Sheffield, care, cu centrele din jur, realizeaza aproape 3/4 din productia tarii. Acest fapt se explica prin apropierea de minele de carbuni si de minereu de fier, de uzinele siderurgice, marea concentrare a fortei de munca de inalta calificare, caile lesnicioase de transport si o mai veche si valoroasa traditie. Alte centre importante sunt: Birmingham, Glasgow, Londra, Manchester, Coventry, Swansea, Newcastle s.a.

Industria electrotehnica si electronica. Aceasta ramura constituie una din parghiile esentiale ale dezvoltarii economiei mondiale. Este specifica statelor cu o economie avansata, cu un nivel inalt de crestere industriala (S.U.A., Japonia, Germania, Marea Britanie, etc.).

In ce priveste repartitia teritoriala, in prezent S.U.A., Japonia si statele vest-europene realizeaza cea mai mare parte a produselor electronice A electrotehnice de pe Terra.

Alte tari: Rusia se impune prin productia realizata in centrele Moscova, Ekaterinburg, Sankt Petersburg, Novosibirsk. Aceasta subramura este bine dezvoltata in republicile baltice (orasele Riga, Tallin, Vilnius); Germania (Munchen, Stuttgart, Niirnberg, Frankfurt pe Main, Dresda, Leipzig); Franta (Paris, Nancy, Lille, Le Havre, Orleans); Marea Britanie (Londra, Birmingham, Manchester); Italia (Ivrea, Milano, Torino, Roma); Olanda (Eindhoven, Utrecht); Belgia (Bruxelles, Namur); Cehia (Brno, Praga); Slovacia (Bratislava); Polonia (Varsovia, Wroclaw); R.P.Chineza (Shanghai, Beijing, Nanjing).

O ramura nou aparuta este cea a calculatoarelor electronice, a carei productie este concentrata in S.U.A. (45% din productia mondiala), Marea Britanie (Londra), Japonia (Osaka), Germania (Mainz), Franta (Paris), C.S.I. (Kiev, Moscova), Canada s.a.

Industria de tractoare si masini agricole. Produsele acestei industrii gasesc o larga piata de desfacere, atat in statele inaintate din punct de vedere economic, cat si tarile in curs de dezvoltare, unde, aplicandu-se o agrotehnica superioara, a crescut mult nevoia de mecanizare si chiar de automatizare a muncilor agricole.

Principalele utilaje mecanice din agricultura, cele care fac obiectul celui mai activ comert international, sunt tractoarele, apoi combinele, dupa care urmeaza utilajele usoare.

Desi tractoarele se fabrica in primul rand pentru nevoile agriculturii, totusi o buna parte sunt folosite si pentru scopuri neagricole. Ca o tendinta generala a productiei de tractoare este dispersarea in cat mai multe tari si, mai ales, in cele slab industrializate. Marile firme nord-americane au filiale de produs sau asamblat tractoare in numeroase tari de pe glob.

Cea mai mare producatoare de tractoare este C.S.I., cu circa 600 mii bucati anual. Avand o suprafata agricola intinsa, unitatile industriei de utilaj agricol sunt amplasate mai ales in Marea Campie Rusa (Volgograd, Saratov, Harkov, Kiev, Odessa), sudul Siberiei Occidentale (Celeabinsk, Omsk), dar si in zonele cu insemnate productii de metal (Dnepropetrovsk, Krivoi-Rog). Orasul Taskent este specializat in fabricarea masinilor de recoltat bumbac, iar la Rostov si Saratov se afla cele mai mari uzine de combine.

Productia S.U.A. se ridica la circa 300 mii de tractoare, cu cele mai mari uzine in jurul Marilor Lacuri (Chicago, Peoria) si in Campia Mississippi (Saint- Paul), precum si in unitati specializate in masini si utilaje pomicole si legumicole (in California) sau combine pentru recoltat bumbac, in sud (Atlanta, New Orleans). Potentialul nord-american in acest sector este mult mai mare, daca adaugam si companiile americane care produc in alte tari inca 300 mii de bucati. In Canada, utilajul agricol este concentrat in proportie de 95% in provincia Ontario si in Campia Sfantului Laurentiu, cu centrul principal la Toronto. A treia mare produ­catoare este Marea Britanie (160 mii de bucati), cu uzine de tractoare in Campia Tamisei si in Anglia Centrala (Londra, Coventry, Birmingham, Manchester). Exporta 2/3 din productia nationala, mai ales in tarile Commonwelth-ului.



Intre producatorii mai importanti se mai inscriu: Italia (peste 160 mii de tractoare, cu unitati importante in Lombardia si Piemont), Japonia (150 mii de bucati, cu productii insemnate obtinute in centrele din insula Honshu), Germania (130 mii de bucati, principalele uzine fiind amplasate in Hannover, Kassel, Koln, Mannheim), Belgia (in apropierea oraselor Liege si Charleroi), Polonia (Wroclaw, Katowice), R.P.Chineza (Beijing, Tianjin, Luda), Australia, Canada, precum si tot mai multe tari in curs de dezvoltare (India, Pakistan, Turcia, Argentina, Brazilia, Mexic, Egipt, Maroc, Algeria s.a.).

In ce priveste utilajul pentru zootehnie, acesta este produs de un numar restrans de tari: Suedia (Goteborg, Stockholm), Finlanda (Helsinki, Tampere), C.S.I. (Sankt Petersburg), Franta (Poligny), Elvetia (Berna, Yverdon).

INDUSTRIA MIJLOACELOR DE TRANSPORT este una dintre cele mai complexe ramuri industriale si cuprinde patru subramuri: productia de autovehicule, material feroviar (locomotive, vagoane), nave maritime si fluviale, aeronave. Cea mai raspandita este ramura constructoare de autovehicule, care detine cea mai mare pondere in cadrul industriei mijloacelor de transport, fiind caracteristica si definitorie pentru economia mondiala si, in ansamblu, pentru perioada contemporana.

a) Industria de autovehicule inglobeaza productia de automobile, de autocamioane si de autobuze si se caracterizeaza printr-un consum important de materii prime si prin marea dispersare a acesteia in profil teritorial. Numai unele state poseda unitati cu ciclu complet de fabricatie, acestea fiind si mari producatoare de autovehicule; altele nu efectueaza decat montajul, piesele, aproape in totalitate, fiind livrate de alte intreprinderi. De asemenea, unele tari cum ar fi Spania, India apar drept constructoare de automobile dar, de fapt, cu unele exceptii, in aceste tari nu are loc decat procesul de montaj, motoarele si o buna parte din caroserie fiind fabricate in alte tari.

Productia de autovehicule este asigurata in proportie de peste trei sferturi % in 2000) de numai zece tari: S.U.A., Japonia, Germania, Franta, Coreea de Sud, Spania, Canada, China, Mexic si Marea Britanie Al doilea producator mondial a fost, in 2000, Japonia (10 mii. bucati, din care 8,6 mii. autoturisme); dupa 1980 a detinut insa, de regula, primul loc in productia mondiala. Si-a dezvoltat aceasta industrie abia dupa al doilea razboi mondial, fiind remarcat ritmul inalt de crestere a productiei, de la numai 50 mii bucati in 1953 la peste 10 milioane in prezent. Una dintre caracteristicile productiei japoneze este litrajul mic (spre deosebire de cele nord-americane) si calitatea superioara a produselor. Cele mai mari uzine de autovehicule sunt concentrate in Tokyo si imprejurimi (centrele Tokyo, Yokohama, Kawasaki) si pe litoralul nordic al Mediteranei japoneze (Nagoya, Osaka, Kyoto, Hiroshima). In prezent, Japonia exporta atat autoturisme, cat si autocamioane (primul loc in lume), in Asia de Sud, Africa, dar si in S.U.A. si in tarile europene.

Astazi, SUA sunt cel mai mare producator mondial (12,3 milioane auto-1 vehicule, din care 5,0 milioane autoturisme). Zona de necontestata concentrare a acestei industrii o constituie partea de sud-est a Marilor Lacuri, in triunghiul Buffalo- Cincinatti-Milwaukee. Sunt foarte cunoscute uzinele din Detroit (si suburbiile sale), oras considerat ca leaganul industriei americane de automobile si un fel de metropola a automobilelor. Printre celelalte orase importante pentru productia autovehiculelor si ale caror uzine coopereaza cu cele din Detroit sunt de remarcat Buffalo, Cleveland (al doilea mare centru din S.U.A.), Toledo, apoi Chicago, Milwaukee, Pontiac, Cincinatti. Exista si centre in alte regiuni ale S.U.A.: StLouis, Kansas City, Indianapolis, in partea centrala, si chiar pe tarmul Pacificului (Long Beach - Los Angeles). Productia de autovehicule in S.U.A. este detinuta de patru mari companii (Genera] Motors, Ford, Chrysler si America Motors), care controleaza o buna parte a productiei de automobile din vestul Europei (Marea Britanie, Germania, Belgia, Olanda), din Japonia, cat si din multe tari in curs de dezvoltare. Dar cele mai stranse legaturi de productie in industria de autoturisme sunt cu Canada, a carei productie reprezinta 4,9% din totalul mondial si provine mai ales din uzinele din Windsor (oras canadian asezat in dreptul Detroit-ului), Hamilton, Toronto.

Pe primul loc in Europa si al treilea pe Glob se situeaza Germania (5,4 milioane bucati in 2000, din care 5,1 milioane autoturisme), a carei productie este controlata de patru mari concerne: Volkswagen, Daimler Benz, General Motors (Opel) si Ford Taunus. Concernul Daimler Chrysler a produs primul automobil in 1885 si are fabrici la Stuttgart si Benz, langa Mannheim. Produce camioane grele la uzinele din apropiere de Karlsruhe, camioane usoare la Dusseldorf si automobile la Mannheim. Uzinele Volkswagen, din Wolfsburg, langa Hanovnj reprezinta cea mai mare firma din Germania, care dateaza din perioada 19M 1939, produce automobile de tipuri si litraje diferite. Aceste firme au filiale in Brazilia, Australia, Africa de Sud, Mexic, Belgia, Irlanda si in alte tari.

Marile firme de automobile din Franta (3,6 milioane bucati, din care 3 milioane autoturisme) - Renault, Citroen - au unitatile amplasate in suburbiile Parisului (Orleans, Boulogne-Billancourt, Flins, Cleon, Poissy) si fabrici dej asamblare in Le Havre. Societatile Renault si Citroen participa cu 2/3 la intreaga! productie a Frantei. Exportul francez se orienteaza indeosebi spre tarile dini Uniunea Europeana, dar si in fostele sale colonii.

O alta mare producatoare este Italia (1,4 milioane bucati, din care 1,1 mil. autoturisme), Torino fiind centrul cel mai important; uzinele Fiat, infiintate in 1899, produc, in afara de automobile, si o gama larga de alte produse: motoare Diesel, elicoptere, motoare de avion, tractoare pe roti si senile etc.

Alte tari vest-europene cu productie insemnata sunt Spania (2,8 milioanei bucati, din care 2,2 mii. autoturisme), principalele centre fiind Barcelona si I Madrid; Marea Britanie (1,8 milioane bucati), cu o productie concentrata in centrele Coventry, Birmingham, Oxford, imprejurimile Londrei (Luton Town), principala firma fiind British Leyland; in Belgia (uzine de montaj Ford la Anvers, Bruxelles), Suedia (uzinele 'Volvo' din Goteborg), Olanda (Eindhoven).

intre tarile Europei Centrale si de Est, primul loc il detine Rusia, cu o ; productie de 1,2 milioane autovehicule, din care 1,0 milioane autoturisme; este cel mai mare producator european si al treilea din lume de camioane. Ca principale centre ale acestei industrii se inscriu: Moscova, Iaroslavl, Togliatti, Zaporoje. Cehia se remarca prin uzinele 'Skoda' de la Praga si Mlada Boleslav si productia de camioane si autocare 'Tatra', realizate la Plzen. Polonia produce automobile la Varsovia / Warszawa, Starachowice si Bielsko-Biala, iar Bulgaria la Sumen si Loveci.

b) Industria de material feroviar, cea mai veche ramura din cadrul industriei mijloacelor de transport pe uscat, a inregistrat o dezvoltare deosebita intre cele doua razboaie mondiale, cand a fost data in exploatare majoritatea cailor ferate ale globului. Dupa cel de al doilea razboi mondial, atat parcul de locomotive, cat si cel de vagoane au fost supuse modernizarii, in paralel cu introducerea tractiunii electrice pe o mare parte din lungimea retelei feroviare; in ultimele decenii productia de material feroviar inregistreaza insa un ritm lent de evolutie, numarul tarilor care fabrica utilaj feroviar (locomotive, vagoane, sine de cale ferata) este relativ mic si produce in serie mica sau la comanda. Pe plan mondial aceasta ramura este concentrata mai ales in America de Nord anglo-saxona si Europa.

Cea mai mare productie de locomotive apartine C.S.I. (circa 3 000 de locomotive electrice si 5 000 Diesel). Marile unitati sunt amplasate la Lugansk -una dintre cele mai mari uzine din lume, apoi la Kolomna, Briansk, Harkov, Sankt Petersburg, Omsk, Ulan-Ude, ultimele doua plasate in lungul Transsiberia­nului. Uzine de vagoane (peste 75 mii de bucati) se gasesc la Kazan, Ufa, Voronej, Poltava.

In America de Nord, pe primul loc se situeaza S.U.A (circa 1 200 de locomotive si peste 60 de mii de vagoane), a caror productie este concentrata in nord-est (Chicago, Detroit, Cleveland, Pittsburgh, New-York, Philadelphia); in legatura cu industria de material feroviar a S.U.A. este si cea din Canada, cu centre mai importante la London si Montreal.

Producatoare de material feroviar mai sunt: Germania (Essen, Kassel, Kiel), Marea Britanie (Glasgow, zona Manchester-Derby, Darlington), iar in Franta se impun orasele: Lille, Valenciennes, Metz, Nancy, Mulhouse.

Alti producatori importanti sunt: Polonia (indeosebi locomotive electrice Diesel: Wroclaw, Chrzanow, Ostroviec), Cehia (Praga, Plzen), R.P.Chineza (Luda), Japonia (Tokyo, Nagoya, Osaka, Kobe), Mexic, Brazilia, India s.a.

c) Industria constructiilor navale



Industria productiei de nave maritime este, incontestabil, cea mai veche dintre toate subramurile productiei mijloacelor de transport. In ultima perioada aceasta ramura cunoaste mutatii specifice. Navele de pasageri incep sa fie din ce in ce mai putin solicitate, mai ales pentru distante lungi (transportul aerian de calatori il concureaza puternic pe cel maritim). Creste insa mult influenta flotei de tancuri petroliere. Astfel, daca in anul 1900 aceasta reprezenta doar 1,5% din intreaga flota comerciala a lumii, iar in anul 1952 era de 22%, in prezent a depasit

Constructia de nave se caracterizeaza prin puternica ei concentrare in cateva t£iri, care detin peste 85% din tonajul vaselor lansate. Pana in 1956 Marea Britaniese alia in fruntea tarilor constructoare de nave, an dupa care a fost puternic concurata de Suedia, Germania, Japonia, aceasta din urma trecand pe primul loc incepand cu 1957, In prezent pe primul loc (mii tdw) se afla Coreea de Sud. Prin productia mondiala de nave comerciale (43,2 milioane tdw in 2001)1, pe primul loc se situau tancurile petroliere^ care reprezentau 2/3 din navele lansate la apa, in timp ce vasele de calatori I nu detineau decat 8%.

Productia de nave se bazeaza pe comenzi separate, fiecare vas lansat fiind, din anumite puncte de vedere, un unicat.

Gigantismul navelor modifica rutele maritime (prin canalele Suez si Panama nu pot trece asemenea nave), se construiesc avant-porturi in largul marii, cu pescaj convenabil pentru asemenea vapoare.

Productia de vase, privita in ansamblu, este concentrata in cateva zone: bazinul Mediteranei japoneze reprezinta cea mai mare concentrare de santiere navale, cu circa 40% din productia mondiala, dupa care urmeaza bazinul Marii Baltice, care realizeaza 13% din productie, depasind-ul cu putin pe cel al Marii Nordului; bazinul Marii Mediterane nu reprezinta decat 6-7% din productia mondiala.

Japonia, mult timp cea mai mare producatoare de vase, a lansat la apa circa 14 milioane tdw (2003), respectiv 28,6% din tonajul mondial (locul doi, dupa Coreea de Sud). Japonia construieste si cele mai mari nave din lume (400 mii tdw), avand in proiect construirea unor tancuri petroliere cu capacitate si mai mare, de 500 mii si chiar de un milion tdw. Principalele santiere navale japoneze sunt amplasate in insula Honshu, cu centre mai importante: Yokohama, Tokyo. Dezvoltarea acestei ramuri se explica prin comenzile lansate de marii armatori datorita competitivitatii productiei japoneze. Peste 70% din productia de nave se exporta, indeosebi in Europa, S.U.A., dar si in multe alte tari.

Tarile scandinave dispun de o veche traditie in constructia de nave. In Suedia principalele santiere navale sunt amplasate in sudul tarii, la Goteborg, Malmo, Stockholm; in Norvegia sunt mari santiere navale la Oslo, Stavanger, Bergen, Trondheim - specializate in constructia de baleniere; Danemarca este cunoscuta prin construirea de motonave si motoare pentru navele de pasageri, Copenhaga fiind unul dintre cele mai mari centre europene pentru aceste produse. Santierele navale britanice, candva cele mai active din lume, se gasesc astazi intr-o perioada de stagnare. A douasprezecea producatoare a lumii in prezent are puternice unitati ale industriei constructiilor navale pe coasta nord- I estica, in santierele navale de la Middlesbrough, Playmouth, Porthsmouth, iar in Irlanda de Nord la Belfast.

Alti mari producatori de nave maritime: Germania, locul cinci pe glob, dispune de mari santiere navale la Hamburg, Bremen, Bremerhaven, Kiel, Ltibeck; Spania cu importante santiere navale la La Corufia, Cadiz, Cartagena, Barcelona; Franta incepe sa se specializeze in constructia de nave gigant, marile santiere aflandu-se la Dunkerque, Saint-Nazaire, Marsilia. De notat ca statele cu mare potential economic, S.U.A., C.S.I., R.P.Chineza (locul EH in lume), nu au productii de nave comerciale la nivelul economiei lor, unele dintre aceste state preferand sa-si plaseze comenzile in alte tari.

In S.U.A. se disting santierele navale de la New York, Philadelphia, Boston (la Oceanul Atlantic), New Orleans, Houston (la Golful Mexic), Los Angeles, Long Beach, San Francisco (la Oceanul Pacific), Chicago si Duluth (la Marile Lacuri).

Rusia, cu o productie in scadere, isi dezvolta aceasta industrie in porturile de la Marea Baltica (Sankt Petersburg, Kaliningrad), Marea Neagra (Odessa, Kerci, Sevastopol), Marea Barents (Murmansk) si Oceanul Pacific (Vladivostok). In Rusia, ca si in S.U.A., exista importante santiere specializate in constructia de nave pentru transporturile fluviale: in Rusia sunt situate pe raurile navigabile (Volga, Nipru, Don, Enisei), iar in S.U.A. pe Mississippi si pe tarmul Marilor Lacuri. Alti producatori in domeniu sunt: R.P.Chineza, cu mari santiere navale la Dairen si Shanghai; Croatia, cu principalele centre la Rjeka si Split; Polonia (Szczecin, Gdansk, Gdynia), specializate in vase de pescuit, Italia (locul IV - Napoli, La Spezia, Genova, Livorno), Grecia (Pireu), precum si alte tari, cum sunt Coreea de Sud (Pusan), India, Brazilia (Rio de Janeiro), Algeria s.a.

d) Industria aeronautica si aerospatiala este una dintre ramurile de varf ale industriei constructoare de masini, care cere o tehnica avansata si investitii imense de capital. Stiinta si tehnica progreseaza atat de rapid incat, aproape intotdeauna, intre faza de proiectare si cea de productie apar elemente noi, astfel incat productia de serie se reduce la un numar limitat de avioane. Constructia de aeronave necesita materii prime scumpe, aparatura de mare precizie, forta de munca profesional foarte variata si de inalta calificare. Datorita nivelului ridici a investitiilor mari, a unei piete de desfacere relativ restranse, foarte putine state si-au creat o industrie aeronautica de talie mare si complexa. Chiar tari cu o industrie dezvoltata precum Japonia, Germania, Italia, tarile scandinave, Canada nu au o industrie aeronautica proprie sau se afla abia la inceputuri. Produc prezent nave aeriene, practic, patru state: S.U.A., Rusia, Marea Britanie si Franta.

S.U.A. sunt principalul producator de aeronave din lume, atat pentr. nevoile proprii, cat si pentru export (2/3 din exportul mondial). Marile uzines hangare de montaj se gasesc in California, care realizeaza circa 1/3 din valoare productiei globale a industriei aeronautice a S.U.A. in centrele Los Angeles,ctf mai important din intreaga tara, Long Beach (cu uzinele Douglas), San Diego apoi statul si orasul New York cu imprejurimile, in nord-vestul tarii, Seattle (ol uzinele Boeing), Wichita (in statul Kansas), Tusla (Oklahoma), Fort-Woittl (Texas) si Saint-Louis (Missouri).

Rusia, a doua mare producatoare mondiala, a dezvoltat o puternicii industrie de avioane dupa cel de al doilea razboi mondial. Uzinele cele mai marii sunt amplasate in partea europeana a tarii, unde se gasesc si principalele unita ale industriei mecanice si electrotehnice (Moscova, Harkov, Ribinsk, Kuibisev, Volgograd, Voronej). Industria aeronautica realizeaza avioane de mare capacitate cu raza mare de actiune, avand viteze supersonice.

Franta si Marea Britanie detin locurile trei si, respectiv, patru in ierarhia mondiala. Industria aeronautica franceza este concentrata in regiunea! pariziana si in sudul tarii (Toulouse, Bayonne, Marsilia, Bordeaux), la care se adauga Nantes, si Bourges. In Marea Britanie productia de avioane este concentrata in imprejurimile Londrei (Hayes, Kingston, Luton), in apropierea Golfului Bristol. Se mai produc avioane de diferite tipuri dar in numar restrans Germania (Miinchen, Bremen, Friederichshafen), Italia (Torino), Suedia (Linkoping), Spania, Olanda, Polonia, Canada (Montreal), Japonia (Nagoya), Australia, Israel, Romania s.a.

Industria constructiilor de masini in Romania

Aceasta ramura industriala are o insemnatate deosebita in dezvoltarea social-economica a tarii noastre. De la faza mestesugareasca mai veche, care in a doua jumatate a secolului al XVIH-lea ajunsese sa cuprinda ateliere de mari dimensiuni, se trece, in prima jumatate a secolului al XlX-lea, la industria de fabrica.

Industria de utilaje si agregate tehnologice furnizeaza echipament pentru numeroase ramuri ale industriei, si anume:

Utilaj minier, care se produce la Satu Mare, Baia Mare, Sibiu,
Petrosani, Medias, Bocsa, Timisoara, Ploiesti, iar mai recent la Tg.Jiu.

in industria de utilaj petrolier si de extractie a gazului metan, inclusiv instalatii de foraj la mare adancime, si instalatii complete de rafinare. Unitati industriale pentru productia de utilaj petrolier se gasesc la Ploiesti (cea mai mare din sud-estul Europei), Targoviste, unde se produc instalatii complete de foraj la mare adancime, iar mai recent platforme maritime pentru exploatari si explorari petrolifere, in colaborare cu santierul naval de la Galati. Utilaje petroliere diverse se mai produc la Campina, Brasov, Bucuresti, Bacau.



Utilaje energetice necesare echiparii termocentralelor si hidrocentra­lelor, care se produc la Resita, Bucuresti, Brasov si Cluj-Napoca.

Pentru industria chimica s-au profilat unele intreprinderi mai vechi ori s-au construit noi uzine care produc o diversificata gama de utilaje si instalatii chimice, intre care cele de la Bucuresti, Resita, Ploiesti, Fagaras, Ramnicu-Valcea, iar utilaj siderurgic la Bucuresti, Resita, Galati.

Utilaj pentru constructii si industria materialelor de constructii (excavatoare, concasoare, instalatii pentru fabrici de ciment, macarale, poduri rulante), care se realizeaza indeosebi la intreprinderi din Braila, Bucuresti, Sibiu, Timisoara

Utilajele pentru industria usoara (razboaie de tesut, masini de filat) si pentru industria alimentara (instalatii pentru morarit, linii pentru fabrici de con­serve, pentru imbuteliere etc.) se produc in numeroase centre, printre care la Cluj-Napoca, Sighisoara, Sibiu, Satu Mare, Tg.Mures, Toplet, Odorheiu Secuiesc s.a.

Masini-unelte - la Bucuresti, Arad, Targoviste, Brasov, Cugir, Rasnov, Roman etc. La Oradea se produc masini unelte si utilaj greu, la Sibiu piese hidraulice, la Resita reductoare, la Rasnov scule. Se fabrica, de asemenea, rulmenti (necesari pentru tractoare, masini agricole, autocamioane), la Brasov, Barlad, Alexandria si Ploiesti (la Ploiesti se fabrica rulementi de mari dimensiuni).

Aparatura de precizie se produce mai ales in Bucuresti, unde se afla si o intreprindere de macanica fina; o alta, in aceeasi ramura, functioneaza la Sinaia.

Industria electronica si electrotehnica: de automatizare, aparate elec­tronice de masura si control, centrale telefonice electronice, calculatoare etc. in­treprinderile cele mai mari sunt la Bucuresti (Electromagnetica, Automatica, Electronica, intreprinderea de Cinescoape), Craiova, Timisoara, Sacele, Fieni, Bucuresti, Targoviste (becuri, lampi fluorescente), Sadu-Gorj si Gaiesti (frigidere), Cugir (masini de cusut electrice).

Industria de tractoare, masini si utilaj agricol. Tractoare se produc la Brasov, Craiova (tractoare speciale) si Miercurea Ciuc (tractoare pe senile). in cadrul acestui sector se realizeaza si alte masini agricole, intre care: combine de diverse tipuri, batoze, seceratori, legatori, semanatori, masini de recoltat la I Bucuresti, Craiova, Timisoara, Odorheiu Secuiesc. Un loc insemnat il ocupa I Arad si Piatra Neamt pentru producerea utilajelor pentru irigatii, in timp ce la I Medgidia se fabrica masini pentru recoltat stuf. Piese de schimb pentru masini I agricole produc uzinele de la Medgidia, Sinaia, Pitesti si Roman.

Industria mijloacelor de transport. Constructia de utilaj feroviar are o veche traditie, primele locomotive si vagoane construindu-se la Resita (1872) si, apoi, la Bucuresti. incepand din anul 1957 s-a trecut la producerea locomotivelor Diesel si Diesel-electrice, Ia faurirea carora participa Craiova, Resita si Bucuresti. in acelasi timp s-a dezvoltat considerabil si s-a diversificat productia de vagoane, ramura veche in tara noastra. Principalele uzine producatoare sunt cele de la Arad, specializate in productia vagoanelor de calatori si containere, Bucuresti si Drobeta-Turnu Severin, pentru vagoane de marfa de diverse tipuri, precum si vagoane cisterna. Alte intreprinderi se afla in functie la Bals, Buzau, Caracal. Tramvaie se produc la Bucuresti si Timisoara, iar vagoane de metrou la Bucuresti si Arad.

Transporturile rutiere. Productia de mijloace auto: e dezvolta dupa 1950, cand la uzinele din Brasov incepe productia primelor camioane. Tot aici s-a trecut, in anii din urma, la fabricarea de autocamioane cu motor Diesel de 215 CP, precum si de autobasculante (DAC 120) cu tractiune Diesel - electrica. in 1960 intreprinderea metalurgica din Campulung produce primele autoturisme de teren (ARO), fiind cunoscute si apreciate in peste 60 de tari. in anii urmatori a fost construita si data in functiune intreprinderea de autoturisme 'Dacia' de la Colibasi (langa Pitesti) si cea de la Craiova ('Oltcit'). Daca in 1989 Romania producea 143,5 de mii autoturisme, de atunci productia a scazut continuu: 100,0 in 1990, 84 de mii in 1991 si 74 de mii in 1992. Din 1995, la Craiova se produc automobile CIELO, in colaborare cu firma DAEWOO, din Coreea de Sud. incepand cu 1999, Uzina Dacia-Pitesti a fost preluata de grupul Renault; acesta a inceput productia a doua noi automobile: DACIA SOLENZA (in 2003) si DACIA LOGAN (in 2004). in 2002, productia de autoturisme de oras si teren a fost de 66 mii buc.

Autobuze, microbuze, autoutilitare se produc la Bucuresti si Timisoara, autobasculante si remorci la Marsa (judetul Sibiu), autocisterne la Medias, motorete la Tohanu Nou (Brasov).

Romania detinea in 1996 locul 11 in ierarhia mondiala a producatorilor de nave comerciale, lansand la apa circa 378,2 mii tdw.

Constructia de nave este o ramura cu traditie, santierul naval de la Drobeta-Turnu Severin avand o vechi-ne de peste 130 de ani. Se adauga, mai tarziu, santierele de la Galati, Braila, Constanta care s-au ocupat cu repararea navelor si, sporadic, cu constructia navelor de mic tonaj. Cel mai important santier naval, pe Dunare, este cel de la Galati, unde se produc, alaturi de vase fluviale, si nave maritime de capacitate pana la 30 000 tdw. Tot pe Dunare, santiere navale se gasesc la: Oltenita (motonave si remorchere), Drobeta-Turnu Severin (nave fluviale de 2 500 tdw), Braila (nave de mare tonaj - 7 500 tdw) si Giurgiu (pentru salupe fluviale).

Santierul naval de la Constanta si-a marit capacitatea de reparare a navelor maritime si a trecut, in acelasi timp, la constructia navelor mineraliere de pana la 65 mii tdw si a vaselor petroliere de mare tonaj (pana la 200 mii tdw). Un alt santier naval maritim se afla la Mangalia.

Ramura cu traditie la noi, industria aeronautica s-a dezvoltat in mod deosebit in ultimii ani, producand avioane scoala, avioane utilitare, elicoptere, planoare. Acestea se realizeaza in uzinele de la Bucuresti, Ghimbav (langa Brasov), Bacau si Craiova. La producerea acestora coopereaza mai multe intreprinderi din tara.

La cele mai de sus se pot adauga alte ramuri si centre care produc utilaje pentru diferite activitati ca: aparate optice si medicale la Bucuresti (I.O.R.), diverse bunuri metalice de uz gospodaresc la Cugir (masini de cusut si congelatoare), Medias (vase emailate), Oradea (masini de spalat), Satu Mare (masini de gatit), Bucuresti, Gaiesti, Sadu, Sibiu, Timisoara, Ploiesti.

Bibliografie

a.       Silviu Negut, Gheorghe Vlasceanu, Florina Brad, Claudia Popescu, Liviu Bogdan Vlad, Marius Cristian Neacsu, Geografie economica mondiala, editura Meteor Press, Bucuresti, 2005

b.      Nicu I. Aur, Madalina Andrei, Cezar I. Gherasim, Geografia economica mondiala;

c.       Vasile S. Cucu, Romania – Geografia umana si economica, Edit. Oraj, Targoviste, 2001;

d.      Dragos Frasineanu, George Ergeli, Cristian Braghina, Geografie economica mondiala, Edit. Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2000, pag. 60 – 71;

e.       Florea Miron, Geografie economica mondiala, Edit. Aula Brasov, 2000. Pag. 74-80;








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate