Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
PREVIZIUNEA, COMPONENTA ESENTIALA A CONDUCERII ECONOMICO SOCIALE


PREVIZIUNEA, COMPONENTA ESENTIALA A CONDUCERII ECONOMICO SOCIALE


1-PREVIZIUNEA, COMPONENTA ESENTIALA A CONDUCERII ECONOMICO SOCIALE

PREVIZIUNEA = consta in ansamblul proceselor de munca prin intermediul carora se determina principalele obiective ale firmei si componentelor sale,precum si resursele si principalele mijloace necesare realizarii lor



= raspunde la intrebarile "ce trebuie si ce poate fi realizat in cadrul firmei ?"

= inseamna a scurta viitorul si a intocmi planul de actiune considerind prevederea o componenta esentiala a managementului

In stabilirea obiectivelor,trebuie sa se respecte anumite principii,pentru ca rezultatele sa fie realiste si in acelasi timp sa poata fi corect evaluate.

In functie de orizontul de timp,gradul de detaliere si obligativitate,rezultatele previziunii se impart in 3 categorii principale :

1-prognoze = cele ce acopera un orizont de timp minim 10 ani

= au caracter aproximativ,nefiind obligatoriu

= de regula,prognozele,fie ca sint normative sau exploratorii,se rezuma la principalele aspecte implicate,in final continind un set de date cu valoare indicativa referitoare la ansamblul firmei sau la principalele activitati ale firmei

2-planurile = etapele in care se finalizeaza cea mai mare parte a proceselor de previziune

= se refera la perioade cuprinse intre 5 ani si o luna

= gradul lor de detaliere variaza invers proportional cu orizontul de timp,planurile curente fiind cele mai detaliate,in timp ce planul pe 5 ani al firmei se rezuma doar la obiectivele fundamentale ale firmei si la principalele resurse alocate

= au un caracter obligatoriu,fiind baza activitatii desfasurate

3-programele = specific acestora este perioada de timp redusa,de pina la o luna (o decada,o saptamina,o zi,un schimb,o ora)

= sint foarte detaliate,cuprinzind elemente obligatorii ce trebuiesc realizate cu un grad mare de certitudine

= cuprind previzionari referitoare la activitatea de fabricatie si aprovizionare,stabilind in mod precis cantitatile de produs sau materia prima pe formatii de munca si executanti,la nivel de saptamina,zi,schimb

2-STIINTA CONDUCERII, DELIMITARI CONCEPTUALE. NECESITATEA APARITIEI STIINTEI CONDUCERII

STIINTA CONDUCERII = identifica si cerceteaza principiile generale ce stau la baza indrumarii,orientarii activitatii economico si sociale,elaborind un sistem de metode si tehnici de lucru care sa permita utilizarea lor in practica.

STIINTA ECONOMICA = stiinta care studiaza comportamentul uman ca o relatie intre teluri si resursele care au intrebuintari alternative,modul in care ne decidem sa folosim resursele productive rare cu intrebuintari alternative pentru realizarea unui scop prevazut.Iata,asadar,ce intelegem prin PREVIZIUNE.

Ca stiinta,conducerea presupune stabilirea unor principii,metode si tehnici de lucru cu caracter general a caror utilizare sa asigure folosirea optima a potentialului uman,material si financiar din sistemul economic respectiv.

Ca arta,conducerea inseamna transpunerea acestor principii,metode si tehnici de lucru la conditiile concrete in care functioneaza sistemul,imbunatatirea lor continua in raport cu cerintele practicii in permanenta perfectionare.

Prin previziuni (planuri,programe,prognoze,conjuncturi,proiecte) se deduce traiectoria viitoare a evenimentelor,fenomenelor si proceselor economice pe baza unei analize riguros stiintifice a realitatii.Perioada statornicirii STIINTEI CONDUCERII poate fi impartita in 3 etape :

1-in prima etapa se realizeaza CONDUCEREA EMPIRICA,in care intuitia si experienta detineau locul principal

2-in etapa a doua apar si se consolideaza CONCEPTELE GENERALE ale conducerii stiintifice,procesul de producere a bunurilor materiale fiind conditionat de utilizarea la scara din ce in ce mai larga a unor mijloace de munca de valoare mare si randament ridicat,progresul tehnic,cerintele cresterii productivitatii muncii sociale, influentind direct perfectionarea formelor si metodelor de conducere

3-etapa a treia,etapa caracteristica CONDUCERII STIINTIFICE,este contemporana noua

3-CURENTE SI TENDINTE IN GINDIREA PREVIZIONALA

La conferinta internationala asupra stiintei viitorului de la Kyoto din 1970, s-au remarcat tendintele si curentele care s-ar putea grupa in jurul a doi factori determinanti.

1. Optiunea fundamentala intre elementele logice care stau la baza cercetarii previzionale si elementele dirijabile "de inventare" a viitorului.

2. Ordinea prioritara acordata celor trei factori principali care fac obiectul cercetarilor previzionale: tehnologic, economic si social.

In cadrul optiunii fundamentale in directia elementelor logice, apreciata avea o pondere mai mare in orice cercetare previzionala, se disting doua directii: explorativa si normativa.

A. Directia explorativa, orientata catre posibilitati, este caracterizata de doua tendinte:

a)     Tendinta tehnocratica, in care accentul cade pe preocuparea de a cerceta noi directii de orientare si noi mijloace de comunicare care reprezinta punctul de plecare pentru studiul unor date fundamentale ale viitorului, proiectarea dezvoltarii demografice, economice si sociale.

b)     Tendinta umanista, care situeaza in centrul atentiei omul si unele aspecte sociale.

B. Directia normativa orientata catre nevoi este caracterizata si ea de doua tendinte:

a) tendinta institutionala, care considera ca misiunea studiilor asupra viitorului este de a mobiliza pe scara larga stiinta si tehnologia pentru rezolvarea problemelor de criza care se pun in viitor si care exista deja: extinderea urbana, protejarea mediului fizic, situatia alimentara a tarilor slab dezvoltate etc. Acestei conceptii i se reproseaza faptul ca urmareste mai mult evolutia societatii prezente prelungite liniar in viitor.

b) tendinta critica - semnaleaza pericolul de a identifica cercetarile asupra viitorului ca activitati stiintifice si organizatorice, cu valorile si interesele tarilor industrializate.

Din punctul de vedere al scopurilor prioritare,se disting 3 scoli principale :

1-SCOALA AMERICANA = trateaza problemele sociale in mod pasiv,adica sub unghiul consecintelor pe care dezvoltarea tehnologica si economica le produce

2-SCOALA EUROPEANA = acorda o atentie deosebita omului si problemelor sale,ridicate de ritmul violent al evolutiei tehnico-stiintifice

3-SCOALA JAPONEZA = bazata pe traditiile culturale sipe conceptia nipona de viata si pe conditiile noi ale societatii industriale

= viziunea japoneza a societatii viitoare tinde sa individualizeze potentialul actual al tehnicii in scopul de a da membrilor societatii posibilitatea optima de a participa la planificare si la procesele sociale

4-CAPITOLELE SI PROFILURILE IN CARE SE ELABOREAZA PREVIZIUNILE

CAPITOLUL DE PLAN (SECTIUNEA) = reprezinta o parte integranta a planului macroeconomic,ce cuprinde obiectivele concrete ce urmeaza a fi realizate in perioada previzionata,intr-o anumita ramura sau domeniu de activitate economico-sociala,precum si mijloacele prevazute in acest scop

Structurarea previziunilor pe capitole delimiteaza activitatile ce trebuiesc realizate in diferitele domenii - ca parti integrante ale sistemului economiei nationale; permite prezentarea sistematica a acestora facilitind analiza indeplinirii prevederilor; contribuie la confruntarea politicii economice adoptate de Guvern in fiecare domeniu in cadrul strategiei generale de dezvoltare.

CAPITOLELE PLANULUI :

1-capitole de ramura = care reflecta mai multe aspecte ale reproductiei intr-o singura ramura (indistrie, agricultura,transporturi,comert)

2-capitole de sinteza = cuprind un singur aspect al reproductiei in mai multe ramuri (de ex,investitiile care se realizeaza in ramurile economiei,munca si salarii,cercetare stiintifica,eficienta economica)

Intre toate aceste capitole sau sectiuni exista strinse legaturi de interdependenta.Modificarea unui capitol de plan produce modificari si in celelalte capitole.

In ceea ce priveste PROFILURILE in care se elaboreaza previziunile,acestea sint :

1-profilul de ramura = asigura o serie de echilibre,de proportii la nivel macroeconomic

= delimiteaza prevederile pe ramuri si subramuri conform clasificarii unitare pe economia nationala

2-obiective orientative

3-recomandari de actiune stimulate de stat

2-profilul departamental = indica principalii agenti economici cu atributiuni in domeniul respectiv(elaborarea planului in profil departamental decurge si din faptul ca productia unui anumit produs are loc intr-o multitudine de unitati care se regasesc in structura mai multor ministere)

3-profilul regional = are rolul de a orienta amplasarea noilor obiective de investitii in apropierea resurselor de materii prime,materiale,combustibili,forta de munca sau a principalilor consumatori,asigurind astfel valorificarea resurselor umane si materiale din toate zonele tarii,reducerea cheltuielilor de transport si multe alte avantaje,atit pentru producatori,cit si pentru consumatori

4-profilul social = are in vedere formele de proprietate

5 ETAPELE ELABORARII PLANURILOR PE TERMEN MEDIU SI SCURT LA NIVEL MACROECONOMIC SI LA NIVELUL AGENTILOR ECONOMICI

ELABORAREA PLANULUI ECONOMIEI NATIONALE

Elaborarea planului economiei nationale trebuie sa aiba in vedere asigurarea desfasurarii autonome a activitatilor agentilor economici,sa asigure stimularea initiativelor.

La nivelul agentilor economici este necesara desfasurarea unei intense activitati de planificare proprie,autonoma,obiectiv necesara,care,sub diferite forme (prognoze,planuri,programe) se va dezvolta siperfectiona continuu,indiferent de formele de proprietate pe care se bazeaza.Ele se intocmesc pe baza analizarii posibilitatilor reale de care dispun si a contractelor incheiate cu partenerii interni si externi.

La nivelul economiei nationale,planul se elaboreaza pe termen mediu,de obicei 3-5 ani,cit si pe termen scurt,anual.

Pe termen mediu,planul cunoaste un anumit flux de elaborare,ce poate fi prezentat succint in urmatoarele etape :

1-realizarea unei proiectii estimative a dezvoltarii economiei nationale in perioada trienala si cincinala; la baza ei,plecind de la prognoze,vor sta o serie de scenarii strategice alternative care reflecta politica sociala si economica a Guvernului; este vorba de stabilirea obiectivelor principale de politica economica si sociala pentru perioada de previziune

3-elaborarea schitei programului economic pentru perioada respectiva (proiectul planului trienal si cincinal)

4-cadrul general de dezvoltare

5-stabilirea prevederilor ferme pe baza comenzilor de stat si achizitiilor guvernamentale; proiectarea structurilor pe sectoare de activitate (atit cele ferme cit si cele orientative)

6-elaborarea proiectului de plan prin corelarea structurilor sectoriale intr-un ansamblu coerent

ACTIVITATEA PREVIZIONALA IN CONDITIILE ECONOMIEI DE PIATA,RAPORTUL PLAN-PIATA

PIATA SI MECANISMUL PIETEI

De fapt,sint de rezolvat doua probleme : aceea a raportului dintre cerere si oferta si cea a raportului dintre costuri si preturi.Aceste raporturi ii pot asigura agentului economic fie o activitate rentabila,fie il pot face sa inregistreze pierderi mai mari sau mai mici,inclusiv faliment.

Piata reuseste sa dea o serie de indicatii producatorului,de altfel si cumparatorului,insa,de multe ori acestea sint insuficiente si tardive.De aceea s-a pus problema ca,pe linga autoreglare sa functioneze si un element de reglare constienta a proceselor economice in stare sa micsoreze aptitudinile oscilatiilor,sa realizeze o stabilitate mai mare,mai sigura a sistemului.

Cele doua mecanisme de reglare,cel al pietei (autoreglare) si cel alpreviziunii (reglare constienta) au caracter complementar,se presupun si se potenteaza reciproc,chiar daca ponderea fiecaruia dintre ele difera de la o tara la alta.Economiile bazate numai pe piata,ca si cele fundamentale numai pe previziune,nu sint economii viabile in zilele noastre.

Fundamentarea previziunii trebuie sa porneasca de la realitatile vietii economico-sociale,realitati relevate prin mecanismul pietei.Numai in felul acesta previziunea poate veni in intimpinarea cerintelor sociale,punind de acord desfacerea cu trebuintele reale ale societatii.

Elaborarea planului sau programelor de dezvoltare pe ansamblul economiei nationale ar putea fi privita ca un proces de concentrare a problemelor la niveluri ierarhice inferioare,autonom stabilite pentru anumiti indicatori si sectiuni de sinteza ale acestora

Caracterul indicativ al planului,spre deosebire de cel imperativ,implica posibilitatea modificarii pe parcurs a acestuia in functie de anumiti factori perturbatori,ofera o flexibilitate a orizontului de previziune in functie de ciclicitatea fenomenelor si proceselor economice,de nevoile adaptarii la unele cerinte ale diviziunii internationale a muncii.

PIATA = reprezinta un fundament obiectiv pentru previziune,indreptarul necrutator al acesteia,al incarcaturii optionale si orientarii sale politico-sociale

= se intemeiaza si verifica veridicitatea prognozei sau planurilor

7 METODE SI TEHNICI DE PREVIZIUNE TEHNOLOGICA: METODE DE PREVIZIUNE PRIN ANALOGIE, METODA EVENIMENTELOR PRESURSOARE, METODA SCENARIILOR

1-METODA DE PREVIZIUNE PRIN ANALOGIE

Aceasta metoda consta in descoperirea unei situatii care a avut loc intr-o perioada anterioara,intr-o amplasare diferita,intr-o societate diferita sau cu o tehnologie diferita,dar care are multe trasaturi comune cu situatia analizata.Studiul situatiilor similare,al programului si secventelor de evenimente care au avut loc in cazuri anterioare,poate conduce la rezultate bune pentru fenomenul studiat.

2-METODA EVENIMENTELOR PRECURSOARE

Daca introducerea unei inovari intr-o tehnologie sau intr-o societate este semnalata frecvent de o inovare similara intr-o alta tehnologie sau societate,aceasta observare are evident valoarea unei previziuni.Se pot oferi ca exemple : inovarile in marketing care apar de obicei in SUA sint semnalate mai tirziu si in Europa si Australia; perfectionarile aduse in aviatia comerciala sint preluate si de aviatia militara.De obicei cei ce realizeaza si intuiesc aceste evenimente precursoare sint factorii de conducere si cercetatorii stiintifici.

Dat fiind insa importanta acestei metode de previziune este necesar sa se realizeze si o cercetare profunda pentru identificarea evenimentelor premergatoare.

3-METODA SCENARIILOR

Pornind de la o anumita situatie specifica,cum ar fi observarea prezentului,un scenariu incearca sa stabileasca o suita logica de evenimente care sa indice cum va evolua pas cu pas o situatie sau o stare viitoare.Pe masura ce apar diferite variante de dezvoltare,va lua nastere un set de scenarii diferite.

Scopul primordial al acestor scenarii nu este numai de a prevedea viitorul ci mai curind sa faciliteze o explorare sistematica a evenimentelor critice intr-un cadru de timp definit.Prin considerarea unor variante de scenarii,guvernele,statele,firmele pot sa-si elaboreze planuri in functie de situatii posibile.

Metoda scenariilor poate fi folosita pentru previziunea tehnologiilor specifice,cum sint de exemplu, productia de electricitate,oferta de apa si calitatea acesteia; pentru previziunea dezvoltarii armelor militare; pentru previziunea economiei unui stat sau a economiei intregii lumi.

8 METODE UTILIZATE IN PROGNOZA DEMOGRAFICA

PROGNOZA DEMOGRAFICA

Evolutia populatiei,caracterizata de indicatorul sporul natural al populatiei,calculat ca diferenta intre natalitate si mortalitate,depinde de o serie de factori economico-sociali cum sint : durata medie a vietii sau speranta medie de viata,starea generala de sanatate,nivelul de trai,cheltuielile pentru ocrotirea sanatatii si asistenta sociala,invatamint,cultura,arta.Trebuie sa mai avem in vedere migratia internationala a potentialului de munca,fluxurile migratorii ale acesteia fiind orientate dinspre tarile mai putin dezvoltate spre cele mai dezvoltate.

1-METODE GLOBALE

= utilizate atunci cind se cere numai cunoasterea numarului total al populatiei

= constau in proiectarea evolutiei populatiei prin extrapolarea directa a numarului total al locuitorilor tarii,pe baza tendintelor de durata observate statistic (extrapolare mecanica) si/sau luind in considerare si schimbarile ce vor avea loc in evolutia demografica (extrapolare euristica)

= se pot realiza pe 2 cai:

1-cu ajutorul ratei medii (sau a ratei absolute a cresterii anuale) in cazul unei evolutii in progresie aritmetica,din care motiv se numeste "metoda progresiei aritmetice"

Pt = Po + np = in cazul extrapolarii mecanice

Pt = Po + np x KPt = Po + np* = in cazul extrapolarii euristice

p = rata (ratia) anuala a evolutiei populatiei

Pt = populatia estimata pentru orizontul de previziune

Po = populatia in anul de baza

n = numarul de ani de dupa anul de baza zero pina la anul final al previziunii t

K = coeficient de corectare a tendintei principale (indica estimarea specialistilor in privinta modificarii evolutiei tendintei)

-pentru K < 1 se reduce sporul mediu calculat pe baza datelor din perioada precedenta

-pentru K > 1 sporul se amplifica

2-cu ajutorul ritmului mediu anual,in cazul unei evolutii in progresie geometrica,din care motiv se numeste "metoda progresiei geometrice"

_

Pt = Po ( 1 + rp) n = in cazul extrapolarii mecanice _

Pt = Po ( 1 + rp) n x K = in cazul extrapolarii euristice

rp = ritmul mediu anual

2-METODE ANALITICE (pe componente)

= constau in proiectarea initiala a subpopulatiilor si corelarea componentelor care conditioneaza dinamica populatiei (populatia pe ansamblu sau pe diverse structuri : sexe,grupe de virsta,medii,unitati administrativ-teritoriale)

Populatia totala se obtine prin insumare.Pentru a reusi calculul final,trebuie sa realizam preliminarea numarului populatiei in anul de baza,determinarea numarului nascutilor vii ca si al deceselor in perioada de previziune,estimarea emigrarilor si imigrarilor in aceeasi perioada,dupa care calculul populatiei pentru orizontul de previziune,pe baza relatiei :

Pt = Po + N - D - E + I Pt = Po + N 0t - D 0t - E0t + I0t

N = natalitate D = decese E = emigrari I = imigrari

Daca sporul natural al populatiei,calculat asa cum este aratat mai sus,ca diferenta intre natalitate si mortalitate este corectat si cu soldul migrator,ca diferenta intre emigrari si imigrari,obtinem dinamica populatiei totale a tarii.

9 METODE DE ECHILIBRARE UTILIZATE IN PREVIZIUNE.BALANTELE VALORICE, DEFINITIE, EXEMPLE

BALANTELE VALORICE = reflecta in expresie baneasca o serie de proportii sintetice din economia nationala

a)-balantele financiare = permit realizarea unor echilibre financiare : bugetul de stat,balanta de venituri si cheltuieli banesti a populatiei,planul de casa si planul de credit al BNR

b)-balantele valutare = servesc la infaptuirea echilibrului valutar : balanta comerciala,balanta de plati externe,balanta de conturi; servesc si la fundamentarea previziunilor relatiilor economice externe

b.1)-balanta de plati externe = are o sfera de cuprindere mai mare decit cea comerciala,deoarece,pe linga valoarea operatiunilor de import-export de marfuri,care fac obiectul balantei comerciale,ea include toate celelalte categorii de incasari si plati cu strainatatea,scadente in perioada de previziune

b.2)-balanta comerciala = reflecta volumul valoric al tuturor importurilor si exporturilor realizate de tara noastra in perioada de previziune

= se elaboreaza pe tari,pe grupe de tari sau total mapamond

= poate fi : 1-activa (excedentara)

2-pasiva (deficitara)

3-echilibrata

10 CATEGORII SI INSTRUMENTE DE PREVIZIUNE; LOCUL SI ROLUL ACESTORA IN ACTIVITATEA DE CONDUCERE

1-FUTUROLOGIA

= termen introdus in anul 1943 de politologul german Ossip Kurt Flechtheim,cu sensul initial de "oglinda a istoriei"

= aria de activitate, dupa acelasi autor:

1-prognoza petermen lung,referitoare la noile ipoteze si teorii privind universul,dind atentie dezvoltarii viitoare a pamintului,a florei,faunei si climei sale

2-studiul civilizatiei umane in secolele urmatoare si elaborarea de prognoze ale procesului social-cultural pe termen mediu

3-previziuni pe termen scurt privind dezvoltarea economica in urmatorii ani,tendintele politice ale deceniilor urmatoare,tendintele demografice

2-CONJUNCTURA

= termen introdus de profesorul francez Bertrand de Jouvenel,titularul primei catedre de studiul viitorului din lume,intemeiata la Sorbona; el spune ca conjunctura este o constructie intelectuala a unor viitori verosimili sau a unor viitori posibili

3-PROSPECTIVA

= concept introdus de filosoful francez Gaston Berger

= Comisia Economica O.N.U. pentru Europa,defineste PROSPECTIVA drept studiul viitorului in ipoteza in care viitorul poate fi orientat,ceea ce comporta ca deciziile actuale sa fie luate in functie de ideea ce se formeaza despre viitor

11 PROGNOZA SI PROGNOZARE; DELIMITARI CONCEPTUALE, OBIECTIVE, FUNCTII

Comisia Economica O.N.U. pentru Europa defineste PROGNOZA drept evaluare probabila stabilita in mod stiintific,a evolutiei cantitative si calitative a unui anumit domeniu intr-un interval de timp; ea reprezinta deci,rezultatele unor cercetari care urmaresc sa stabileasca evolutiile si starile posibile si probabilitatile asociate acestora intr-un viitor stabilit,care constituie obiectul prognozei.

PROGNOZA INDEPLINESTE URMATOARELE OBIECTIVE PRINCIPALE :

1-descifreaza megatendintele dezvoltarii economico-sociale,pe baza analizarii legaturilor obiective dintre fenomene si procese,in conditii istorice date

3-apreciaza masura in care posibilul se converteste in prognoze,luind in considerare ansamblul factorilor conditionali

4-identifica alternativele posibile de dezvoltare in perspectiva,cu avantajele si dezavantajele corespunzatoare ale fiecaruia,oferind elemente de judecata pentru ierarhizarea acestor alternative si,in consecinta, pentru alegerea variantei optime

Previziunile si deci prognozele,se refera la un orizont mai apropiat sau mai indepartat,aria subiectelor luate in analiza,in calcul,este mai ingusta sau mai larga,iar gradul de credibilitate a prognozelor este in crestere sau in scadere,in functie de acesti doi parametri.

Previziunile se elaboreaza :

1-la nivel mondial (prognoze macromondiale,pe grupe de tari,zone geografice sau zone economice)

2-la nivelul economiei nationale (macroprognoze economico-sociale)

3-la nivel de ramura,domeniu de activitate economico-sociala sau teritorial administrativ (zone, regiuni,judete,localitati)

Prognozele se pot elabora la nivelul macroeconomic pe probleme de sinteza,cum ar fi evolutia fenomenelor demografice,a celor ecologice,a proceselor de instructie si educationale,sau la nivelul microeconomic, microprognozele,elaborate pentru orientarea activitatii agentului economic.

Dupa domeniul la care se refera,putem clasifica prognozele in :

1-prognoze stiintifice-tehnice = stau la baza tuturor celorlalte

2-prognoze economice

3-prognoze sociale

12 PLAN SI PLANIFICARE; DELIMITARI CONCEPTUALE,OBIECTIVE,FUNCTII

Planificarea nu este un atribut al economiei comuniste.Ea reiese din cea mai evidenta normalitate a fenomenului economic.Este in firea lucrurilor ca agentii economici sa fie vital interesati de cunoasterea prealabila a evolutiei sau involutiei vietii economico-sociale,ca si de orice posibilitate de influentare a acesteia intr-un sens sau altul.Toate economiile de piata din tarile dezvoltate din punct de vedere economic utilizeaza instrumentele planului si prognozei.Se vorbeste mai mult de Secretariatul Planului din Franta,dar organisme similare,cu rezultate chiar mai bune exista in Tarile Scandinave,in Italia (Comisia Nationala de Programare Economica),in Germania (Comitetul National al Planificarii),Austria,Finlanda,Spania,Portugalia,Grecia,Turcia (Ministerul Planificarii),Brazilia,Chile, Venezuela,Argentina,Japonia (Agentia de Planificare Economica),Coreea de Sud,Taiwan,Filipine,Ungaria,Polonia, Cehia si Slovacia continua sa dezvolte o activitate foarte elaborata de planificare si prognozare,paralel cu implementarea reformelor de trecere la mecanismul de piata.

A planifica nu inseamna a obliga,ci a orienta; adica,orizontul de timp prefigurat dezvoltarii poate fi atins prin orientarea economica a agentilor economici,utilizind stimuli esentialmente economici,cum ar fi : preturile, tarifele,taxele,impozitele,creditele,rata dobinzii,cursul valutar.

PLANUL = ca instrument previzional se prezinta ca un sistem de decizii sau de orientari prin care se stabilesc niveluri,ritmuri si proportii ale dezvoltarii viitoare,pe baza studierii atente a cerintelor manifestate pe piata,precum si a resurselor disponibile,astfel incit sa se obtina o activitate intemeiata pe criterii de eficienta economica,tehnica,ecologica si sociala

Planul economico-social prezinta citeva caracteristici :

1-se prezinta ca o lucrare prospectiva prin care se afirma un proiect uman colectiv,trebuind sa intruneasca deci,un anumit consens pe baze democratice

2-indeplineste o functie de dimensionare a trebuintelor sociale puse de acord cu resursele ce pot fi antrenate in conditii de eficienta si luindu-se anumite masuri impotriva riscului

3-el se situeaza intotdeauna intr-un orizont temporal si intr-un cadru spatial determinat

4-el se preocupa de coerenta proceselor in devenire,tinind cont de restrictiile impuse de conditiile socio-economice,naturale si culturale si oferind solutii plauzibile pentru situatiile in care apar neconcordante intre agentii economici

5-prin metodele pe care le apeleaza,el trebuie sa se preocupe de articularea diverselor categorii de interese pe principii economice,influentind pozitiv motivatiile si comportamentul oamenilor

UTILIZAREA METODEI EXTRAPOLARII INPREVIZIUNE,DELIMITARI CONCEPTUALE

Extrapolarea este o metoda explorativa.Este cea mai utilizata metoda in prognozele cantitative.Ea consta intr-o dezvoltare inertiala a unor elemente ale proceselor si fenomenelor in perspectiva careia viitorul apare ca o extindere argumentata a prezentului.Evolutia anterioara a unui proces - daca are loc o conservare a conditiilor ce au imprimat o anumita dinamica,conditionata de anumite elemente ce se conserva sau care prezinta variatii viitoare care pot fi cunoscute - determina in mod univoc dezvoltarea ciitoare a acestui proces.

Cu alte cuvinte,in cadrul acestei metode viitorul apare ca o prelungire a evolutiei constante in trecut.Se presupune ca in evolutia fenomenului analizat nu vor aparea mutatii fundamentale care sa modifice structura dezvoltarii precedente.In aceasta conditie,utilizarea extrapolarii este recomandata in previzionarea fenomenelor care isi mentin ritmul si directia de dezvoltare o perioada mai indelungata de timp.

Metoda ofera numai o imagine orientativa asupra viitorului din care motiv este necesara utilizarea in paralel si a altor metode.

Exista 2 modalitati de realizare a unei extrapolari :

1-extrapolare mecanica = bazata pe o simpla prelungire in viitor a tendintelor manifestate in trecut

2-extrapolare euristica = in care,pornindu-se de la analiza perioadei precedente,se introduc anumite corecturi in curba de evolutie viitoare a fenomenului,in functie,fie de modificarile previzibile ce pot sa apara,fie de optiuni ale factorului de decizie

14 SISTEMUL INFORMATIONAL AL ACTIVITATII PREVIZIONALE,DELIMITARI CONCEPTUALE, OBIECTIVE

SISTEMUL INFORMATIONAL AL ACTIVITATII PREVIZIONALE (SIAP)

= reprezinta un ansamblu interconectat al activitatilor de culegere,inregistrare,transmitere,prelucrare si stocare a informatiei,realizata de personal care utilizeaza procedee,metode,mijloace si tehnici pentru furnizarea in timp optim,de o precizie si o structura corespunzatoare a informatiilor necesare si suficiente pentru desfasurarea activitatii previzionale la toate nivelurile economiei nationale

= elementul de baza al sistemului informational il constituie sistemul de indicatori

= celelalte componente sint : purtatorii de informatii,fluxurile informationale,mijloacele tehnice de transmitere,prelucrare si stocare a informatiilor,sint elemente ajutatoare importante menite sa serveasca sistemul de indicatori pentru infaptuirea functiei sale in societate,pentru satisfacerea cerintelor ce i se impun de practica sociala

Prin intermediul sistemului de indicatori se cerceteaza la toate nivelurile organizatorice,fenomenele si procesele economico-sociale din punct de vedere cantitativ,calitativ,al compozitiei,structurii,dinamicii,precum si factorii care influenteaza asupra lor.

OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE SIAP

1-satisfacerea activitatii previzionale cu informatii necesare si suficiente pe toate treptele organizatorice

2-asigurarea unei inalte calitati informatiei solicitate,prelucrate si valorificate in sistem

3-reducerea continua a timpului de raspuns al sistemului informational in scopul unei operativitati corespunzatoare in activitatea previzionala

4-obtinerea unei eficiente corespunzatoare a sistemului informational,inclusiv prin realizarea si exploatarea lui cu cheltuieli minime

SISTEMUL DE INDICATORI UTILIZAT IN ACTIVITATEA PREVIZIONALA, DEFINITIE ,FUNCTII

INDICATORII = reprezinta expresii numerice,absolute sau relative,cu ajutorul carora :

1-sint caracterizate obiectivele activitatii economice si sociale in fiecare perioada

2-se stabilesc mijloacele de infaptuire a acestor obiective

3-se asigura controlul utilizarii eficiente a resurselor

4-sint caracterizate fenomenele social-economice din punct de vedere calitativ,al compozitiei,modificarilor in timp (crestere sau descrestere),din punct de vedere al legaturilor reciproce care exista intre fenomene

O serie de obiective care nu pot fi cuantificate exprimind,de exemplu,aspecte legate de mediul ambiant,se formuleaza literar.

FUNCTIILE SISTEMULUI DE INDICATORI :

1-functia de reflectare cit mai fidela a intregii activitati economico-sociale previzionate

2-functia de masurare riguroasa a fenomenelor si proceselor economico-sociale

3-functia de corelare a tuturor laturilor procesului reproductiei in vederea asigurarii unor echilibre naturale,financiare,monetare si valutare ale dezvoltarii economico-sociale

4-functia de stimulare a tuturor agentilor economici in sporirea calitatii si eficientei activitatii desfasurate

5-functia de control asupra desfasurarii activitatii economice si sociale

Pentru a-si putea indeplini menirea de instrument al cunoasterii realitatii economico-sociale,indicatorii cuprinsi in sistemul de indicatori ai activitatii previzionale sint supusi unor cerinte impuse de practica activitatii social-economice desfasurate de agentii economici :

1-sa furnizeze informatii care sa permita caracterizarea bazei materiale,a potentialului tehnic,ca marime,structura si utilizare a elementelor componente la nivelul unitatilor,ramurilor,judetelor,al economiei nationale

2-sa furnizeze informatii care sa permita caracterizarea resurselor de munca ale tarii,a populatiei ocupate,a rezervelor de munca,ca nivel,structura,grad de instruire

Indicatorii bazei materiale si ai resurselor de munca caracterizeaza potentialul economic al tarii,al elementelor structurale ale economiei (unitati economice,ramuri, unitati administrativ-teritoriale)

16 METODE DE ECHILIBRARE UTILIZATE IN PREVIZIUNE.SCHEMA DE PRINCIPIU A UNEI BALANTE MATERIALE,MODUL DE ELABORARE, PRINCIPALELE CAI DE ECHILIBRARE

Instrumentul principal cu ajutorul caruia se realizeaza echilibrele,de la cele ale individului (intre venituri si cheltuieli),ale agentului economic (intre investitie si profit),si pina la echilibrele macroeconomice,il constituie BALANTA.Fara a neglija rolul pietei,balantele sint utilizate in realizarea unor echilibre,a unor proportii intre resurse si necesitati,intre venituri si cheltuieli,intre productie si consum,intre cerere si oferta.Corelarea dinamica a resurselor - si asa limitate - si a necesitatilor in continua crestere,se realizeaza cu ajutorul acestora. Balantele au doua parti : resursele sau posibilitatile agentului economic,ale ramurii sau economiei nationale; necesitatile sau cerintele,respectiv propunerea de repartizare a resurselor.De regula,balantele trebuie sa fie echilibrate,adica necesitatile sa fie acoperite de resurse.

1-BALANTELE MATERIALE = sint instrumente care permit fundamentarea echilibrelor materiale,corelarea necesitatilor cu resursele de materii prime,materiale,combustibili,energie,produse sau grupe de produse finite; schema generala are urmatorul continut :

NECESITATI  CANTITATI (qi)

CANTITATI (qi)  RESURSE

1.Pentru activitatea de productie si exploatare

2.Pentru investitii

3.Pentru fondul pietei

4.Pentru export

5.Pentru rezerva de stat

6.Pentru rezerva de plan

7.Stocul de la sfirsitul perioadei

8.Alte destinatii

1.Stocul de la inceputul perioadei

2.Din productie

3.Produse recuperabile si refolosibile (reciclare deseuri)

4.Din rezerva de plan (deblocari de resurse

5.Import

6.Deblocari din rezerva de stat

8

TOTAL NECESAR   Nqi

i =1

6

TOTAL RESURSE   Rqi

i =1

Elaborarea oricarei balante trebuie sa inceapa cu determinarea volumului si structurii necesitatilor dupa care se trece la asigurarea resurselor si se incheie cu activitatea de echilibrare a balantei.

Balanta excedentara se echilibreaza prin cresterea productiei in ramurile consumatoare ale produsului respectiv (daca aceasta crestere este justificata din punct de vedere economic,daca exista capacitati de productie corespunzatoare si daca este asigurata piata de desfacere),prin cresterea cantitatilor destinate fondului pietii, exportului (daca exista conditiile respective).

17 METODE DE ECHILIBRARE UTILIZATE IN PREVIZIUNE.BALANTA FORTEI DE MUNCA

BALANTA FORTEI DE MUNCA = refleca raporturile ce se creeaza in procesul reproductiei largite a fortei de munca si a repartizarii acesteia pe ramuri si domenii de activitate,pe medii,sexe sau in profil teritorial

In partea de resurse de forta de munca se porneste de la populatia in virsta de munca,la care se adauga populatia activa sub sau peste limita virstei de munca si se scade populatia in virsta de munca,dar cu capacitate de munca.Partea a doua a balantei se refera la repartizarea populatiei ocupate pe cele 2 sfere,pe ramuri ale acestora,pe forme de proprietate.

Balanta cuprinde si rezervele de forta de munca evidentiind in acest sens elevii si studentii in virsta de munca de la invatamintul de zi,militarii in termen,populatia casnica in virsta de munca apta de munca,somerii.

Sistemul de balante expus,materiale,valorice si de munca,sau balantele de mare sinteza,desi detine inca o functie foarte importanta in previzionarea macroeconomica,nu mai corespunde pe deplin cerintelor fundamentarii previziunilor,cerintelor etapei actuale de trecere de la o economie supercentralizata la o economie de piata.Sint si vor fi utilizate balantele in economie,trebuie insa sa avem in vedere caracterul prea mare de agregare a acestora, necoerenta continutului balantelor materiale la nivel central.

18 UTILIZAREA METODEI NORMARII IN ACTIVITATEA PREVIZIONALA,DELIMITARI CONCEPTUALE CATEGORII DE NORME

Este principala metoda utilizata in comensurarea eforturilor umane,materiale si financiare pe care le face un agent economic sau intreaga societate pentru obtinerea unui efect determinat.Acesta din urma fiind determinat, rezulta ca metoda nu se limiteaza la comensurarea eforturilor facute ci,reprezinta un instrument de reglare a utilizarii acestora.Fara norme,care sa prevada consumul de munca vie,de materii prime,combustibili sau energie,nici un agent economic nu-si poate elabora un plan economic eficient.

NORMAREA implica,deci,determinarea cantitatii de munca vie si materializata care urmeaza a fi cheltuita in perioada de previziune in conformitate cu obiectivele stabilite,cu tehnica utilizata,cu resursele de munca disponibile in acea perioada.

Rezulta ca distingem norme de munca,norme de utilizare a mijloacelor de munca si norme de consum de obiecte ale muncii.In aceste conditii normele exprima limite maxim admisibile a fi utilizate in perioada de previziune.Ele pot exprima si limite minim admisibile atunci cind se refera la efectele pe care agentii economici isi propun sa le obtina.Metoda exprima deci,cu ajutorul aspectelor cantitative laturile calitative ale activitatii economice,eficienta economica realizata sau de realizat.

PROGRAMAREA ACTIVITATII ECONOMICO-

SOCIALE, DELIMITARI CONCEPTUALE,CATEGORII DE PROGRAME

PROGRAMAREA ACTIVITATII ECONOMICO-SOCIALE

= consta in stabilirea unui itinerar ce conduce spre obiectul urmarit prin structurarea componentelor si ierarhizarea prioritatilor

PROGRAMUL = ca instrument previzional obtinut in urma activitatii de prognozare,este un sistem de actiuni sau lucrari esalonate in timp si avind fixate durata si resursele posibile,pe fiecare secventa,precum si distribuirea in spatiu,astfel incit sa conduca,in conditii cit mai bune,la realizarea obiectivului urmarit

Se disting mai multe categorii de programe :

1-programe strategice = pe termene lungi,cu obiective de mare interes pentru tara (de exemplu,pentru instituirea unui sistem national de protectie ecologica

2-programe macroeconomice = cuprind,in mod corelat,principalele probleme ale dezvoltarii economico-sociale la scara intregii tari

3-programe sectoriale = adica pe domenii de activitate (ramuri,subramuri) sau pe probleme principale (investitii prioritare de importanta nationala,recalificarea unor categorii de salariati,programe de restructurare si retehnologizare a unor ramuri si subramuri)

4-programe teritoriale (regionale) = au ca rol valorificarea complexa a resurselor umane si materiale din fiecare zona,eliminarea raminerii in urma a unora din acestea

20 FUNCTIILE ACTIVITATII PREVIZIONALE

1-functia de informare = subliniaza rolul crescind al sistemului informational in fundamentarea deciziilor

2-functia de prevedere = se refera la insasi activitatea previzionala,la elaborarea de prognoze,planuri, programe,proiecte

3-functia de organizare = se refera la activitatea de sistematizare a unei activitati si consta in dispunerea sistematica a elementelor ce compun o activitate viitoare,asigurindu-se astfel o functionalitate optima in scopul obtinerii unei eficiente maxime

4-functia de coordonare = consta in sincronizarea tuturor factorilor implicati in actiunea supusa procesului de conducere,astfel incit fiecare factor sa depinda functional de ceilalti,in conformitate cu scopul urmarit

5-functia de antrenare = consta in stimularea interesului agentilor economici si al angajatilor acestora in directia realizarii obiectivelor propuse,cu ajutorul unui ansamblu de pirghii economice,financiare, sociale

6-functia de control = consta in evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele stabilite initial

21 PRINCIPIILE CARE ORIENTEAZA ACTIVITATEA PREVIZIONALA

1-clarificarea orizontului de dezvoltare,deziderabil si realizabil,prin desemnarea unor scenarii alternative, capabile sa prefigureze cadrul general al conceperii si dezvoltarii economice pe termen mediu si lung.Rolul principal al acestor previziuni este de a fundamenta politicile si strategiile pe baza tendintelor observate in tara,si pe plan mondial,adoptindu-se masuri cu rol de reglare indirecta,care sa favorizeze,fara riscuri majore,autoreglarea.

2-limitarea in cit mai mare masura a incertitudinii privind perspectiva dezvoltarii prin studiul factorilor de stimulare si de restrictie,a corelatiei dintre ei si a impactului acesteia asupra probabilitatii de atingere a orizontului propus

3-limitarea pina la nivelul acceptabil al riscului,atit in termeni de moment critic si de disfunctionalitate,cit si in termeni de aleatoriu si neprevazut

4-evaluarea "pretului dezvoltarii" prin studiul la nivel economic si social,national si international,prezent si viitor,tehnic si ecologic a raportului esential cost-eficienta

5-toate previziunile la nivel macroeconomic pornesc de la cerintele exprimate pe piata si se determina cu verificarea corectitudinii acestor previziuni pe baza compararii gradului de satisfacere a cererii de catre oferta

22 DIAGNOZA. DEFINITIE SI ROLUL ACESTEIA IN ACTIVITATEA DE FUNDAMENTARE A PREVIZIUNILOR

Elaborarea unei previziuni incepe cu o analiza complexa cu caracter retrospectiv privind activitatea economico-sociala,pina in momentul initial al previziunii ce se elaboreaza - DIAGNOZA.Aceasta analiza retrospectiva care are caracterul unui bilant al nivelului dezvoltarii diagnosticheaza atit aspectele cantitative ale evolutiei (ce contureaza tendinte,fenomene si procese economice esentiale si persistente,devenind astfel conditii ale dezvoltarii viitoare),cit sipe cele calitative,ce pot fi pozitive (actiunea lor este stimulata pentru viitor) sau negative (a caror actiune,in mod evident,trebuie descurajata).

Diagnoza se bazeaza pe date statistice,certe,pentru perioada scursa pina in momentul inceperii analizei si pe date preliminare pentru perioada cuprinsa intre momentul inceperii analizei si momentul inceperii perioadei de previziune.Pe baza datelor obtinute astfel se stabileste nivelul care va fi atins la sfirsitul perioadei de baza (respectiv momentul inceputului previziunii urmatoare) si care va constitui punctul de plecare (nivelul de referinta) pentru stabilirea evolutiei viitoare.

Concluzionind,putem spune ca diagnoza are rolul de a prezenta starea economiei nationale la un moment dat,si de a pune in lumina anumite fenomene esentiale si persistente si care,capatind caracter de tendinta pot influenta evolutia socio-economica.

23 SISTEMUL DE INDICATORI UTILIZAT IN ACTIVITATEA PREVIZIONALA.FLUCTUATIILE CICLICE. INDICATORII FLUCTUATIILOR CICLICE

E-indicatorii fluctuatiilor ciclice

Acceptarea principiilor pietei ca fundamente ale dezvoltarii economice,imprima un caracter oscilant dinamicii activitatii economice agregate,cu abateri mai mari sau mai mici de la trendul general.Dinamica economica oscilanta este identificata de catre specialisti cu denumirea de FLUCTUATIE CICLICA (fluctuatie a afacerilor sau cicluri ale afacerilor). 

FLUCTUATIILE CICLICE = fluctuatii in jurul unei norme care este o medie a cresterii economice si consta in cresterea simultana a nivelului majoritatii activitatilor economice,urmata de o scadere generala a acestor niveluri si apoi de faza de expansiune a ciclului urmator

O analiza pe baza duratei lor ne indica existenta a 3 feluri de cicluri de afaceri :

1-cicluri minore = fluctuatii de intensitate relativ moderata in care oscilatiile sint notabile dar nu severe si apar la fiecare 3-4 ani

2-cicluri majore = se caracterizeaza prin oscilatii largi in activitatea de afaceri,avind o periodicitate de aproximativ 10 ani

3-macrociclurile (ciclurile lungi) = fluctuatii de 50-60 ani lungime,putind contine mai multe cicluri majore si cicluri minore in interiorul lor; este posibil sa apara un declin pe termen scurt in timpul unei expansiuni pe termen lung,dupa cum poate sa apara o mica crestere intr-o contractie pe termen lung

= poate fi definit ca o fluctuatie pe termen lung a aparatului productiv al societatii

In vederea explicarii fluctuatiilor ciclice si a previzionarii economico-sociale in conditiile dinamicii economice oscilante,de o insemnatate de prim ordin sint indicatorii fluctuatiei ciclice.Utilizati pentru masurarea oscilatiilor ciclice ale economiei,pentru evidentierea si prognozarea mutatiilor esentiale din economie,si,in final, pentru fundamentarea unor strategii de atenuare a variatiilor mari si integrarea acestora in programele de dezvoltare, acesti indicatori se pot structura astfel :

1-indicatori reprezentativi

2-indicatori compusi

3-indicatori generali ai afacerilor

1-indicatorii reprezentativi = au fost selectionati dintre cei mai utilizati pentru a reflecta dinamica unor faze particulare ale activitatii economice,dar,bazindu-se pe corelatia dintre fluctuatiile dintr-un sector si economia in ansamblul ei,acestia caracterizeaza indirect starea economiei nationale

a)-nivelul productiei de fier si otel = care poate caracteriza pe termen scurt tendintele ce se manifesta in economia nationala

b)-platile bancare (debitele bancare) = care sint in corelatie cu nivelul activitatii economice

c)-volumul transporturilor pe caile ferate

d)-productia de energie electrica (nu reflecta si nivelul activitatilor din comert,finante,agricultura,cu care se coreleaza)

e)-alti indicatori (nivelul productiei de hirtie pentru ambalaj,nivelul productiei de carbune si bitum)

2-indicatorii compusi = caracterizeaza mai multe faze ale activitatii economice si cuprind :

a)-numarul de angajati in fabrici = calculat pe baza unui esantion de fabrici care cuprinde peste 50% din personalul angajat

b)-indicele platilor pentru forta de munca = care cuprinde si modificarile in numarul de ore lucrate saptaminal

c)-indicele productiei industriale = ce se bazeaza pe un esantion de fabrici si mine care acopera aproximativ 25% din numarul angajatilor din aceste ramuri,dar nu cuprinde agricultura,constructiile si serviciile

= este un bun indicator de avertizare pentru activitatea economiei nationale,dar intrucit productia bunurilor durabile fluctueaza mai mult ca cea a bunurilor nedurabile,indicatorul tinde sa exagereze schimbarile in nivelul activitatii

d)-produsul national brut in preturi constante

3-indicatorii generali ai afacerilor = combina o serie de indici ai diferitelor activitati intr-un indice general al activitatii de afaceri

a)-indicele activitatii de afaceri americane = exprima datele ca derivatie de la trendul de termen lung

b)-indicele activitatii de afaceri = reflecta miscarea combinata a 10 serii individuale : productia de lingouri de otel,lingouri de zinc,constructii noi,consumul de bumbac,productia de titei,productia de energie electrica,ocuparea fortei de munca neagricole,volumul transporturilor,debitele bancare,vinzari prin magazine

c)-indicatorii statistici pentru schimbarile ciclice ale afacerilor = cuprind un numar de 26 de indici,fiecare masurind un aspect diferit al activitatii economice si se grupeaza in 3 categorii :

1-indicatori de avertizare

2-indicatori de coincidenta

3-indicatori de intirziere

24 SISTEMUL DE INDICATORI UTILIZAT IN ACTIVITATEA PREVIZIONALA.CLASIFICAREA SISTEMULUI DE INDICATORI

A-din punct de vedere al functiilor pe care le au in elaborarea previziunilor

1-indicatori sociali = au functia de a exprima si fundamenta obiectivele finale ale dezvoltarii,vizind cresterea bunastarii sociale (arata scopul)

2-indicatori economici = au functia de a defini si dimensiona cele mai eficiente cai si mijloace de realizare a obiectivelor sociale (arata mijloacele)

B-din punct de vedere al locului pe care-l ocupa in procesul reproductiei

1-indicatori ai resurselor primare = ce caracterizeaza principalele categorii de resurse existente in societate la un moment dat,populatia si forta de munca,avutia nationala (partea acumulata),resursele materiale si valorile spirituale,mediul ambiant,resursele tehnologice,nivelul cercetarii stiintifice si viteza de asimilare a rezultatelor cercetarii,progreselor tehnologice in productie

2-indicatori ai productiei = exprima nivelul si structura produsului intern brut,cheltuielile materiale,venitul national

3-indicatori ai repartitiei = exprima procesul repartitiei in cele doua momente : repartitia primara si redistribuirea,prin intermediul formarii diferitelor categorii de venituri primare,a modului de distribuire si a formarii veniturilor finale

4-indicatori ai schimbului = exprima circulatia bunurilor si serviciilor pe piata interna ca si pe cea externa

5-indicatori ai consumului final = reflecta cheltuielile personale de consum,achizitiile guvernamentale si ale administratiei locale,formarea bruta de capital fix,modificarea stocurilor,importul si exportul

6-indicatori ai comertului exterior si ai cooperarii economice internationale = reflecta rolul importurilor,al exporturilor,eficienta acestora

7-indicatori ai rezultatelor finale ale reproductiei = vizeaza,in principal,doua procese :

a)-evolutia nivelului de trai al populatiei prin intermediul veniturilor si consumului individual si social al populatiei

b)-cresterea avutiei nationale sub forma cresterii capitalului domeniilor publice,private si mixte,precum si a bunurilor de folosinta indelungata

C-din punct de vedere al naturii si continutului obiectivelor pe care le exprima

1-indicatori cantitativi (de volum) = ce caracterizeaza volumul activitatilor economico-sociale

= se pot exprima in unitati naturale sau valorice

= pot avea un caracter sintetic sau analitic : produsul intern brut,venitul national,valoarea adaugata

2-indicatori calitativi = ce caracterizeaza calitatea activitatii economico-sociale

a)-indicatori calitativi economici-sintetici = ce caracterizeaza calitatea intregii activitati desfasurate intr-o ramura,intreprindere (productivitatea muncii,indicatorii de reducere a costului de productie,rentabilitate)

b)-indicatori calitativi tehnico-economici = sint de mai multe feluri :

1-indicatori ai inzestrarii tehnice a productiei = exprima obiective privind gradul de inzestrare a productiei,a muncii : gradul de electrificare,mecanizare,automatizare a productiei (procentul din totalul productiei realizate cu utilaje automatizate,procentul din totalul salariatilor ce lucreaza cu utilaje automatizate)

2-indicatori ai folosirii mijloacelor de productie = ce caracterizeaza eficienta utilizarii mijloacelor de munca (gradul de utilizare a utilajelor,a suprafetelor de productie,a cladirilor : cantitatea de fonta ce se obtine pe un metru cub furnal util in 24 ore) si eficienta utilizarii obiectelor muncii (consumuri specifice de materii prime,materiale,combustibili,energie)

3-indicatori ai calitatii produselor = care exprima obiective cu privire la cresterea calitatii produselor fabricate

25 PREVIZIONAREA CERCETARII STIINTIFICE,DEZVOLTARII TEHNOLOGICE SI INTRODUCERII PROGRESULUI TEHNIC.ELABORAREA SI FUNDAMENTAREA ACESTOR PREVIZIUNI

Previziunile referitoare la cercetarea stiintifica,dezvoltarea tehnologica si introducerea progresului tehnic (planuri,prognoze,programe),reprezinta elementul de fundamentare a tuturor celorlalte previziuni,se intocmesc pe baza cerintelor rezultate din acestea,din care motiv se elaboreaza in strinsa interdependenta cu previziunile de ansamblu,macroeconomice,cu cele de sinteza,cu cele pe ramuri si domenii de activitate,cu cele elaborate in profil teritorial.

Fundamentarea previziunilor in acest domeniu inseamna stabilirea obiectivelor si a implicatiilor economico-sociale ale acestei activitati in perspectiva,activitatea urmarind largirea limitelor cunoasterii umane in general,printr-o munca sistematica,teoretica si practica,orientata spre un anumit scop.

Indicatorii de baza ai activitatii de cercetare-dezvoltare pot fi :

a)-numarul de descoperiri stiintifice

b)-numarul de brevete,de inventii (sau alte titluri de proprietate intelectuala)

c)-numarul de publicatii de specialitate (carti,articole)

d)-numarul de citari in literatura de specialitate

In cadrul unitatilor de cercetare-dezvoltare distingem :

a)-unitati de stat bugetare

b)-unitati de stat ce functioneaza pe principiul gestiunii proprii

c)-unitati private

d)-subunitati in cadrul marilor intreprinderi publice sau private,ca si in cadrul institutiilor de invatamint superior

Conducerea activitatii de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica revine consiliilor de administratie sau consiliilor stiintifice ale respectivelor unitati.O oarecare indrumare si coordonare a activitatii o pot realiza Academiile de Stiinte,ministerele invatamintului si unele organe specializate in domeniul stiintei la nivel national.

Finantarea unitatilor de cercetare-dezvoltare se realizeaza in principal prin autofinantare (fonduri din contractele incheiate cu beneficiarii),surse alocate de la buget,din fondurile intreprinderilor alocate propriilor unitati de cercetare stiintifica.

In principiu,previziunile activitatii de cercetare-dezvoltare cuprind :

1-obiectivele respectivei activitati stabilite in general prin temele de cercetare

2-termenele de realizare

3-potentialul de cercetare stiintifica

4-eforturile financiare necesare

5-efectele economico-sociale scontate

6-eficienta economica a activitatii

27 CRITERII DE AMPLASAMENT PE TERITORIU A NOILOR OBIECTIVE DE INVESTITII

Aparute inca din perioada depresiunii economice din 1927-1939,criteriile abordarii pe pozitii macroeconomice a problemei amplasarii economice au in vedere o serie de conditii contemporane,intre care diferentierea din ce in ce mai pronuntata intre regiuni in ce priveste dezvoltarea industriei,adincirea specializarii productiei si serviciilor,respectiv accentuarea interdependentei dintre diferitele intreprinderi,necesitatea evitarii poluarii mediului inconjurator,scaderea importantei transporturilor ca urmare a modernizarii acestora.

Au fost elaborate o serie de scheme asupra factorilor de amplasare,intre care se retin ca prezenti in toate studiile metodologice si modelele matematice urmatorii :

1-indicatori tehnico-economici ai intreprinderii proiectante

2-baza de aprovizionare cu materii prime,energie,combustibili,apa potabila si industriala,legaturi de transport

3-piata de desfacere a produselor finite,costul si mijloace de transport

CRITERII ECONOMICE :

1-amplasarea unitatilor producatoare in apropierea surselor de materii prime sau a centrelor de consum implica minimizarea cheltuielilor pentru transportul materiilor prime si a produselor finite: industrii de prelucrare a minereurilor,a lemnului,subramuri ale industriei chimice,ale industriei alimentare si usoare

2-unitatile producatoare trebuiesc amplasate in apropierea resurselor de energie electrica si termica ca si de combustibili,avind in vedere ca pentru o serie de ramuri industriale,cum ar fi industriile metalo-chimice,de prelucrare a metalelor neferoase,mari consumatoare de energie electrica,ca si pentru unele obiective mari consumatoare de energie electrica si termica sint avantajoase amplasamentele in apropierea surselor de energie,a centrelor de termoficare.Alte ramuri,mari consumatoare de combustibili,ca industria energiei electrice si termice,industria cimentului si a altor materiale de constructii,metalurgia feroasa si neferoasa este necesar sa fie amplasate in apropierea resurselor de combustibili.

3-asigurarea necesarului de apa potabila si industriala in anumite cantitati,de o anumita calitate si in debite constante,constituie pentru intreprinderile de ingrasaminte chimice si clorosodice,celuloza si hirtie,filaturi si tesatorii,unitati ale industriei alimentare,un alt criteriu economic in amplasarea factorilor de productie pe teritoriu cu efecte benefice,ca si cele mai sus enumerate asupra costurilor de productie si a investitiilor

CRITERIILE SOCIALE :

1-in strinsa imbinare cu cele economice,urmaresc sa asigure ridicarea treptata a judetelor si a localitatilor mai putin dezvoltate,realizarea unui echilibru regional privind veniturile populatiei,restringerea in anumite limite a somajului pe regiuni,cresterea nivelului de trai

2-imbunatatirea gradului de ocupare a populatiei,realizindu-se astfel un echilibru atit in ceea ce priveste veniturile pe locuitor,cit si in ceea ce priveste consumul pe locuitor la principalele bunuri si servicii in toate zonele tarii

28 UTILIZAREA METODELOR INTUITIVE IN PREVIZIONARE METODA BRAINSTORMING

METODA BRAINSTORMING (metoda dezbaterilor euristice sau a discutiilor in grup)

Desi nu este o idee originala a secolului nostru,se poate spune ca brainstormingul a fost elaborat in anul 1939 de A.F.Osborn,in traducere libera insemnind "asaltul creierului", "asaltul cerebral" sau "asaltul ideilor".

Este o metoda care are drept scop stimularea gindirii unui colectiv de specialisti pentru gasirea de solutii in activitatea curenta si consta in organizarea de reuniuni de experti din domenii diferite care sint solicitati sa lucreze pentru acelasi obiectiv,solutia adoptata fiind deci rezultatul unei activitati colective,multidisciplinare.

Are o larga aplicabilitate nu numai in cadrul unitatilor economice,al inventiei tehnice,al publicatiei si reclamei ci si,in general,in domeniul economic,tehnic,stiintific,pentru obtinerea de idei si de cai pentru rezolvarea unor probleme economice sau tehnice.

Metoda nu tinde spre rezolvarea directa a problemelor; ea recolteaza idei ce pot duce la rezolvarea problemelor.Calea obtinerii acestor idei este aceea a stimularii creativitatii in sinul grupului in conditiile unei atmosfere permisive ca urmare a inlaturarii notarii,evaluarii ideilor emise si deci a eliberarii participantilor de starea de emotivitate,de inhibitie,de frica de a nu gresi si de a se pune astfel intr-o lumina defavorabila fata de membrii grupului.

Reuniunile grupului de experti trebuie conduse de un presedinte care trebuie sa faca o prezentare clara si succinta a problemei supuse analizei.Cunoscind bine natura problemei el are posibilitatea sa orienteze discutiile dupa vointa si priceperea sa in directia ceruta obiectiv.

Metoda prezinta o multitudine de avantaje insa si unele dezavantaje.stimuleaza fundamentarea stiintifica a previziunilor in sensul ca,ideile specialistilor,exprimate intr-un climat de colaborare,intelegere,apreciere reciproca,se pot completa unele pe altele; unele idei incorecte,altele de-a dreptul gresite,pot genera altor specialisti solutii foarte bune.Pe de alta parte insa trebuie sa avem in vedere faptul ca,oricit de libere ar fi discutiile,exista pericolul inhibarii unor participanti de catre altii care prezinta o puternica personalitate; discutiile in grup restrins,stadiile de creativitate,nu prevad recompensarea creatorului,fapt care diminueaza cointeresarea.

29 METODE FUNAMENTALE DE PREVIZIUNE : ANALIZA SI SINTEZA; INTERPRETAREA SISTEMICA

METODE FUNDAMENTALE DE PREVIZIUNE

= au arie larga de aplicare

= orienteaza modul de abordare si interpretare a problemelor si fenomenelor studiate

1-METODA ANALIZEI SI SINTEZEI

Analiza fenomenelor economice consta in :

1-observarea fenomenelor sau proceselor economice

2-descompunerea acestora in partile lor componente si studierea fiecaruia separat

3-comensurarea actiunii fiecarui factor

4-determinarea sistemului de legaturi cauzale care exista intre acesti factori

5-gruparea fenomenelor si proceselor ce actioneaza in economia nationala

6-comparatia cu alte fenomene si procese similare din tara si din strainatate

7-stabilirea concluziilor,a masurilor ce trebuiesc luate pentru atingerea obiectivelor propuse

Analiza = utilizeaza pe scara larga abstractizarea stiintifica cu ajutorul calculelor economico-matematice Se infaptuiesc analize prin experimente ce constau in adoptarea unor masuri la scara redusa si pe o durata limitata pentru a cunoaste efectele ce se vor produce si numai dupa aceea,se generalizeaza masurile luate.

Sinteza = consta in recompunerea intregului din elementele analizate,obtinindu-se,prin generalizarea aspectelor particulare,analitice,simple ale activitatii,aspectele generale,agregate,complexe ale acestei activitati

2-METODA INTERPRETARII SISTEMICE

Metoda are la baza ideea de sistem de prezentare ordonata a unei multimi de elemente.Sistemul,ca ansamblu de elemente ordonate si interconectate are o anumita structura si o anumita functionalitate.Intr-un sistem se manifesta o interactiune ce defineste insusirile calitative ale ansamblului,particularizarea sa in raport cu alte sisteme.Aceasta face ca ansamblul sa fie determinat calitativ de partile sale componente,iar aceasta se misca si se transforma in functie de intreg.Exista deci,o relatie de interconditionare de la parte la intreg si de la intreg la parte.

Interpretarea sistemica a organismului economico-social are menirea de a servi la elaborarea de strategii fundamentate pe cerintele optimului economico-social.In acest scop,analiza sau interpretarea sistemica a organismului economico-social apeleaza atit la procese informationale (culegerea,transmiterea,prelucrarea, clasificarea si stocarea informatiilor),cit si la procese decizionale (alegerea unei variante dintr-o multitudine de variante posibile).

30 METODA ANCHETELOR ITERATIVE SI A DEZBATERILOR EURISTICE

1-METODA DELPHI = consta in principiu,in selectarea unui set de probleme si analizarea lor de catre un grup de experti care urmeaza sa realizeze o previziune tehnologica

= consta in consultarea specialistilor prin intermediul unor chestionare,care se transmit in mai multe etape succesive,pornindu-se de la aspectele generale catre aprofundarea investigatiilor

Este chestionat fiecare specialist,acestia netrebuind sa ia legatura unii cu ceilalti.Ei sint alesi din organisme sau intreprinderi care sa aiba legatura directa cu problema pusa in discutie.Numarul specialistilor nu trebuie sa fie prea mare.Se formeaza un colectiv care conduce aceasta ancheta care elaboreaza chestionarul,centralizeaza si prelucreaza datele primite,apoi elaboreaza concluzii.

Metoda este ieftina,simpla,rapida si deci,eficienta.In discutii,intre specialisti exista fie retineri,fie influente reciproce,din care motiv se realizeaza chestionare individuale.In scris,exprimarea este libera.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate