Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» Analiza fluxului de lichiditati (cash-flow)


Analiza fluxului de lichiditati (cash-flow)




Analiza fluxului de lichiditati (cash-flow)

În cadrul metodologiei de analiza economica si/sau financiara se disting doua modalitati importante, si anume:

1.analiza de stoc;

2.analiza de flux.

Prima este o analiza statica, deci o analiza la un moment dat, iar cea de-a doua este o analiza dinamica, urmarind fenomenul intr-un sir de momente.

Analiza fluxurilor de lichiditati (cash-flow) permite conducerii firmei si partenerilor de afaceri (bancile, investitorii) sa urmareasca daca circuitul bani-marfa-bani se desfasoara in mod normal, respectiv daca firma are posibilitatile banesti necesare pentru a face fata platilor, constituind in acelasi timp un suport real pentru previzionarea trezoreriei (disponibilitatilor banesti).




Prin analiza cash-flow-ului se obtin informatii relevante privind intrarile si iesirile (platile) de numerar (inclusiv echivalentele lor grupate in categoria conturilor de trezorerie).

În practica financiara este util ca metoda cash-flow sa fie aplicata atat pentru analiza situatiei curente, cat si pentru strategia firmei. Miscarile de numerar se grupeaza pe trei activitati directe:

activitati operationale (de exploatare);

activitati de investitii;

activitati de finantare.

În toate aceste tipuri de activitati analiza lichiditatilor serveste la:

corelarea profitului (pierderi) cu numerarul;

separarea activitatilor care implica numerar de cele care nu implica numerar;

evaluarea capacitatii firmei de a-si indeplini obligatiile de plati cash;

evaluarea fluxurilor de numerar pentru activitatile viitoare (cash-flow strategic).

În activitatile de exploatare (A) este necesar ca metoda cash-flow sa reflecte efectele tranzactiilor care au determinat profitul sau pierderea si modificarea (plusuri sau minusuri) fondului de rulment.

În activitatea de investitii (B) prin analiza cash-flow se vor reflecta incasarile sau platile privind achizitionarea sau vanzarea de mijloace fixe, respectiv variatia activelor imobilizate.

În activitatile de finantare (C) sunt reflectate variatii ale datoriilor si ale capitalului propriu.

Fluxurile de trezorerie din exploatare (cash-flow-ul operational)

Capacitatea unei firme de a genera numerar din exploatare reflecta modul in care functioneaza firma. Fluxul de numerar din exploatare este considerat un indicator al adevaratei „sanatati” financiare a firmei. Fluxul de numerar din exploatare este concentrat pe finantare, si nu pe masurarea profitului si in consecinta este adecvat pentru evaluarea si previzionarea lichiditatii pe termen scurt. Se cunosc doua metode pentru determinarea fluxului de numerar din exploatare:

metoda directa;

metoda indirecta.

Metoda directa presupune inregistrarea tuturor intrarilor si iesirilor brute de numerar referitoare la exploatare. În acest mod se ofera dimensiunea fluxurilor in ambele sensuri (intrari si iesiri) si se ofera detalii asupra miscarilor de numerar, precum si sesizarea locurilor (posturilor) la care ar putea sa survina o nevoie de numerar.

Metoda directa prezinta profitul net ca si cum ar fi calculat pe baza de numerar. În acest sens poate fi retinuta urmatoarea formula de calcul:

Numerar incasat din exploatare – Platile cash pentru cheltuieli = Venitul cash inainte de impozitare – Platile cash pentru impozite = Numerarul (cash-ul) provenit din exploatare

Se poate ajunge la venitul cash inainte de impozitare si prin urmatoarea relatie (ce poate fi considerata un substitut al metodei directe):

Vanzari – Cresteri in conturile de creante – (Costul marfurilor vandute + Cresterea costurilor + Reducerea soldului contului de furnizori) – Dobanzile platite, cheltuielile de exploatare (din care se deduc amortizarile pentru activele fixe si datoriile) s.a.m.d. = Venitul cash inainte de impozitare.

Metoda indirecta porneste de la profitul net si amortizari ca surse de numerar si se fac adaosuri si micsorari pe baza modificarilor ce intervin in posturile din bilanturile finale fata de cele initiale si influenteaza disponibilitatile banesti (cash–ul). Este metoda cea mai raspandita in practica firmelor, datorita posibilitatilor de aplicare atat in executie, cat si in previzionarea fluxului de lichiditati prin estimarea in primul rand a nivelului veniturilor viitoare.

Un loc important il ocupa analiza variatiilor fondului de rulment atat din punctul de vedere al elementelor de activ (stocuri,creante si alte active operationale), cat si din punctul de vedere al elementelor de pasiv (furnizori, clienti–creditori si alte datorii curente).

Cresterile de stocuri, de creante etc. inseamna o absorbtie de lichiditati, pe cand o diminuare a acestor elemente de activ conduce la o eliberare de disponibilitati banesti.

Din punctul de vedere al variatiilor elementelor de pasiv–furnizori, clienti-creditori si alte datorii curente-este evident ca o majorare semnifica o atragere de surse care influenteaza favorabil lichiditatile, pe cand o diminuare a lor va avea drept consecinta o diminuare a lichiditatilor.

Modelul de determinare a fluxului de lichiditati din exploatare prin metoda indirecta este urmatorul:

Rezultatul net al exercitiului [profit (+) sau pierdere (-) + Amortizari si provizioane incluse in costuri, variatia furnizarilor, clientilor - Creditori si altor pasive curente operationale (+/-) - Variatia stocurilor (+/-), creantelor si altor active curente operationale (+/-) = Lichiditatile nete provenite din exploatare

În mod distinct este util sa se mentioneze dobanzile platite si impozitul pe profit platit. Fluxul de lichiditati din exploatare calculat prin metoda indirecta, in mod necesar, va fi egal cu cel stabilit prin metoda directa.

Activitatea de investitii presupune atat sume incasate din vanzarea si valorificarea de active imobilizate, cat si cheltuieli efectuate pentru achizitionarea sau executarea in regie proprie de imobilizari.

În mod sintetic, influenta investitiilor asupra fluxului de trezorerie poate fi reflectata prin variatia activelor imobilizate (comparand situatia de la sfarsitul perioadei cu cea de la inceputul perioadei).

Cu privire la activitatile de finantare este necesar sa se urmareasca:

variatia imprumuturilor si datoriilor asimilate;

variatia altor datorii;

variatia capitalului social.

Prin insumarea algebrica a celor trei categorii de fluxuri (A, B si C) se obtine fluxul total al trezoreriei (fluxul de cash), care va coincide cu diferenta dintre disponibilul (trezoreriei) de la sfarsitul perioadei si cel de la inceputul perioadei reflectat in bilant.

În analiza fluxului de numerar pe cele trei activitati, interpretarea rezultatelor tine seama de urmatoarele cerinte:

A> inseamna ca fluxul de numerar din activitati de exploatare trebuie sa fie pozitiv cu o valoare insemnata, avand in vedere ca reflecta performantele operative ale firmei;

B> inseamna ca fluxul de numerar din activitati de investitii este pozitiv. O asemenea situatie poate sa semnifice intentia de restructurare a activitatii firmei, care isi disponibilizeaza active imobilizate sau are credite comerciale mari, acordate de furnizori de imobilizari;

B< inseamna ca fluxul de numerar din activitati de investitii este negativ si rezulta realizarea de investitii a caror valoare poate fi partial compensata din valorificarea de imobilizari;

C> situatie in care fluxul de numerar din activitati de finantare este pozitiv si se realizeaza din surse de finantare externe pentru completarea celor rezultate din activitatea de exploatare;

C< situatie in care fluxul de numerar din activitatea de finantare este negativ si inseamna ca s-au efectuat plati privind reducerea capitalului social, rambursarea imprumuturilor, plata obligatiilor de leasing financiar, plata dobanzilor etc.

suma algebrica a celor trei categorii de fluxuri este normal sa fie pozitiva, exprimand lichiditatea rezultatului activitatii de exploatare, ceea ce semnifica o derulare normala a circuitului economic (bani-marfa-productie-bani) si permite acoperirea nevoilor curente, a celor pe termen lung si in general un echilibru financiar.

Fluxul total calculat trebuie sa coincida cu numerarul si echivalentele de numerar de la sfarsitul perioadei minus cel de la inceputul perioadei.

Utilizarea metodei cash-flow in managementul firmei se realizeaza in diferite scopuri legate de buna gestionare, iar in acest sens putem mentiona:

evidentierea capacitatii firmei de a genera lichiditati (trezorerie), ceea ce reflecta derularea eficienta a activitatii;

urmarirea variabilelor care influenteaza incasarile si platile si luarea de masuri in consecinta;

stabilirea marimii prelevarilor obligatorii care afecteaza trezoreria si stabilirea fluxului de trezorerie care ramane la dispozitia firmei;

utilizarea lichiditatilor disponibile pentru efectuarea de investitii, urmarindu-se politica de dezvoltare a firmei (in caz contrar, politica de dezinvestire);

atragerea de surse straine (imprumuturi sau credite) in cazul in care lichiditatile disponibile sunt insuficiente pentru dezvoltare;

analiza riscului potential in modul in care firma realizeaza si foloseste lichiditatile (cash-ul) avand in vedere si influenta pe care o au asupra profitabilitatii firmei.

Metoda cash-flow este utilizata si in elaborarea strategiei financiare a firmei. În elaborarea strategiei intervin o serie de particularitati, in primul rand fiind vorba de previziuni, deci se opereaza si cu variabile probabile, si nu certe. De asemenea o serie de anomalii care s-au petrecut intr-o perioada anterioara nu se previzioneaza (abateri de la derularea normala a circuitului bani-marfa-bani).

Tabloul fluxului de lichiditati se incadreaza intr-un ansamblu de metode si instrumente financiare previzionale. În acest sens mentionam: bugetul de venituri si cheltuieli, bilantul previzional si dinamica proiectata a indicatorilor de gestiune si rentabilitate. Punctul de plecare in elaborarea strategiei financiare il constituie cifra de afaceri, care la randul sau se bazeaza pe studii de marketing.   

Sinteza ratelor de analiza financiara este prezentata in tabelul urmator:

Indicatori de analiza financiara pe baza de bilant Tabelul 5.3

INDICATORI

ALGORITMI

I. INDICATORI DE LICHIDITATE

1. Lichiditatea generala (Lg)

2. Lichiditatea imediata sau

intermediara (Li)

3. Lichiditatea la vedere (Lv)

sau

4. Rata solvabilitatii generale (RSg)

II. INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR

1. Rata autonomiei financiare (RAf)

2. Rata de finantare a stocurilor (RFs)

3. Rata capitalului propriu

fata de activele imobilizate (RCpr/Ai)

4. Rata datoriilor (Rd)

5.Rata de rotatie a obligatiilor (RRo)

viteza de rotatie in zile=360/Rk

III. INDICATORI DE GESTIUNE

1. Durata medie de recuperare a creantelor (DRcr)

viteza de rotatie in zile=360/Rn

2.Rotatia activelor

circulante (RAc)

viteza de rotatie in zile=360/Ro

3. Rotatia activului total (RAt)

viteza de rotatie in zile=360/Rp

IV. INDICATORI DE RENTABILITATE

1. Rata rentabilitatii economice (RRec)

2. Rata rentabilitatii financiare (RRec)

3. Punctul critic al rentabilitatii (Pcr/R)

sau

4. Nivelul cifrei de afaceri aferent unui profit minim (CA/Pmin)

V. INDICATORI AI FONDULUI DE RULMENT

1. Fondul de rulment net global (FRNg)

FRNg=Capital permanent-Active imobilizate

2. Necesarul de fond de rulment (NFR)

NFR=Stocuri+Creante+Active de regularizare-

Datorii curente-Pasive de regularizare

*)Aferente cifrei de afaceri

Uzante internationale in analiza situatiei financiare Tabelul 5.4

Nr.

crt.

Indicatori

Apreciere

Bun

Satisfacator

Nesatisfacator

Lichiditatea generala

<

Lichiditatea intermediara

<

Îndatorare fata de capital propriu

>

Marja de profit

>

<

Rentabilitatea financiara

>

<

Rentabilitatea activelor

>

<

Rotatia activelor

<

Rotatia activelor circulante

45 zile

45-60 zile

>

Rotatia creantelor

30 zile

30-45 zile

>

Finantarea activelor curente

>

<

Finantarea stocurilor

>

<

Evaluarea conducerii

bun

satisfacator

nesatisfacator

În vederea efectuarii analizei situatiei financiare pe baza de bilant, avem in vedere urmatoarele probleme de analiza :

Analiza situatiei financiare pe baza de bilant

Analiza fluxului de lichiditati (cash-flow)

Ca surse informationale avem: bilantul contabil, contul de profit si pierdere si tabelul ratelor medii pe sector.

1. Analiza activitatii economico-financiare pe baza de bilant

Obiectul analizei:

A.    Analiza pe baza ratelor financiare

B.    Analiza lichiditatii

C.    Analiza ratelor de rentabilitate

D.    Analiza fondului de rulment

E.     Atitudinea bancii la cererea formulata de firma pentru acordarea unui credit de 300.000 USD

A. Analiza pe baza ratelor financiare

Bilantul contabil Tabelul 5.5 -mii lei-

ACTIV

ANUL 1

Anul 2

Anul 3

Total activ





Total active imobilizate

terenuri si constructii

echipamente tehnologice si masini

alte utilaje si mobilier

3.180.000

960.000

2.160.000

60.000

3.992.000

1.600.000

2.360.000

32.000

5.884.000

2.800.000

3.080.000

4.000

Total active circulante

stocuri si productie in curs

creante

disponibilitati banesti

8.680.000

4.200.000

3.600.000

880.000

7.200.000

4.000.000

560.000

5.200.000

480.000

PASIV

ANUL 1

Anul 2

Anul 3

Total pasiv

profit nerepartizat

prime de capital

capital social

credite pe termen mediu si   

lung

2.660.000

2.400.000

3.000.000

680.000

3.660.000

2.400.000

3.000.000

640.000

4.980.000

2.400.000

3.000.000

Total datorii pe termen scurt

credite pe termen scurt

furnizori

alte obligatii pe termen scurt

3.120.000

-

2.400.000

720.000

6.052.000

1.560.000

3.600.000

892.000

3.920.000

7.400.000

1.264.000

Contul de profit si pierdere Tabelul 5.6 -mii lei-

Nr.

Crt.

Indicatori

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Venituri din vanzari

Costul marfurilor vandute

Profitul brut

Cheltuieli generale, de desfacere

Deprecieri (amortizari)

320

360

520

Dobanzi

320

320

360

Diverse

600

800

960

Profit inainte de impozitare

Impozit pe profit (50%)

Profit net

Ratele medii pe sector (confectii) in anul 3 Tabelul 5.7 -mii lei-

Nr.

Crt.

Indicatori

Valori

Rata de lichiditate generla

Rata de lichiditate imediata

Datorii fata de activul total

Acoperirea dobanzilor

8,2 ori

Rotatia imobilizarilor

13,8 ori

Rotatia stocurilor

9 ori

Durata medie de recuperare a creantelor

29 zile

Rotatia activului total

2,6 ori

Rentabilitatea vanzarilor

Rentabilitatea patrimoniului

Rentabilitatea financiara

Analiza de bilant –calculul ratelor Tabelul 5.8

Indicatori

Algoritm de calcul

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Rata lichiditatii

Generale (RLg)

Rata lichiditatii

imediate (RLi)

Rata datoriilor

(Rd)

Acoperirea dobanzilor (RAd)

Rotatia imobilizarilor (Ri)

Rotatia stocurilor (Rs)

Durata de recuperare a creantelor (RRcr)




Rotatia activului total (RoAt)

Rentabilitatea vanzarilor (comerciala) (Rv)

Rentabilitatea activului total (RAt)

Rentabilitatea financiara    (a valorii nete) (Rf)

Sistematizarea informatiilor Tabelul 5.9

Nr.

crt.

RATE

ANII

MEDIA PE

SECTOR

Rate de lichiditate:

generala

imediata

Rate de echilibru:

rata datoriilor

acoperirea dobanzilor

Rate de gestiune:

rotatia imobilizarilor

rotatia stocurilor

durata medie de recuperare a creantelor

rotatia activului total

13,8 ori

9 ori

29 zile

2,6 ori

Rate de rentabilitate:

rentabilitatea vanzarilor

rentabilitatea activului total (a capitalului investit)

rentabilitatea financiara (a capitalurilor proprii)

Rate ale fondului de rulment:

rata autonomiei financiare

rata de acoperire a activelor imobilizate din capitalul permanent

rata fondului de rulment total fata de obligatiile pe termen scurt

Principala concluzie este ca situatia financiara a firmei s-a deteriorat, iar aceasta se bazeaza pe urmatoarele constatari:

lichiditatea este slaba si in scadere continua;

ratele de gestiune arata o crestere slaba a vanzarilor, paralel cu cresterea rapida a activului pe termen scurt si a imobilizarilor;

cele doua rate de echilibru arata ca firma nu este foarte indatorata. Acestea explica nivelul scazut al rentabilitatii financiare si aceasta este inferioara celei pe ramura in toti cei trei ani analizati, ceea ce pune in evidenta o politica deficitara a firmei in ceea ce priveste mixul financiar (politica de levier);

se constata ca rata rentabilitatii financiare a scazut ca urmare a faptului ca a scazut viteza de rotatie si a cresterii stocurilor in cele trei perioade;

intre masurile luate de firma a fost si reducerea ratei rentabilitatii comerciale, pentru ca a fost nevoita sa reduca pretul de vanzare in vederea reducerii stocurilor de produse finite.

Situatia dificila la care a ajuns firma si care se reflecta in ratele financiare se explica in ultima instanta prin doua masuri eronate pe care conducerea firmei le-a aplicat:

1.productia pe stoc, care in ramura confectiilor este riscanta, pentru ca nu s-a tinut seama de tendintele modei;

2.investitii in cladiri administrative care nu au avut efect asupra volumului vanzarilor.

B.Analiza lichiditatii

Bilantul arata ca pasivul pe termen scurt a crescut mai rapid ca activul pe termen scurt. În consecinta problema scaderii lichiditatii firmei este datorata de la inceput unei gestiunii eronate a pasivului pe termen scurt. Pentru ca rata de lichiditate a firmei sa ajunga la nivelul ramurii, adica 1,8 , firma trebuie sa reduca stocurile cu 5.930.500 de mii de lei si sa utilizeze aceste fonduri la reducerea pasivului pe termen scurt.

Calculul se efectueaza in felul urmator:

rata de lichiditate medie a sectorului   

C. Analiza ratelor de rentabilitate

Rentabilitatea activului total (profit net/activ total) a suferit o scadere din cauza unei cresteri a totalului activelor mai rapide decat cea a profitului. Acest fapt da mai mare greutate argumentului bancii privind faptul ca cresterea activului (si nu a vanzarilor) a fost prea rapida.

Cauzele fundamentale ale slabirii rentabilitatii activului total se pot pune in evidenta potrivit modelului:

adica:

Rentabilitatea activului=Rotatiaactivului Rentabilitatea vanzarilor

Pentru a pune in evidenta influentele celor doi factori asupra rentabilitatii activului, aplicam metoda substituirilor in lant, astfel:

-6,9 -1,57 -0,60 -7,004

-7,004 (100%)

De aici rezulta ca scaderea rentabilitatii activului total s-a datorat in proportie de 86% incetinirii vitezei de rotatia a activului si in proportie de 14% scaderii rentabilitatii vanzarilor.

D.Analiza fondului de rulment pe baza bilantului firmei in anul 3


Figura 5.1

1.FRPr = Kp – Ai = 10.380.000–5.884.000= 4.496.000

2.FRPer = (Ve+Vr+Vd) – Dts = (12.000.000+5.200.000+480.000)-

-12.584.000 =5.096.000

3.FRT = Ve + Vr + Vd = 300.000+130.000+12.000=17.680.000

sau

FRT = At – Ai = 589.100-147.100=442.000

unde:

FRpr-fond de rulment propriu;

FRPer-fond de rulment permanent;

Kp-capital propriu;

Ai-active imobilizate;

Ve-valori in exploatare (stocuri);

Vr-valori realizabile pe termen scurt (creante);

Vd-valori disponibile (disponibilitati banesti);

Dts-datorii pe termen scurt;

At-active totale.

Rata de autonomie financiara totala

E.Atitudinea bancii la cererea formulata de firma pentru acordarea unui credit de 300.000 USD

Toate ratele firmei demonstreaza ca situatia financiara s-a deteriorat serios. Banca era indreptatita sa afirme ca dificultatile firmei nu sunt datorate decat in parte slabirii vanzarilor in perioada Pastelui, asa cum a motivat firma. Ratele au inceput sa scada inca cu doi ani inainte. Într-o asemenea situatie, banca trebuie sa-si puna mai multe probleme:

firma va putea sa ramburseze imprumutul la timp?

daca firma nu va putea sa-si respecte angajamentele, banca va putea sa recupereze imprumuturile punand firma in stare de faliment?

firma este susceptibila sa mentina o suma rezonabila de lichiditati la cerere;

banca poate sa-si plaseze fondurile intr-un alt mod si intr-o alta maniera profitabila?

banca are obligatie morala fata de firma? Daca da, a refuza sa suporte cererea firmei nu ar avea o influenta nefasta asupra altor clienti ai bancii? Banca trebuie sa judece in conditii de competitie interbancara.

În fata acestor fapte, pe baza analizei efectuate, inspectorul de banca (ofiterul de credite) s-a pronuntat impotriva mentinerii liniei de credit 220.000 plus un credit aditional de 80.000

Conducerea firmei a insistat la conducerea bancii pentru acordarea creditului. Conducerea bancii a initiat studierea unei formule de imprumut care ar putea fi garantat cu stocuri, creante (debitori) si partea neipotecata a imobilizarilor.

În ultima instanta, pe baza garantiilor, banca a acceptat creditul. Totodata, banca a solicitat firmei sa apeleze la servicii de consultanta in gestiune pentru a efectua analiza operatiunilor firmei si a face recomandari pertinente in scopul redresarii situatiei.

Ca urmare a masurilor luate si cu sprijinul bancii, firma a reusit sa-si redreseze situatia.

Pentru garantarea creditului s-au folosit ipoteca pe bunurile imobile, privilegii pe stocuri si cesiunea de creante. În plus se poate folosi garantia unei terte persoane (fizice sau juridice) care poate garanta totalitatea liniei de credit (adica in cazul analizat, 300.000

2.Analiza fluxului de lichiditati

Obiectul analizei-variatia fluxului de numerar la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei: .

Modelul de analiza este urmatorul:

Cuantificarea influentelor factorilor:

Tabelul 5.10 -mii lei-

Elemente luate in calcul

Sume

Rezultatul net al exercitiului

(profit/pierdere)

Amortizari si provizioane

Variatia stocurilor

Variatia creantelor

Variatia furnizorilor si clientilor-creditori

FLUX DIN ACTIVITATEA DE

EXPLOATARE (A)

Variatia activelor imobilizate

FLUX DIN ACTIVITATEA DE

INVESTITII (B)

Variatia imprumuturilor si datoriilor asimilate

Variatia altor datorii

Variatia capitalului social



FLUX DIN ACTIVITATEA

FINANCIARA (C)

FLUX DE NUMERAR TOTAL

(A+B+C)=D2-D1

Disponibilitati la inceputul perioadei (D1)

Disponibilitati la finele perioadei (D2)

Concluzii:

prima constatare este aceea ca fluxul total de numerar s-a redus substantial (cu 10 mil.lei), ceea ce denota faptul ca firma nu poate genera lichiditati din activitatea de exploatare;

fluxul este negativ datorita pierderilor si imobilizarilor in stocuri si creante; minusul de lichiditati nu a putut fi acoperit de amortizari, de furnizorii si creditorii neachitati (69,3%); in cazul in care firma ar fi actionata in justitie pentru incapacitate de plata, nu ar putea sa-si onoreze datoriile restante catre furnizori si clientii-creditori, care sunt in valoare de 71.953 mil.lei .

desi nu a avut surse din activitatea de exploatare, firma a facut investitii de 19.669 mil.lei, ceea ce a accentuat deficitul de lichiditati (in cele doua stadii: exploatare si investitii); firma nu a dispus de imprumuturi pe termen mediu si lung decat de 3.225 mil.lei;

la fluxurile din activitatea de finantare, se constata ca variatia imprumuturilor si a datoriilor asimilate arata o diminuare a acestora de 33.170 mil.lei, ceea ce inseamna ca in conditiile dificile in care s-a aflat din punct de vedere financiar firma a fost obligata sa restituie credite si sa plateasca dobanzi fara a mai primi alte credite;

firma a avut o varsare de capital de 1.700 mil.lei care a majorat capitalul social;

plusurile de disponibilitati din activitati de finantare de 56.612 mil.lei nu au putut sa compenseze minusurile de disponibil din A si B, rezultand un deficit de 10.454 mil.lei.

În concluzie fluxul total este negativ ceea ce inseamna ca societatea nu poate sa-si achite nici datoriile restante si nici pe cele curente.

Cauzele principale pot fi considerate urmatoarele:

pierderea neta a exercitiului;

imobilizari in stocuri si creante;

investitii fara surse asigurate;

rambursari de imprumuturi.

Toate acestea au determinat minusul de disponibilitati banesti (cash) si atragerea de surse anormale (datorii catre furnizori, bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugetul local).

În previzionarea cash-flow-ului previzional trebuie avute urmatoarele masuri principale:

studiul pietei (marketing-ul);

valorificarea stocurilor;

incasarea creantelor;

achitarea obligatiilor catre bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale.

Acest studiu de caz, cu valoare semnificativa pentru firmele romanesti, scoate in evidenta utilitatea metodei cash-flow in managementul firmei.

Ca exemplu, in analiza situatiei financiar-patrimoniale trebuie supuse atentiei urmatoarele probleme:

analiza structurii patrimoniului firmei;

analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei;

analiza echilibrului economico-financiar;

analiza gestiunii firmei;

analiza fluxului de lichiditati;

determinarea valorii firmei.

Din sursele informationale putem mentiona:

bilantul contabil;

contul de profit si pierdere;

date din evidenta contabila si statistica curenta;

uzante internationale folosite in aprecierea indicatorilor economico-financiari etc.

Din indicatiile metodologice putem mentiona:

pentru analiza patrimoniului se vor determina ratele de structura ale activelor si ale stabilitatii finantarii, utilizand datele din tabelul 5.11;

pentru analiza echilibrului economico-financiar se vor calcula: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria neta si principalele rate financiare si se vor compara cu cele medii pe ramura si cu uzantele internationale, formulandu-se astfel o apreciere a situatiei financiare a firmei.

Extras de date din bilantul contabil al firmei Tabelul 5.11 –mii lei-

Nr.

crt.

Indicatori

Sold la inceputul

anului

Sold la sfarsitul

anului

A.

Active imobilizate

I. Imobilizari necorporale

II. Imobilizari corporale

III. Imobilizari financiare

13.000

13.000

Active imobilizate-total

B.

Active circulante

I.  Stocuri

II.      Creante

III. Casa si conturi la banci

829.861

Active circulante-total

C.

Cheltuieli in avans

377.762

D.

Datorii ce trebuie platite

intr-o perioada de pana

la 1 an

E.

Active circulante nete,

respectiv datorii curente nete

F.

Total active minus datorii curente

G.

Capitaluri proprii-total

Capitaluri -total

Extras de date din contul de profit si pierdere Tabelul 5.12 -mii lei-

Nr.

crt.

Indicatori

Exercitiul financiar

precedent

Exercitiul financiar

incheiat

Cifra de afaceri neta

Variatia stocurilor:

Sold creditor

Sold debitor

Alte venituri din exploatare

8.179

Venituri din exploatare-total

Cheltuieli cu materiile prime

si materialele

Cheltuieli cu personalul

Amortizari si provizioane

Alte cheltuieli de exploatare

Cheltuieli de exploatare-total

REZULTATUL DIN EXPLOATARE

PROFIT

3.193.720

Venituri financiare

200.754

Cheltuieli financiare

REZULTATUL FINANCIAR

PIERDERE

1.639.984

REZULTATUL CURENT

PROFIT

1.553.736

Venituri extraordinare

Cheltuieli extraordinare

Rezultatul extraordinar

Profit

Pierdere

291.973

Venituri totale

Cheltuieli totale

Rezultatul brut

Impozit pe profit

689.188

Rezultatul net al exercitiului financiar

profit

1.156.521

2.240.090




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate