Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» PROIECT - ACTIVITATEA ECONOMICO - FINANCIARA A SOCIETATII "LACTA" S.A


PROIECT - ACTIVITATEA ECONOMICO - FINANCIARA A SOCIETATII "LACTA" S.A


ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

BUCURESTI

COLEGIUL UNIVERSITAR ECONOMIC



GIURGIU


ACTIVITATEA ECONOMICO - FINANCIARA

A SOCIETATII "LACTA" S.A

CUPRINS

I.CARACTERISTICI TIPOLOGICE ALE SOCIETATII

"LACTA" S.A

1.PREZENTAREA SOCIETATII

2.STATUTUL SOCIETATII COMERCIALE

3.OBIECTUL DE ACTIVITATE

4.DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI TEHNICO-

PRODUCTIV

5.STRUCTURA ORGANIZATORICA DE PERSONAL

6.SISTEMUL DE MANAGEMENT

7.FURNIZORII

8.CLIENTII

9.CALITATEA PRODUSELOR

II.SITUATIA ECONOMICO-FINANCIARA A FIRMEI

1.EVOLUTIA VENITURILOR ,CHELTUIELILOR SI

PROFITULUI PE PERIOADA 1998-2000

2.EVOLUTIA CHELTUIELILOR SI PROFITULUI LA

1000 LEI VENITURI

3.ANALIZA DINAMICII INDICATORILOR

VALORICI

4.DINAMICA RATELOR

5.FUNDAMENTAREA PRETULUI LA CASCAVAL

LACTA DIN LAPTE DE VACA INTEGRAL

III.CONCLUZII

I.           CARACTERISTICI TIPOLOGICE ALE FIRMEI

Prezentarea societatii

Societatea comerciala "Lacta" SA s-a constituit in anul 1990, in baza legii 31/1990 privind infiintarea societatilor comerciale.

Societatea comerciala "Lacta" SA este o societate pe actiuni, are plan propriu, incheind contracte directe cu beneficiarii, beneficieaza de credite, are relatii economice, financiare si juridice cu diverse societati comerciale, firme si alte forme de organizare de stat, independente sau profesionale. Utilizeaza forme de salarizare, functii de competenta, realizarea atributiilor posturilor, rezolvarea problemelor in limita prescrisa si cu toata responsabilitatea.

Exercita controlul asupra activitatilor pe care le desfasoara fara restrictii de ordin organizatoric.

Statutul societatii comerciale

Societatea comerciala "Lacta" SA s-a constituit prin contract de societate si statut inregistrat legal si care reglementeaza :

Ø      denumirea si sediul societatii ;

Ø      forma juridica si obiectul de activitate al societatii ;

Ø      capital social, numarul si valoarea nominala a actiunilor ;

Ø      atributiile Adunarii Generale a Actionarilor ;

Ø      controlul activitatii societatii ;

Ø      modificarea formei juridice , dizolvarea societatii , solutionarea litigiilor .

Contractul de societate este inregistrat la instanta in a carei raza teritoriala isi are sediul societatea.

Sediul societatii comerciale "Lacta" SA este :

GIURGIU, str. GLORIEI, Nr. 2, COD POSTAL 8375

TELEFON 210225, FAX 210265

Capital social (mii lei) : 4.768.814 , inregistrat la Oficiul Registrului de Comert la data de 07.04.2000 din care varsat 4.768.814 la data de 07.04.200.

Actiuni : valoarea nominala (mii lei ) 25.

Numar : 764243

Structura actionariatului :

Denumirea

Procente

Numar

actionarilor

Actiuni

Persoane fizice

Fondul propriet.

de stat

Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al societatii "Lacta" SA consta in colectarea laptelui si prelucrarea acestuia in diferite produse finite.

Produsele de baza sunt :

Ø      lapte de consum ;

Ø      lapte batut ;

Ø      iaurt ;

Ø      smantana ;

Ø      frisca ;

Ø      branzeturi in saramura ;

Ø      branzeturi framantate ;

Ø      inghetata ;

Diagnosticul potentialului tehnico - productiv

Produsele se livreaza in stare proaspata, ambalate clasic sau in vid. Firma are disponibilitate de a efectua livrarea cu masini proprii.

Specificul procesului tehnologic este cel caracteristic industriei alimentare, respectiv accentul cade pe aspectele igienico - sanitare, sanitar - veterinare, protectia mediului.

SC "Lacta" SA receptioneaza zilnic conform STAS-urilor in vigoare 18.000 litri lapte si prelucreaza 8.000 litri/zi, lapte de consum 7.000 litri / zi produse proaspete (lapte batut, smantana, iaurt) si 1,2 tone branzeturi.

O cerinta foarte importanta in realizarea produselor este pastrarea unei temperaturi de lucru care sa previna declansarea procesului bacteriologic si microbian.

In scopul modernizarii si optimizarii fluxului tehnologic in anul 1994 fabrica a achizitionat doua linii de preambalat lapte la pungi, o instalatie de ambalat in vid, iar in vederea dotarii parcului auto a achizitionat doua mijloace de transport pentru lapte.

Deasemenea pentru depozitul de pasteurizare a laptelui de consum s-au cumparat agregate de racire tip Zanotti cu freon ecologic.

Structura organizatorica a personalului

Structura organizatorica a societatii "Lacta" SA este de tip piramidal si se prezinta astfel :

A.     Adunarea Generala a Actionarilor este organul de conducere al societatii, care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica, comerciala si financiara.

AGA se convoaca in sesiune ordinara sau extraordinara.

B.     Consiliul de Administratie este alcatuit din cinci membrii : un presedinte si patru membrii, alesi pe un mandat de 4 ani.

El stabileste programul de activitate al societatii.

C.     Directorul general are in subordine si coordoneaza activitatile : directorului tehnic, contabilului sef, juristului consult si sefilor compartimentului administrativ.

Structura de personal pe meserii

Total muncitorii -105 din care:

Muncitori necalificati -17

Controlor poarta-17

Agent achizitii -20

Preparator produse lactate-10

Conducator auto-12

Frezor-1

Fochist-1

Frigotehnist-2

Lacatus mecanic-2

Electrician -2

Sudor-2

Sef formatie productie-5

Masinist-11

Automatist-3

Impegat auto-1

Vanzator -10

Gestionar produse-10

Laborant-3

Total TESA

Director tehnic-1

Contabil sef -1

Sef compartiment-10

Jurist -consult-1

Inginer-2

Maistru-2

Contabil-4

Casier -1

Merceolog -1

Facturist-1

Secretar -1

Dactilograf -1

Total-204

Muncitori necalificati:muncitori necalificati , paznici, vanzatori.

Muncitori calificati: sudori, conducator auto, lacatus mecanic, gestionar, frezor, laborant automatist, masinist, electrician, frigotehnist, preparator produse lactate , agent achizitii.

Personal administrativ : arhivar, dactilograf, secretar, statistician, controlor poarta.

Personal de specialitate cu studii medii :contabil casier, merceolog, facturist.

Functii de conducere cu studii superioare: director tehnic, ingineri, contabil - sef, jurist - consult, sef compartiment administrativ.

Modul de evidenta a structurii personalului si activitatii efective a acestuia.

Evidenta prezentei la serviciu a personalului si a activitatii efective se face prin condica de prezenta pentru TESA si caietul de pontaj pentru muncitori.

Condicile de prezenta se completeaza pe birouri-compartimente cu numele salariatiilor,ora intrarii,ora iesierii,de catre seful locului de munca.

Caietul de prezenta pentru muncitori se completeaza de catre maistrul-seful formatiei de lucru cu numele muncitorilor si numarul de ore de lucrat zilnic.

Condica si caietul de prezenta reprezinta documentele primare pe baza carora se intocmesc pontajele centralizatoare in vederea stabilirii salariilor lunare in raport cu numarul de ore lucrate de fiecare salariat.

6.Sistemul de management.

Obiectivele societatii "Lacta " SA sunt stabilirea strategiilor de dezvoltare a societatii prin cercetare ,proiectare si aplicare a procedeelor tehnologice,asimilarea de noi produse si ambalaje,construirea de noi sectii de productie sau modernizarea

celor existente, pregatirea fortei de munca, organizarea conducerii,

a productiei, elaborarea si rationalizarea sistemului informational.

Activitatea de productie a SC"Lacta "SA urmareste pregatirea, lansarea si urmarirea productiei,fabricatia, intretinerea si reparatia constructiilor, utilajelor si a instalatiilor, asigurarea si gospodarirea utilitatilor pentru productie,gestionarea si gospodarirea utilitatiilor pentru productie, gestionarea stocurilor de materii prime, materiale, controlul tehnic de calitate si asigurarea igienei tehnologice.

Activitatea comerciala are ca obiective :deschiderea unui numar cat mai mare de puncte proprii de desfacere pentru a mentine un pret al produsului cat mai apropape de costurile de productie, vanzarea produselor prin actiuni de marketing,asigurarea mijloacelor de productie.

Activitatea financiar -contabila reflecta procesele economice ce se desfasoara in cadrul societatii si asigura si gospodareste cat mai eficient resursele financiare.

Contabilitatea firmei se conduce in partida dubla si trebuie sa asigure:

a)         Inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor operatiunilor patrimoniale, in functie de natura lor, in mod simultan, in debitul unor conturi si creditul altor conturi, denumite conturi corespondente;

b)         Stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare , precum si a soldului final al fiecarui cont;

c)         Intocmirea lunara a balantei de verificare , care reflecta egalitatea intre totalul sumelor debitoare si creditoare si totalul soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor;

d)         Prezentarea situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute , respectiv a activelor si pasivelor prin bilant , precum si a veniturilor, cheltuielilor si beneficiilor sau pierderilor, prin contul de profit si pierdere.

In ceea ce priveste managementul resurselor umane,formarea profesionala este asigurata la toate nivelele si in toate compartimentele.

Selectarea profesionala se realizeaza in functie de postul ce trebuie ocupat si se au in vedere o serie de cerinte si norme:

Ø      Pregatirea profesionala

Ø      Aptitudini profesionale

Ø      Cunostiinte aprofundate in domeniu

Ø      Vechime in meserie

Ø      Mobilitatea profesionala

Ø      Capacitatea fizica

Ø      Modul in care si-a desfasurat activitatea profesionala anterioara.

Ø      Posibilitati de deplasare de la domiciliu la sediul societatii.

7. FURNIZORII

Furnizorii principali de lapte sunt reprezentati de furnzorii particulari in proportie de 70% din totalul acestora ,asociatii private in raport de 25% si de doua unitatii de stat locale:IAS Giurgiu si IAS Vedea.

Furnizorii sunt stabiliti din punct de vedere al pretului ,al termenului de livrare si al modalitatiilor de plata.

Laptele achizitionat este supus controlului calitatii si examenului microbiologic de catre medicul veterinar al firmei,in cadrul laboratorului din interiorul firmei.

8. CLIENTII

Numarul clientilor "Lacta "SA este foarte mare, societatea avand o piata de desfacere variata.

SC"Lacta "SA distribuie productia proprie in magazine alimentare private ,in unitati de consum public:camine de copii,spitale precum si in cofetarii din municipiul Giurgiu si Bucuresti .

Cea mai mare parte a productiei o desface prin magazinele proprii amplaste in Piata Centrala,din raza judetului Giurgiu.

In vederea asigurarii portofoliului de comenzi si contracte intregul colectiv al societatii Lacta SA se ocupa in permanenta de perspectarea continua a pietei.

Se urmareste mentinerea vechilor clienti cat si contactarea unor potentiali clienti prin publicitate atat in presa locala cat si centrala ,transmiterea de oferte si pliante publicitare,contracte directe.

9. CALITATEA PRODUSELOR

SC "Lacta "SA beneficiind de o dotare tehnica moderna si de un personal de o inalta calificare profesionala garanteaza executia produselor la inalte cote calitative,fapt pentru care societatea nu a inregistrat reclamatii si refuzuri calitative.

O preocupare continua a intregului personal al societatii este cresterea continua a calitatii produselor prin proiectarea si realizarea de noi metode de control calitativ al produselor si realizarea de noi ambalaje pentru satisfacerea celor mai exigente cerinte ale clientilor.

Tabel 1. EVOLUTIA VENITURILOR ,CHELTUIELILOR SI PROFITULUI PE PERIOADA 1998-2000.

Tabel 1 FIG 1

Indicatori

Venituri tot.

Venituri din

Exploatare

Venituri finan.

Venituri excep.

Chelt. Totale

Chelt. De

Exploatare

Chelt. finan.

Chelt. excep.

Profit brut

Impozit pe

profit

Profit net

Pentru analiza evolutiei veniturilor ,cheltuielilor si rezultatelor financiare ale firmei "Lacta" SA s-au folosit datele din Contul "Profit si pierdere".

ANALIZA VENITURILOR.

O componenta importanta a analizei eficientei activitatii unei firme o reprezinta analiza veniturilor acesteia.Dupa modul in care evolueaza veniturile,se remarca o crestere permanenta a acestora astfel: in 1999 fata de 1998 au crescut cu 38,59% iar in 2000 fata de 1999 cu 32,17%.

Ponderea permanent majora a veniturilor ,reflecta un punct forte al situatiei financiare a firmei.

O caracteristica de fond a activitatii financiare o reprezinta nivelul veniturilor din exoploatare care inregistreaza cresteri anuale ,respectiv :21,63 % in 1999 fata de 1998 si 8,01% in 2000 fata de 1999.

Veniturile financiare ,in special veniturile din dobazi au crescut de la 105.876 mii lei in 1998 la 345.720 mii lei in 2000 .

Veniturile exceptionale au inregistrat o sensibila scadere in 1999 fata de 1998 si 2000.

ANALIZA CHELTUIELILOR.

Din analiza componentelor cheltuielilor totale ,se constata ca ponderea majora o reprezinta cheltuielile de exploatare ,care au crescut cu 40,23 % iar 1999 fata de 1998 si cu 32,42% in 2000 fata de 1999.

In anul 1998 nu s-au inregistrat cheltuieli financiare insa la nivelul anului 1999 s-a inregistrat o valoare de 15.580 mii lei care a continuat sa creasca ajungand la 59.726 mii lei in 2000 ,ceea ce reprezinta o crestere de 83,35 % .Cheltuielile exceptionale ,in anii 1998 si 2000 ,au crescut inregistrand valori mai mari decat veniturile exceptionale,ceea ce a generat un rezultat exceptional negativ.

ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE

Esenta eficientei activitatii unei firme se reflecta in rezultat ele obtinute de catre aceasta.

Din analiza evolutiei profitului brut se observa o permanenta crestere a acestuia de la 1526.634 mii lei in 1998 la 1767.720 mii lei in 2000 ,ceea ce reprezinta o crestere cu 20,23% in 1999 fata de 1998 si cu 15,79% in 2000 fata de 1998.

Ponderea impozitului pe profit diminueaza valoarea rezultatului brut ,totusi inregistreaza valori pozitive si in continua crestere.

Tabel 2.EVOLUTIA CHELTUIELILOR SI PROFITULUI LA 1000 LEI VENITURI PE PERIOADA 1998-2000.

Indicatori

Venituri

Cheltuieli

Profit

Cheltuieli la

1000 lei venit

Profit la 1000

lei venit

Din ambii indicatorii se reflecta tendinta de scadere a eficientei de productie pe perioada 1998-2000 ,cheltuielile la 1000 lei venituri crescand de la 929,01 lei la 937,80 lei.

Evolutia profitului la 1000 lei venituri reflecta aceeasi tendina de scadere a eficientei activitatii, doar in anul 2000 se observa o usoara crestere a profitului la 62,19 lei.


Tabel 1, Fig. 1


Tabel 2, Fig. 2

ANALIZA DINAMICII INDICATORILOR VALORICI

Tabel 3.

Indicatori

Prod. Marfa

Cifra de afaceri

Prod. Exercitiului

Chelt. Materiale

Val. Adaugata

Din analiza evolutiei productiei marfa se remarca o crestere a acesteia cu 46,48% in 1999 fata de 1998 si cu 9,61% in 2000 fata de 1999.

Analiza cifrei de afacerii este important de studiat deoarece ea reprezinta cartea de vizita a unei firme aratand deci tendinta,perspectiva ce o vor urma aproape toti indicatorii de volum ai societatii.In cifra de afaceri sunt incluse toate cheltuielile precum si beneficiile.

In acest caz cifra de afaceri are o evolutie buna ,si cunoaste cresteri anuale cu 37,56% in 1999 fata de 1998 si cu 10,27% in 2000 fata de 1999.

O alta caracteristica o reprezinta ponderea productiei exercitiului care a crescut in 1999 fata de 1998 cu 22,75% si in 2000 fata de 1999 cu

De remarcat cresterea permanenta ,atat in pondere cat si in dinamica, a cheltuielilor materiale in totalul cheltuielilor penru exploatare .A stfel cheltuielilie materiale cresc in 1999 fata de anul precedent cu 27,47% iar in 2000 fata de 1999 cu 14,39%.

Valoarea adaugata reprezinta diferenta dintre productia exercitiului si consumul provenind de la terti si in acest caz inregistreaza valori crescatoare de la an la an.

Comparativ cu perioada precedenta ,firma si-a propus o crestere a tuturor indicatorilor , in conditii de crestere a preturilor,ceea ce presupune o imbunatatire a activitatii de comercializare ,urmarindu-se scaderea productiei stocate ,scaderea imobilizarilor ,scaderea chletuielilor materiale,cu efectele directe asupra costurilor de productie.

Tabel 4

Indicatori

Cifra de afaceri = CA

Prod. Marfa  QF

Val.Adaugata  = VA

Prod. Exercitiului  QE

Prod.Marfa  = QF

Prod. Exercitiului  QE

Mentinerea supraunitara a raportului dintre cifra de afaceri si productia marfa reprezinta un punct forte al societatii demostrand o crestere a veniturilor din vanzarea produselor finite precum si o diminuare a stocurilor de produse finite.

Din analiza raportului valoare adaugata /productia exercitiului se reflecta o pondere mai mica a valorii adaugate decat a productiei exercitiului,in cei 3 ani analizati ,ceea ce duce la o crestere mai mare a cheltuielilor materiale.

O alta caracteristica o reprezinta ponderea majora a productiei exercitiului in raport cu productia marfa ,de aceea rezulta un raport subunitar.Acesta inseamna ca valoarea stocurilor de produse finite este mai mare decat valoarea veniturilor din productia vanduta.

Tabel 5. DINAMICA RATELOR.

Denumire indicator

1) Rata lichiditatii generale

(active, circulante/oblig.crt)x100

2) Rata lichiditatii imediate

rapide (acitve circulante-stocuri

/oblig. curentex100)

3) Rata solvabilitatii generale

(active totale/oblig. curente)x100

4) Rata de finantare a stocuri-

lor (fond de rulment/stocuri)x100

5) Rata autonomiei financiare

(capital propriu/capital perma-

nent) x 100

6) Rata de finantare a activelor

circulante (fond de rulment/ac-

tive circulante) x 100

7) Rata capitalului propriu fata

de activele fixe (capital propriu

/ active fixe) x 100

8) Rata capitalului permanent

fata de active fixe (capital per-

manent) x 100

9) Rata de imobilizare a active-

lor fixe (active fixe/active totale

x 100

10) Rotatia imobilizarii in active

fixe (cifra de afaceri/active fixe

11) Rotatia stocurilor (nr. rotatii

/ an) (cifra de afaceri/stocuri)

12) Rotatia activului total - (nr.

rotatii/an) (cifra de afaceri/act-

tive totale)

13) Rotatia activelor circulante

(cifra de afaceri/active circulante)

14) Rata rentabilitatii financiare

(profit net/capital propriu) x 100

15) Rata rentabilitatii economi-

ce (profit brut/capital perma -

nent) x 100

16) Rata rentabilitatii veniturilor

(profit brut/cifra de afaceri)x100

17) Rata activelor totale (profit

brut/active totale) 100

Analiza indicatorilor economico-financiari.

Analiza financiara are ca obiectiv diagnosticarea starii de performanta financiara a societatii la incheierea exercitiului.Informatiile necesare analizei sunt furnizate de documentele contabile de sinteza :bilantul contabil,contul de rezultate si anexa de bilant.

Indicatorii financiari constituie instrumente de analiza ce permit managerilor sa evalueze rezultatele obtinute si pozitia financiara a societatii ,viitoarele oportuntati,modul de utilizare a activelor.

Rata lichiditatii generale sau imediate reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile.

Se apreciaza o lichiditate generala favorabila atunci cand are o marime supraunitara(intre 2 si 2, 5)

In anii 1998 si 1999 ,indicatorul este considerat favorabil ,dar in anul 2000 valoarea lui inregistreaza o sensibila scadere ajungand la 82,85% pentru rata lichiditatii generale si 57,73% pentru rata lichiditatii imediate.

Rata solvabilitatii generale reprezinta gradul in care societatea poate face fata obligatiilor de plata.

Solvabilitatea generala este considerata buna ,cand rezultatul obtinut depaseste 30% ,indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului.

Desi a avut loc o usoara scadere de la an la an adica de la 378,92 in1998 la 353,02 in 2000, totusi se poate aprecia ca situatia firmei este foarte buna.

Rata de finantare a stocurilor este considerata satisfacatoare in 1998 si 1999 cand inregistreaza valori pozitive de 13,51 respectiv 16,44% dar in anul 2000 ,datorita unui fond de rulment negativ, se inregistreaza o punternica scadere ajungand la valoarea de -37,86%.

Rata autonomiei financiare sau rata generala a solvabilitatii cunoaste valori in crestere de la an la an ceea ce inseamna ca societatea desfasoara o activitatea profitabila si eficienta.

In timp ce rata de finantare a activelor circulante cresc anual ajungand de la 74,75 in 1998 la 20,72% in anul 2000 rata capitalului propriu fata de activele fixe si rata capitalului permanent fata de activele fixe inregistreaza o sensibila scadere in aceasta perioada.

Rata de imobilizare a activelor fixe cunoaste o crestere de la 59,23% la 76,53% ,ceea ce reprezinta un punct forte al societatii,reflectand un nivel de inzestrare tehnica a procesului de productie foarte bun.

Analizand datele din tabele se observa ca rata imobilizarilor in activele fixe,rotatia stocurilor si rotatia activului total parcurg toate o perioada de usoara crestere intre anul 1998 si 2000.

Rata rentabilitatii financiare exprima capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit.

In perioada 1998-2000 acesta rata realizeaza o crestere de la 12,75% la 14,42% ceea ce demonstreaza o crestere a rentabilitatii capitalului propriu pentru obtinerea profitului.

Rata rentabilitatii economice masoara eficienta mijloacelor materiale si fi nanciare alocate si cunoaste o scadere in perioada analizata de la 32,48% la 29,62%.

In mod normal rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei si sa permita reinnoirea si cresterea activelor intr-o perioada cat mai scurta.

Aceeasi tendinta se manifesta si in cazul ratei rentabilitatii veniturilor si ratei activelor totale unde se constata o sensibila scadere in decursul celor 3 ani analizati.

S.C. Lacta S.A. Giurgiu

FUNDAMENTAREA PRETULUI LA CASCAVAL LACTA

DIN LAPTE DE VACA INTEGRAL

Ambalat STAS

Pungi PA / PE (VARIANTA I)

Specificatie

Cons.

Pret

U / M

spec.

lei /U M

Valoare

I. MATERIE PRIMA

- lapte vaca l.l.d.

12.000 x 510

- u.g.

42.000 x 340

II. MATERIALE - TOTAL

Pungi

1.010 x 971

Cheag

1,1g 120hl x 1.024

CaCl2

0,06g x 120 x 700

Culturi

1pac. X 34.000

Sedila

2,5 x 9.000

Tifon

2,5 x 3.500

Bureti

0,05 x 12.000

Perii

0,02 x 12.000

Maturi

0,05 x 10.000

Fosfat

2 x 4.800

Soda caustica

1 x 4.200

Hipoclorit

0,1 x 7.800

Sare

140 x 504

Etichete

1.010 x 100

III. CHELT. INDUSTRIALIZ.

- Combustibil

600l x 1.978 lei/l

- Energie electrica

500 kw x 1.280 lei/kw

- Apa

100 mc x 2.100 lei/mc

- Amortizoare

- Transport

- Alte chelt. materiale

- Salarii

- C.A.S.

- Ajutor somaj

- Alte chelt. cu munca vie

- Alte chelt. (impozite si taxe)

IV. TOTAL COST

lei/kg

V. PROFIT

VI. PRET CU RIDICATA / Kg

VII. ADAOS COMERCIAL/Kg

VIII. PRET FACTURARE / Kg

IX. TVA / Kg

X. PRET CU AMANUNTUL / Kg

Ambalat STAS

Pungi PA / PE (VARIANTA I)

Specificatie

Cons.

Pret

U / M

spec.

lei /UM

Valoare

I. MATERIE PRIMA

- lapte vaca l.l.d.

12.000 x 510 lei/l.l.d

- u.g.

42.000 x 340 lei/u.g.

II. MATERIALE - TOTAL

Pungi

1.010 x 1.800 lei/b

Cheag

1,1 g 120 hl x 1.024

CaCl2

0,06 g x 120 x 70

Culturi

1 pac x 34.000

Sedila

2,5 x 9.000

Tifon

2,5 x 3500

Bureti

0,05 x 12.000

Perii

0,02 x 12.000

Maturi

0,05 x 10.000

Fosfat

2 x 4.800

Soda caustica

1 x 4.200

Hipoclorit

0,1 x 7.800

Sare

140 x 504

Etichete

1.010 x 100

III. CHELT. INDUSTRIALIZ.

- Combustibil

- Energie electrica

- Apa

- Amortizoare

- Transport

- Alte chelt. materiale

- Salarii

- C.A.S.

- Ajutor somaj

- Alte chelt. cu munca vie

- Alte chelt. (impozite si taxe)

IV. TOTAL COST

lei / kg

V. PROFIT

VI. PRET CU RIDICATA / Kg

VII. ADAOS COMERCIAL/Kg

VIII. PRET FACTURARE / Kg

IX. TVA / Kg

X. PRET CU AMANUNTUL / Kg

Ø      Foaia de calcul este structurata in 10 parti:

Ø      Prima se refera la cheltuielile cu materiile prime ce intra in produsul finit

Ø      In a doua parte se insumeaza costurilor materiale

Ø      In a treia parte se calculeaza costurile de industrializare

Ø      Partea a patra stabileste costul total pe un kilogram

Ø      Partea a cincea se refera la profitul net pe Kg.

Marja de profit este stabilita de managementul superior al firmei la 12%

Ø      In partea a sasea se obtine pretul cu ridicata

Ø      In partea a saptea se precizeaza valoarea adaosului comercial de 6% ,practicat de societate.

Ø      Partea a opta pretul de facturare pe kg produs finit

Ø      In partea a noua se obtine TVA /kg

Ø      Partea a zecea reda valoarea pretului cu amanuntul/kg

CONCLUZII:

Activitatea economico -financiara a firmei "SC.LACTA"SA analizata cu ajutorul indicatorilor de eficienta economico-financiara care au inregistrat atat cresteri cat si scaderi pe parcursul celor 3 ani poate fi caracterizata ca fiind o activitate rentabila ,cu posibilitati reale de dezvoltare.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate