Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Afaceri


Index » business » Afaceri
» DREPTUL AFACERILOR - TEST GRILA


DREPTUL AFACERILOR - TEST GRILA


DREPTUL AFACERILOR - TEST GRILA

MULTIPLE CHOICE



1. Capacitatea de exercitiu restransa a unei persoane incepe la vrsta de :

a. 14 ani

b. 16 ani

c. 18 ani

2. Dupa felul subiectelor lor, raporturile civile pot fi grupate in:

1) raporturi numai intre persoane fizice

2) raporturi numai intre persoane juridice

3) raporturi mixte - intre persoane fizice si persoane juridice

Sunt corecte raspunsurile:

a. 1 + 2; b. 1 + 3; c. 1+2+3.

3. Nu au capacitatea de exercitiu:

1) minorii

2) persoanele puse sub interdictie judecatoreasca

3) persoanele internate intr-un spital de boli neuro-psihice

Sunt corecte raspunsurile:

a. 1+2;

b. 1+3;

c. 1+2+3.

4. Principiile fundamentale ale dreptului civil sunt:

a. principiul actului juridic, principiul egalitatii in fata legii, principiul ocrotirii drepturilor civile

b. principiul acordului de vointa, principiul actului juridic, principiul egalitatii in fata legii

c. principiul ocrotirii drepturilor civile al garantarii proprietatii private, egalitatii in fata legii

5. Dintre izvoarele specifice ale dreptului civil amintim:

a. Decretul nr.31/1954, Legea nr.319/1944, Legea nr.603/1943, Legea 105/1992

b. Legea nr.16/1994, Legea nr.167/1958, Legea nr.31/1990

c. Legea 112/1995, Legea nr.16/1994, Legea 319/1944

6. Minori cu varsta cuprinsa intre 14-18 ani pot sa incheie acte juridice:

a. cu incuviintarea prealabila a parintilor sau tutorelui

b. reprezentarea lor legala este facuta de parinti

c. numai cu incuviintarea prealabila a tutorelui

7. Capacitatea de folosinta are urmatoarele caractere juridice:

a. generalitatea, legalitatea, impersonalitatea, egalitatea capacitatii civile de folosinta, universalitatea

b. inalienabilitatea, legalitatea, generalitatea

c. egalitatea capacitatii civile de folosinta , intangibilitatea, generalitatea, suveranitatea

8. Capacitatea civila de exercitiu - caracteristici

a. legalitatea, generalitatea, imprescriptibilitatea, intangibilitatea, obligativitatea

b. legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, imprescriptibilitatea

c. egalitatea capacitatii de exercitiu a persoanelor juridice, legalitatea, generalitatea

9. Structura raportului juridic este alcatuita din urmatoarele elemente:

a. subiectele raportului juridic, obiectul raportului juridic, partile raportului juridic

b. subiectele raportului juridic, continutul, obiectul raportului juridic

c. obiectul raportului juridic, continutul raportului juridic, drepturile si obligatiile partilor

. Caracterele raportului juridic civil sunt:

a. caracterul social, legal, dublu volitional, egalitatea juridica a partilor

b. caracterul dublu volitional, egalitatea juridica a partilor, volitional

c. caracterul dublu volitional, social, egalitatea juridica a partilor

. Actul juridic este:

a. o fapta care se produce independent de vointa omului prin care se nasc efecte juridice

b. este o actiune umana prin care nu s-a urmarit producerea unor efecte juridice dar care totusi genereaza prin consecintele ei, astfel de efecte sau un eveniment ori

stare de fapt de care legea leaga anumite efecte juridice

c. este o actiune umana facuta cu scopul de a produce efecte juridice

. Capacitatea de folosinta incepe:

a. la implinirea varstei de 14 ani b. la implinirea varstei de 18 ani c. de la nastere

. Regula prin care o persoana de sex feminin dobandeste deplina capacitate de exercitiu o intalnim la implinirea varstei de :

a. 15 ani

b. 16 ani

c. 18 ani

. Persoana de sex feminin prin casatorie dobandeste in situatii exceptionale deplina capacitate de exercitiu la implinirea varstei de:

a. 18 ani

b. 16 ani

c. 15 ani

. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice ia sfarsit :

a. atunci cand s-a implinit termenul pentru care a fost constituita

b. indeplinirea scopului sau constatarea imposibilitatii indeplinirii scopului

c. in momentul incetarii persoanei juridice insasi

. In functie de nationalitatea persoanei juridice acestea pot fi:

a. persoane juridice straine, persoane juridice romane, persoane juridice cu sediul in strainatate

b. persoane juridice romane, persoane juridice straine, persoane juridice multinationale

c. persoane juridice romane, persoane juridice straine, persoane juridice multinationale, persoane juridice cu sediul atat in tara cat si in strainatate

. Drepturile patrimoniale

a. sunt acele drepturi care pot fi exprimate baneste si au un continut economic

b. sunt acele drepturi ce nu au un continut evaluabil in bani si nici natura economica

c. sunt acele drepturi care pot fi exprimate baneste in functie de continut fiind reale si de creanta

. In functie de criteriul opozabilitatii lor, obligatiile pot fi:

a. - obligatiile obisnuite

- obligatiile opozabile si tertilor

- obligatiile reale

b. - obligatii opozabile tertilor

- obligatii reale

- obligatii pozitive si negative

c. - obligatii obisnuite

- obligatii complexe

- obligatii afectate de modalitati

. In functie de structura lor obligatiile sunt:

a. - obligatii complexe

- obligatii pure si simple

- obligatii afectate de modalitati

b. - obligatii pure si simple

- obligatii afectate de modalitati

- obligatii de mijloace

c. - obligatii complexe

- obligatii pure si simple

- obligatii obisnuite

. In raport cu natura lor si clasificarea data de lege bunurile imobile sunt:

a. - imobile prin natura lor

- imobile prin destinatia lor

- imobile prin obiectul la care se aplica

b. - imobile prin natura lor

- imobile prin destinatia lor

- imobile prin anticipatie

c. - imobile prin natura lor

- imobile prin destinatia lor

- imobile dobandite prin uzucapiune

. Bunurile mobile potrivit clasificarii facute de Codul Civil sunt:

a. - mobile prin natura lor

- mobile prin determinarea legii

- mobile prin anticipatie

b. - mobile prin anticipatie

- mobile prin determinarea legii

- mobile prin efectele posesiunii

c. - mobile prin natura lor

- mobile prin anticipatie

- mobile prin obiectul la care se aplica

. Bunurile fungibile sunt acele bunuri:

a. care in executarea unei obligatii pot fi inlocuite cu altele

b. nu pot fi inlocuite cu altele

c. sunt bunuri care produc periodic fructe

. Bunurile frugifere sunt:

a. bunuri ce produc periodic fructe civile

b. bunuri ce nu produc fructe civile

c. bunuri care, in executarea unei obligatii nu pot fi inlocuite unele cu altele

. Bunurile determinate generic sunt acele bunuri care :

a. sunt indicate numai anumite insusiri si caracteristici ale speciei sau categoriei din care fac parte

b. sunt bunuri in care particularizarea sau individualizarea lor se face prin numarare, cantarire, masurare

c. sunt bunuri ce pot fi inlocuite in executarea obligatiilor

. Titlurile de valoare sunt :

a. bonuri de tezaur, cambia, CEC-ul

b. girul, andosamentul, biletul la ordin

c. biletul la ordin, cambia, CEC-ul, bonuri de tezaur

. Trasaturile (elementele definitorii) actului juridic civil sunt:

a. existenta unei manifestari de vointa

b. intentia manifestarii de vointa de a produce efecte juridice si sa fie in conformitate

cu legea, manifestarea sa se faca in conformitate cu legea, efectele urmarite fiind

de a da nastere, modifica sau stinge un raport juridic concret

c. ambele variante

. In functie de efecte - actele juridice se clasifica in:

a. consensuale, solemne, constitutive

b. constitutive, translative, declarative

c. constitutive, consensuale, translative

. In functie de scopul urmarit, actele juridice se clasifica in:

a. acte cu titlu oneros, acte cu titlu gratuit

b. acte solemne, acte cu titlu oneros, acte cu titlu gratuit

c. acte cu titlu gratuit, cu titlu oneros, solemne, declarative

. In functie de momentul producerii efectelor avem:

a. acte juridice incheiate intre vii (inter vivos), acte pentru cauza de moarte (mortis cauza)

b. acte intre vii, acte solemne, acte pentru cauza de moarte

c. acte intre vii, pentru cauza de moarte, afectate de modalitati, pure si simple

. In functie de modul de executare actele juridice se impart in :

a. acte cu executare dintr-o data, cu executare succesiva, cu continut predeterminat

b. acte cu executare dintr-o data, cu executarea succesiva, cu continut predeterminat

si fara un continut predeterminat

c. cu executare dintr-o data, cu executarea succesiva

. Conditiile esentiale ale unei conventii prevazute de art.948 C.Civ. sunt urmatoarele:

a. capacitatea de a contracta, consimtamantul volabil al partilor care se obliga, un obiect determinat

b. capacitatea de a contracta, vointa partilor, un obiect determinat, un termen prevazut

de lege

c. capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al partilor care se obliga, un obiect determinat o cauza licita

. Conditiile consimtamantului sunt:

a. sa fie dat de o persoana cu discernamant, sa fie exteriorizat, exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, sa nu fie afectat de vreun viciu de consimtamant ;

b. sa fie dat in conformitate cu legea, sa fie exteriorizat, sa produca efecte juridice, sa

nu fie lovit de nulitate

c. sa fie dat de o persoana cu discernamant, sa fie exteriorizat, exprimat cu intentia de

a produce efecte juridice, sa nu fie afectat de nulitate, eroare, dol

. Viciile de consimtamant sunt:

a. eroarea, dolul, violenta, leziunea

b. eroarea, dolul, violenta, leziunea, nulitatea

c. eroarea, dolul, violenta, leziunea, precaritatea, clandestinitatea

. Eroarea viciu de consimtamant imbraca cele doua forme enuntate in art.954 cod civil si anume:

a. eroarea asupra substantei obiectului si asupra persoanei

b. eroarea indiferenta si eroarea obstacol

c. eroarea de fapt, de drept, eroarea inexpresiva

. Dolul ca viciu de consimtamant se clasifica astfel:

a. dol principal, incident, dolus malus

b. dol principal, incident, dolus bonus, dolus malus

c. dol principal, dol secundar, dolul malus, dolul bonus, dol sub forma captatiei sau a sugestiei

. Conditiile dolului sunt:

a. sa fie determinant pentru incheierea actului

b. sa fie determinant pentru incheierea actului, sa provina de la cealalta parte

c. sa fie determinant pentru incheierea actului, sa provina de la cealalta parte, sa produca un prejudiciu

. Violenta se clasifica in functie de persoana asupra careia se indreapta amenintarea astfel:

a. asupra persoanei care urmeaza sa contracteze

b. asupra persoanei care urmeaza sa contracteze asupra sotului, sotiei

c. asupra persoanei care urmeaza sa contacteze asupra sotului, sotiei, descendentilor, ascendentilor

. Actele juridice care pot fi anulate pentru leziune trebuie sa intruneasca urmatoarele cerinte:

a. sa fie acte civile de administrare

b. sa fie incheiate de minorul intre 14-18 ani, singur, fara incuviintarea ocrotitorului legal, sa fie lezionare pentru minor

c. sa fie acte civile de conservare, sa fie incheiate de minorul intre 14-18 ani, singur, fara incuviintarea ocrotitorului legal, sa fie lezionare pentru minor

. Obiectul actului juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a. sa existe, sa fie in circuitul civil, sa fie determinat sau determinabil

b. a fie licit, sa fie moral, sa fie posibil, sa fie determinat sau determinabil, sa existe,

sa fie in circuitul civil

c. sa fie in circuitul civil, sa fie determinat sau determinabil, sa fie licit, moral posibil,

sa existe, sa fie un bun mobil

. Cauza (scopul) actului juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de valabilitate:

a. cauza sa existe, sa fie reala, sa fie licita si morala

b. cauza sa existe, sa fie reala, sa nu fie falsa, sa fie licita, o cauza comuna

c. cauza sa existe, sa fie reala, sa nu fie falsa, cauza sa reprezinte vointa partilor

. In sens larg cerintele de forma ale actului juridic privesc :

a. forma ceruta pentru a proba

b. forma ceruta pentru validitatea actului juridic, pentru a proba, pentru opozabilitate fata de terti

c. forma ad validitatem - ceruta pentru validitatea actului, ad probationem - pentru a putea proba

. Termenul in functie de beneficiar poate fi :

a. in favoarea debitorului

b. in favoarea creditorului

c. in favoarea atat a debitorului cat si a creditorului

. Regula in functie de beneficiarul termenului o constituie:

a. termenul in favoarea debitorului

b. termenul in favoarea creditorului

c. termenul atat in favoarea creditorului cat si a debitorului

. In functie de izvor termenele pot fi (voluntar):

a. voluntar

b. judiciar

c. voluntar, legal, judiciar

. Conditia este :

a. un eveniment viitor si nesigur ca realizare de care depinde existenta actului juridic

b. un eveniment viitor ca realizare de care depinde insasi existenta drepturilor subiective civile si a obligatiei civile corelative

c. este evenimentul viitor si sigur ca realizare, pana la care se amana fie inceperea, fie stingerea posibilitatii de exercitare a dreptului subiectiv si respectiv de a cere executarea obligatiei civile corelative

. Termenul suspensiv este:

a. acela care, pana la implinirea lui, amana inceputul exercitiului dreptului subiectiv

si al indeplinirii obligatiei

b. amana stingerea exercitiului dreptului subiectiv si indeplinirea obligatiei civile corelative, pana la implinirea lui

c. este instituit fie prin conventia partilor, fie de acte normative

. Conditia cauzala depinde de:

a. hazard si nu este nici in puterea creditorului si nici a debitorului

b. este cea care depinde exclusiv de vointa unei parti

c. este cea care depinde de vointa uneia din parti si de un fapt exterior

. Conditia rezolutorie este acea conditie a carei realizare depinde de:

a. de un eveniment viitor si incert

b. desfiintarea obligatiilor si drepturilor subiective civile

c. depinde exclusiv de vointa unei parti

. In functie de beneficiarul obligatiei, sarcina poate fi :

a. in favoarea dispunatorului, a gratificatului, a creditorului

b. in favoarea dispunatorului, a gratificatului, a debitorului

c. in favoarea dispunatorului, gratificatului, a unui tert

. Efectele actului juridic sunt guvernate de trei principii:

a. principiul fortei obligatorii, al irevocabilitatii, al relativitatii

b. principiul fortei obligatorii, principiul pacta sunt servanda, principiul relativitatii

c. principiul fortei obligatorii, relativitatii, legalitatii

. Conform principiului fortei obligatorii:

a. actul juridic incheiat se impune intre parti intocmai ca legea

b. conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante

c. conventiile se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cauze autorizate de lege

. Conform principiului relativitatii actelor juridice persoanele pot avea una din urmatoarele pozitii:

a. parte a actului juridic civil - tert (cel de-al treilea) - debitor

b. parte a actului juridic civil avand cauza, creditor

c. parte a actului juridic, tert, avand cauza

. Tertii (penitus extranei) sunt persoane:

a. straine actului juridic ce nu au participat in nici un fel la incheierea lui

b. straine actului juridic care nu au participat la incheierea actului juridic dar pot

profita sau pot avea obligatii ca urmare a legaturii lor juridice cu una dintre partile actului juridic

c. ce nu sunt straine actului juridic si care au profitat de pe urma actului juridic civil

. Avanzii - cauza (habentes causam) sunt:

a. succesorii universali, succesorii cu titlu particular, creditorii chirografari

b. succesorii cu titlu universal, creditorii chirografari, debitorii

c. succesorii universali, succesorii cu titlu universal, creditorii chirografari

. Succesorul universal este acela care :

a. dobandeste o fractiune dintr-un patrimoniu

b. dobandeste un patrimoniu

c. dobandeste un drept individual

. Actiunea revocatorie sau pauliana este actiunea civila prin care :

a. o persoana interesata - parte sau tert, poate sa ceara instantei de judecata sa stabileasca existenta si intinderea actului real si sa inlature actul simulat prin care este ascunsa adevarata manifestare de vointa a partilor

b. creditorul poate sa ceara anularea actelor juridice facute de debitor in frauda drepturilor sale

c. creditorul chirografar exercita in numele debitorului sau, subrogandu-se lui, drepturile si actiunile patrimoniale, a caror exercitare acesta o neglijeaza sau o respinge

. Actiunea in declararea simulatiei este o actiune prin care:

a. creditorul poate sa ceara anularea actelor juridice facute de debitor in frauda drepturilor sale

b. creditorul chirograf exercita in numele debitorului sau, subrogandu-se lui, drepturile si actiunile patrimoniale, a caror exercitare acesta o neglijeaza sau o respinge

c. persoana interesata poate cere instantei de judecata sa stabileasca existenta si intinderea actului real si sa ceara inlaturarea actului simulat

. Actiunea oblica este:

a. actiunea civila prin care creditorul chirografar exercita in numele debitorului sau, subrogandu-se lui, drepturile si actiunile patrimoniale

b. creditorul poate sa ceara anularea actelor juridice facute de debitor in frauda drepturilor sale

c. persoana interesata poate cere instantei sa stabileasca intinderea actului real si sa inlature actul simulat

. Nulitatea actului juridic este:

a. o sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic de efectele contrare legii

b. o sanctiune de drept civil prin care se descurajeaza incercarile de a infrange vointa legii

c. o sanctiune de drept civil ce are ca efecte repunerea in situatia anterioara (restitutio

in integrum)

. Functiile nulitatii sunt:

a. sanctionatorie, preventiva, executorie

b. sanctionatorie, preventiva, mijloc de garantare a principiului legalitatii

c. preventiva, reparatorie, sanctionatorie, compensatorie

. Nulitatea absoluta este sanctiunea care se aplica:

a. cand normele legale nerespectate ocrotesc un interes general sau obstesc

b. atunci cand nu sunt respectate normele juridice care ocrotesc un interes particular

c. cand nu sunt respectate normele ce privesc atat interesul general, obstesc cat si pe cel particular

. Nulitatea absoluta opereaza in urmatoarele cazuri:

a. lipsa totala a consimtamantului, lipsa sau nevalabilitatea obiectului juridic civil, lipsa cauzei, cauza ilicita sau imorala

b. incalcarea ordinii publice, frauda legii

c. in ambele situatii

. Nulitatea relativa poate fi operanta in urmatoarele cazuri:

a. atunci cand exista vicii de consimtamant

b. lipsa discernamantului in momentul incheierii actului

c. in ambele situatii

. Nulitatea relativa

a. nu poate fi acoperita prin confirmare

b. este imprescriptibila

c. este prescriptibila

. Nulitatea se clasifica in:

a. nulitatea totala si partiala, absoluta si relativa, de fond, de forma

b. expresa, virtuala

c. ambele variante

. Prescriptia extinctiva este:

a. o sanctiune de drept civil care stinge dreptul la actiune avand un obiect patrimonial, daca nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege

b. un mijloc de a dobandi proprietatea sau de a stinge dreptul subiectiv civil si obligatia civila corelativa

c. este o institutie de drept civil prin care se stinge un drept, subiectul de drept nemaiavand posibilitatea exercitarii drepturilor si obligatiilor sale civile

. Prescriptia extinctiva se deosebeste de:

a. prescriptia achizitiva

b. decaderea, termenul extinctiv

c. ambele variante

. Prescriptia este reglementata:

a. de Decretul nr.167/1958

b. Codul Civil, Codul familiei, Legea societatilor comerciale, s.a.m.d.

c. ambele variante

. Actiuni reale prescriptibile sunt:

a. actiunea in revendicare mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate privata, actiunea in revendicare imobiliara pentru cazurile de avulsiune, actiunea posesorie

b. actiunea confesorie, actiunea de revendicare, imobiliara, actiunea in revendicare mobiliara, actiunea revocatorie

c. actiunea oblica, actiunea pauliana, actiunea in declararea simulatiei, actiunea in revendicare mobiliara, actiunea in revendicare imobiliara, actiunea posesorie

. Cererile privitoare la posesiune vor fi admise daca:

a. nu au trecut 2 ani de la tulburare sau deposedare

b. nu au trecut 3 ani de la tulburare sau deposedare

c. nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare

. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca posesia sunt:

a. sa fie continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar

b. sa fie continua, neintrerupta, netulburata, sub nume de proprietar

c. sa fie continua, neintrerupta, neviciata, netulburata, publica si sub nume de proprietar, sa fie intemeiata pe dreptul de uzufruct

. Sunt actiuni nepatrimoniale care sunt prescriptibile extinctiv:

a. actiunea in anulabilitate a unui act juridic

b. pretentiile patrimoniale ce insotesc actiunile nepatrimoniale

c. ambele variante

. Termenul general de prescriptie extinctiva este de:

a. 3 ani b. 1 an c. 5 ani

. In functie de durata lor termenele se impart in:

a. termene generale si termene speciale

b. termen mai mare decat termenul general, termen mai mic decat termenul general

c. termenul general, termene mai mari decat termenul general, termene mai mici decat termenul general

. Termene speciale prevazute in Decretul nr.167/1958: pentru viciile ascunse fara viclenie ale unui lucru transmis sau unei lucrari executate, termenul este de:

a. 6 luni

b. 1 an

c. 3 ani

. Dreptul la actiune pentru restituirea pretului biletelor pentru spectacolele care nu au mai avut loc se prescrie in:

a. 3 luni de la data cand urma sa aiba loc spectacolul

b. 60 de zile

c. 30 de zile

. Actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama se prescrie:

a. intr-un an de la nasterea copilului

b. in 6 luni de la nasterea copilului

c. nu se prescrie in timpul vietii copilului

. Actiunea in tagaduirea paternitatii se prescrie in termen de :

a. 1 an de cand tatal a cunoscut despre nasterea copilului

b. 6 luni

c. 3 ani

. Actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei poate fi pornita in termen de:

a. 6 luni de la nasterea copilului

b. 1 an

c. oricand

. Dreptul de optiune succesorala are termen de prescriptie de:

a. 1 an

b. 6 luni

c. este imprescriptibil

. Pentru viciile unor constructii prescriptia curge de la data descoperirii lor, insa cel mai tarziu

de la implinirea termenului de . ani de la predarea lucrarii:

a. 1 an

b. 6 luni

c. 3 ani

. Pentru anularea unui act juridic pe motive de violenta prescriptia incepe sa curga:

a. de la momentul incetarii violentei

b. de la 6 luni de cand a incetat violenta

c. in termen de 1 an de cand a incetat violenta

. Pentru dreptul la repararea pagubei produse prin fapta ilicita prescriptia curge:

a. de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat paguba cat si pe cel ce raspunde de ea

b. la 1 an de cand s-a comis paguba

c. la 6 luni

. Cauzele de intrerupere a prescriptiei extinctive sunt:

a. recunoasterea dreptului a carei actiune se prescrie, facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia

b. printr-un act incepator de executare, introducerea unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare, chiar daca cererea a fost introdusa la o instanta

judecatoreasca ori la un organ de arbitraj necompetent

c. situatiile prevazute la punctele a si b

. Cauzele de suspendare a prescriptiei extinctive:

a. cat timp cel impotriva caruia curge termenul de prescriptie este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere

b. pe timpul cat creditorul face parte din Fortele Armate ale Romaniei si acestea sunt puse pe picior de razboi, pana la rezolvarea reclamatiei administrative - in situatia unui contract de transport, prestari servicii, posta, telecomunicatii - dar cel mai

tarziu pana la expirarea termenului de 3 luni socotit de la inregistrarea reclamatiei

c. in situatiile prevazute la pct .a si b

. Nu pot face obiectul probei :

a. norma juridica, faptele negative nedefinite, faptele notorii

b. norma juridica, faptele notorii

c. faptele notorii, faptele ilicite, norma juridica, faptele negative, nedefinite

. Conditii generale ale admisibilitatii probelor:

a. sa nu fie oprita de lege, sa fie verosimila

b. sa fie utila, sa fie pertinenta, sa fie concludenta, sa nu fie oprita de lege

c. sa nu fie oprita de lege, sa fie verosimila, sa fie utila, sa fie pertinenta, sa fie concludenta

. Mijloacele de proba prevazute de Codul Civil sunt:

a. inscrisurile, marturia, prezumtiile, marturisirea

b. inscrisurile, marturia, mijloacele tehnice audio-video, inregistrarile, expertiza, marturisirea, prezumtiile

c. marturia, prezumtiile, marturisirea

. Contractele solemne sunt acele contracte pentru care legea:

a. prevede conditii de valabilitate, forma autentica

b. se incheie prin simplu acord de vointa

c. fiecare parte urmareste obtinerea unui profit

. Conditiile esentiale pentru formarea contractelor sunt:

a. capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al partii care se obliga

b. un obiect determinat, o cauza licita

c. conditiile reunite de la punctele a si b

. Sunt cvasicontracte:

a. gestiunea de afaceri, plata lucrului nedatorat

b. plata lucrului nedatorat, gestiunea de afaceri, imbogatirea fara just temei

c. gestiunea de afaceri, raspunderea civila delictuala, imbogatirea fara just temei, plata lucrului nedatorat

. Gestiunea de afaceri trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a. cel ce savarseste actele de gestiune sa nu o faca in urma unei intelegeri prealabile

cu geratul, geratul sa nu aiba cunostinta de ceea ce face gerantul

b. amestecul in treburile geratului sa fie constient, cel ce savarseste actele de gestiune

sa nu o faca in urma unei intelegeri prealabile cu geratul, geratul sa nu aiba cunostinta de ceea ce face gerantul

c. amestecul in treburile geratului sa fie facut ca urmare a unei confuzii, cel ce savarseste actele de gestiune sa o faca in urma unei intelegeri prealabile cu geratul,

geratul sa aiba cunostinta de ceea ce face gerantul

. Pentru a putea fi angajata raspunderea civila delictuala se cer indeplinite urmatoarele conditii:

a. existenta unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, existenta vinovatiei

b. existenta unei plangeri, existenta unui prejudiciu, existenta unei actiuni sau inactiuni prin care s-a creat un prejudiciu material sau moral, existenta unei vinovatii

c. existenta unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, existenta vinovatiei

. Conditiile novatiei sunt:

a. existenta unei obligatii valabile, nasterea unei obligatii valabile, noua obligatie sa aiba un element nou fie in ce priveste obiectul fie partile - sa existe intentia

partilor de a transforma vechea obligatie intr-una noua

b. - sa existe intentia de a nova

- existenta unei obligatii valabile

- sa existe un prejudiciu

- sa se nasca o obligatie noua

- noua obligatie sa aiba un element nou, fie in ce priveste obiectul - novatia obiectiva, fie in ce priveste partile (debitorul sau creditorul)

c. existenta unei obligatii valabile - nasterea unei noi obligatii valabile

. Compensatia poate fi:

a. egala, conventionala

b. judecatoreasca

c. ambele variante

. Contractul de vanzare-cumparare are urmatoarele caractere juridice:

a. este bilateral, cu titlu oneros, comutativ, consensual, translativ de proprietate

b. bilateral, comutativ, consensual

c. sinalagmatic, comutativ, consensual, translativ de proprietate

. In cadrul contractului de vanzare-cumparare pretul trebuie sa fie :

a. stabilit in bani, determinat sau determinabil, cinstit si serios

b. sa fie determinat, determinabil, cinstit, serios, stabilit in bani sau produse

c. sa fie stabilit in bani, sa fie cinstit si serios, sa fie real la adevarata valoare a bunului

. Mandatul inceteaza:

a. prin revocarea mandatarului

b. prin renuntare, prin moartea, interdictia, insolvabilitatea si falimentul ori a mandatarului ori a mandantului

c. ambele variante

. Codul comercial a fost adoptat la:

a. 10 mai 1887

b. 20 aprilie 1882

c. 1 mai 1865

. Dreptul afacerilor se coreleaza cu alte ramuri de drept cum ar fi :

a. Dreptul comertului international, Dreptul civil, procesual civil

b. Dreptul proprietatii comerciale, criminologia si penologia, Dreptul roman

c. Dreptul Administrativ, financiar public, penal, executional penal, consular si diplomatic

. Izvoarele dreptului comercial sunt:

a. Constitutia, legile comerciale speciale, Codul comercial, uzurile comerciale

b. Codul comercial, civil, legi civile si comerciale speciale, Constitutia, uzuri comerciale

c. Constitutia, legi comerciale si civile speciale, uzurile comerciale, doctrina, jurisprudenta, Constitutia

. Sunt fapte de comert:

a. faptele prin care se comercializeaza bunuri mobile si imobile, intreprinderi de furnituri, de constructii, agentii si oficii de afaceri

b. operatiuni de banca si schimb, cambiile si ordinele in producte sau marfuri, asigurarile, depozitele pentru cauza de comert, intreprinderile de spectacole publice, furnituri, constructii

c. cumpararea oricaror producte sau marfuri spre a se revinde, operatiuni de banca si schimb, intreprinderi de persoane atat pe apa cat si pe uscat, asigurarile, depozitele pentru cauza de comert

. Definirea actelor de comert are la baza urmatoarele teorii:

a. teoria valorii, teoria speculatiei, teoria circulatiei, teoria mixta

b. teoria speculatiei, circulatiei, intreprinderii, mixta

c. teoria profilului net, speculatiei, circulatiei, intreprinderii, mixta

. Constituie monopol de stat urmatoarele domenii si activitati:

a. fabricarea si comercializarea armamentului, munitiilor, explozibililor, stupefiantelor, medicamentelor, extractia, producerea si prelucrarea in scopuri industriale a metalelor pretioase si a pietrelor pretioase

b. fabricarea si comercializarea armamentului, munitiilor, explozibililor, producerea si emisiunea de marci postale si timbre fiscale, producerea si comercializarea stupefiantelor si a medicamentelor care contin substante stupefiante

c. ambele variante

. Pot avea calitatea de comerciant:

a. persoane fizice, persoane juridice

b. persoane fizice, persoane juridice, organizatiile cooperatiste

c. persoane juridice, micii meseriasi, organizatiile cooperatiste, persoane fizice independente ce desfasoara activitate comerciala

. Dobandirea calitatii de comerciant de catre persoana fizica - conditii prevazute de codul comercial:

a. sa savarseasca acte de comert obiectiv, acestea sa fie savarsite ca profesie obisnuita

b. pe langa cele de la punctul a - se mai cere ca faptele de comert sa fie savarsite in nume propriu, existenta autorizatiei administrative

c. a si b

. Incetarea calitatii de comerciant persoana juridica poate avea loc prin:

a. implinirea termenului pentru care a fost constituita

b. imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, prin Hotararea adunarii generale

c. ambele variante

. Auxiliari dependenti sunt:

a. prepusii

b. mijlocitorii si agentii comerciali

c. comisii pentru negot, prepusii

. Auxiliari independenti sunt:

a. prepusii

b. mijlocitorii si comisii pentru negot

c. mijlocitorii si agentii comerciali

. Reprezentarea poate fi:

a. legala

b. legala, conventionala

c. legala, conventionala, judiciara

. Conditiile reprezentarii sunt:

a. existenta imputernicirii (generala, speciala)

b. intentia de a reprezenta, vointa valabila a reprezentantului

c. a si b

. Incetarea reprezentarii poate avea loc prin:

a. revocarea imputernicirii

b. renuntarea la insarcinarea primita, moartea, interdictia, insolvabilitatea sau

lichidarea

c. a si b

. Puterile agentului de comert sunt urmatoarele:

a. indeplinirea obligatiilor care decurg din imputernicirea ce i-a fost data, personal sau prin prepusii sai, sa actioneze de buna credinta

b. sa dovedeasca diligenta unui bun profesionist - sa execute imputernicirea prin substituirea sa, in tot sau in parte cu subagenti in conditiile prevazute de Codul Civil

c. ambele variante

. Obligatiile agentului conform Legii nr.509/2002 :

a. sa procure si sa comunice comitentului informatiile privitoare la zona pentru care a primit mandatul, sa actioneze cu toata diligenta pentru incheierea afacerilor cu care este imputernicit in conditii cat mai bune pentru comitent

b. sa respecte instructiunile rezonabile primite de la comitent imperative, indicative sau facultative, sa tina registre separate pentru fiecare comitent si la fel si bunurile

si esantioanele acestora

c. a si b

. Fondul de comert este un ansamblu :

a. de bunuri mobile si imobile pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale, in scopul atragerii clientelei si implicit obtinerii de profit

b. fondul de comert este un ansamblu de bunuri corporale si necorporale, mobile si imobile pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale in scopul obtinerii de profit

c. un ansamblu de bunuri necesare unui comerciant in scopul obtinerii de profit din activitatea comerciala

. Fondul de comert este alcatuit din :

a. bunuri mobile, imobile, corporale si necorporale

b. patrimoniul

c. a si b

. Elementele necorporale ale fondului de comert:

a. firma, emblema, clientela si vadul comercial

b. brevetele de inventii, drepturile de autor, marcile de fabrica si comert

c. a si b

. Emblema - este obligatorie :

a. Nu

b. Da

c. Nu se distinge in lege

. Factori prin care se atrage clientela sunt de :

a. natura obiectiva b. natura subiectiva c. a si b

. Gradul de atragere a clientilor este determinat de factorii urmatori :

a. locul de amplasare, calitatea segmentului de clientela, calitatea personalului

b. ambient, publicitate, notorietate

c. a si b

. Drepturile de proprietate industriala sunt alcatuite din :

a. drepturi de autor, brevete de inventii, know-how, desene si modele industriale, marci de fabrica si de comert, denumiri de origine si indicatii de provenienta

b. know-how, desene si modele industriale, marci de fabrica si de comert, brevetele

de inventii

c. a si b

. In ce priveste marca aceasta poate fi:

a. marca anterioara, marca colectiva

b. marca notorie, marca de certificare

c. a si b

. Potrivit Legii nr.26/1990 (Registrul Comertului) fondul de comert:

a. poate sa fie vandut, transmis ca aport intr-o societate comerciala, sau sa faca obiectul unui contract de locatiune

b. sa fie gajat

c. a si b

. In functie de tipul de contract si prevederea lui in lege avem doua tipuri:

a. contracte sinalagmatice, contracte unilaterale

b. contracte numite si contracte nenumite

c. contracte solemne si consensuale

. Dupa cunoasterea intinderii prestatiilor la momentul incheierii lor - contractele oneroase se impart in:

a. contracte comutative si contracte aleatorii

b. contracte reale - consensuale

c. solemne - bilaterale

. In functie de numarul partilor obligate contractele se clasifica:

a. contracte sinalagmatice si unilaterale

b. numite si nenumite

c. solemne si consensuale

. Dupa scopul urmarit contractele se clasifica:

a. contracte cu titlu oneros, contracte cu titlu gratuit

b. comutative si aleatorii

c. bilaterale si unilaterale

. Contractele aleatorii sunt acelea care :

a. in momentul incheierii nu au certitudinea existentei si intinderii prestatiei

b. urmaresc intotdeauna obtinerea unui profit

c. au loc intre doua parti

. Contractele comutative sunt acelea in care:

a. partile cunosc de la inceput intinderea drepturilor si obligatiilor

b. fiecare parte urmareste obtinerea unui folos in schimbul folosului procurat celeilalte parti

c. legea prevede conditii de valabilitate, respectiv forma autentica

. Contractele solemne sunt cele pentru care:

a. legea prevede conditii de valabilitate forma autentica

b. este obligatoriu sa se incheie intre doua parti

c. intinderea obligatiilor si a drepturilor - a prestatiilor - este cunoscuta de catre parti inca de la inceputul tranzactiei

. Conditii esentiale pentru formarea contractelor comerciale sunt:

a. capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil, un obiect determinat

b. o cauza licita

c. a si b

. Oferta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a. sa fie ferma, precisa si completa, neechivoca

b. sa fie ferma, precisa si completa neechivoca, avantajoasa

c. a si b

. Codul comercial prevede ca probe in materie comerciala urmatoarele :

a. acte autentice, acte sub semnatura privata, facturi acceptate, corespondenta, telegrame

b. registrele partilor, proba cu martori, orice alt mijloc de proba admis de legea civila

c. a si b

. Sunt probe specifice dreptului comercial :

a. factura acceptata, corespondenta comerciala, telegramele

b. registrele comerciale, factura acceptata, corespondenta comerciala, proba cu martorii, marturisirea

c. a si b

. Corespondenta comerciala poate sa imbrace variate forme :

a. scrisori, adrese, telegrame, faxuri

b. documente transmise pe suport electronic

c. a si b

. Codul Comercial art.22 prevede ca registrele obligatorii ale comerciantilor sunt:

a. registrul Jurnal, registrul inventar

b. registrul copier

c. ambele variante

. Trasatura care particularizeaza contractul de vanzare comerciala - fata de contractul civil de cumparare consta in :

a. cumpararea este facuta cu scop de revanzare sau de inchiriere

b. vanzarea este precedata de o cumparare facuta cu scop de revanzare

c. ambele variante

. Pentru ca un act sa capete valoare comerciala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a. sa existe in momentul cumpararii, sa fie cunoscut de catre co-contractant

b. sa priveasca, in principal, bunul cumparat

c. a si b

. Trasaturile contractului de vanzare-cumparare comerciala:

a. bilateral, comutativ, translativ de proprietate, consensual

b. bilateral, cu titlu gratuit, translativ de proprietate, comutativ, consensual

c. a si b

. Incapacitati speciale privind vanzarea:

a. interdictia vanzarii-cumpararii intre soti, interdictia intre tutore si minorul aflat sub tutela sa, cumpararea de catre mandatar a bunurilor pe care a fost imputernicit sa le vanda

b. interdictii pentru persoanele care indeplinesc anumite functii publice (judecatori, procurori), interdictia de a cumpara a celor ce administreaza bunurile statului sau

de catre functionarii publici a bunurilor pe care le administreaza sau pe care sunt insarcinati sa le vanda

c. a si b

. Obiectul contractului priveste:

a. lucrul vandut si pretul corect

b. categoria de bunuri ce urmeaza a fi vandute

c. a si b

. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca lucrul vandut:

a. sa fie in comert, sa existe in momentul vanzarii-cumpararii, sa poata exista in viitor, sa fie determinat sau determinabil

b. sa fie proprietatea vanzatorului

c. a si b

. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca pretul:

a. sa fie cat mai accesibil, sa fie stabilit in bani, sa fie real, sa fie determinat sau determinabil

b. sa fie real, determinat sau determinabil stabilit in bani

c. a si b

. Obligatiile vanzatorului - principale :

a. sa predea lucrul - sa raspunda pentru garantie

b. sa predea lucrul, sa asigure transportul, obligatia de garantie impotriva evictiunii si pentru viciile lucrului

c. a si b

. Obligatiile cumparatorului:

a. sa plateasca pretul lucrului, sa ia in primire lucrul cumparat

b. sa suporte cheltuielile vanzarii

c. a si b

. Intalnim urmatoarele varietati de vanzare-cumparare comerciala:

a. vanzarea cu gramada, vanzarea pe gustate

b. vanzarea pe incercate, vanzarea cu plata pretului in rate

c. ambele variante

. Contractul de mandat comercial are urmatoarele trasaturi :

a. sinalagmatic, cu titlu gratuit, consensual, comutativ

b. sinalagmatic, oneros, consensual, comutativ

c. ambele variante

. Contractul de mandat poate fi:

a. cu reprezentare, fara reprezentare

b. cu titlu oneros si cu titlu gratuit

c. ambele variante a si b

. Conditii de valabilitate a mandatului comercial:

a. consimtamantul partilor, capacitatea partilor, obiectul contractului, cauza contractului

b. consimtamantul, capacitatea, obiectul, caracterul oneros, cauza contractului

c. ambele variante

. Obligatiile mandantului:

a. sa-i puna la dispozitie mijloacele necesare pentru indeplinirea mandatului

b. sa-i puna la dispozitie mijloacele necesare inclusiv informatiile si documentatiile de care dispune si sumele de bani necesare, sa-i restituie cheltuielile facute din banii proprii pentru realizarea mandatului, inclusiv pagubele

c. pe langa toate aceste conditii mai este obligat si la plata cheltuielilor voluptuarii facute de mandatar

. Incetarea mandatului :

a. la implinirea termenului sau la indeplinirea lui - prin acordul partilor, revocare

b. moartea sau interdictia uneia din parti; la dizolvarea si lichidarea oricarui caz de insolvabilitate si faliment

c. in ambele variante

. Deosebirile intre contractul de comision si cel de mandat constau in urmatoarele:

a. la contractul de mandat, mandatarul incheie afacerile in numele si pe seama mandantului iar, la contractul de comision, comisionarul incheie afacerile in nume propriu, dar pe seama comitentului - contractul de mandat este un mandat fara reprezentare

b. la contractul de mandat, mandatarul incheie afacerile in numele si pe seama mandantului, iar la contractul de comision, comisionarul incheie afacerile in nume propriu, dar pe seama comitentului - contractul de mandat este un mandat cu reprezentare, iar contractul de comision este un mandat fara reprezentare

c. in ambele variante

. Obligatiile comitentului fata de comisionar sunt:

a. de a plati comisionarului cheltuielile facute in indeplinirea contractului, de a plati comisionul cuvenit comisionarului

b. sa execute mandatul convenit si sa se conformeze instructiunilor

c. a si b

. Obligatiile comisionarului fata de comitent sunt:

a. sa execute mandatul convenit, daca a vandut la un pret mai mic decat hotarat , trebuie sa suporte diferenta - cu exceptia in care nu s-a putut efectiv face la pretul stabilit

b. comitentul poate refuza operatiunea, daca s-a facut la un pret mai mare decat cel convenit si daca nu se plateste diferenta de pret, comisionarul este raspunzator

daca vinde fara autorizatia comitentului

c. in ambele situatii a si b

. Incetarea contractului de comision:

a. ajungerea la termen, prin revocarea de catre comitent - renuntarea de catre comisionar, moartea sau interdictia comitentului sau comisionarului cand una din parti este persoana fizica

b. dizolvarea, lichidarea, insolvabilitatea, falimentul partii, persoana juridica

c. in ambele variante

. Caracterele juridice ale contractului de consignatie sunt:

a. bilateral, consensual, cu titlu gratuit

b. sinalagmatic, cu titlu oneros, consensual

c. a si b

. Obligatiile consignantului sunt:

a. sa predea consignatarului bunurile mobile care urmeaza a fi vandute, sa plateasca consignatarului retributia sau beneficiul acestuia sa restituie cheltuielile facute de consignatar cu indeplinirea insarcinarii primite

b. sa restituie cheltuielile facute de consignatar cu indeplinirea insarcinarii primite, sa plateasca consignatarului retributia sau beneficiul acestuia

c. a si b

. Obligatiile consignatarului :

a. sa ia masurile necesare pentru pastrarea si conservarea bunurilor primite spre vanzare; sa execute mandatul dat de consignant si sa dea socoteala consignantului despre indeplinirea mandatului, sa restituie cheltuielile facute cu indeplinirea insarcinarii primite

b. sa ia masuri necesare pentru pastrarea si conservarea bunurilor primite spre

vanzare, sa execute mandatul dat de consignant si sa dea socoteala consignantului despre indeplinirea mandatului

c. ambele variante

. Incetarea contractului de consignatie:

a. prin ajungerea la termenul convenit de parti, prin acordul partilor sau la initiativa uneia din parti in speta consignant

b. moartea, dizolvarea, lichidarea, insolvabilitatea sau falimentul oricareia dintre parti

c. ambele variante

. Contractul de report - caractere juridice:

a. bilateral, oneros, translativ de proprietate, real, comutativ

b. sinalagmatic, comutativ, oneros, real

c. ambele variante

. Incetarea contractului de report are loc:

a. ca urmare a producerii efectelor sale

b. prin vointa partilor

c. in ambele variante

. Caractere juridice ale contractului de cont curent:

a. este bilateral, consensual, oneros, este cu executare succesiva

b. sinalagmatic, este un contract intuitiv personal, caracter consensual, oneros

c. a si b

. Incetarea contractului de cont curent:

a. scadenta termenului convenit, in lipsa conventiei prin retragerea uneia din parti, falimentul uneia din parti

b. scadenta termenului convenit, retragerea uneia din parti, insolvabilitatea

c. in ambele variante

. Contractul de leasing - obiectul contractului consta in:

a. bunuri imobile sau mobile

b. inregistrarile pe banda audio si video a pieselor de teatru, a manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor

c. in ambele variante

. Elementele contractului de leasing trebuie sa cuprinda:

a. partile, descrierea bunului ce face obiectul contractului , valoarea totala a contractului, valoarea ratelor si termenul de plata

b. perioada de utilizare in leasing, clauza privind obligatia asigurarii bunului, valoarea initiala a bunului, clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si conditiile in care acesta poate fi exercitat

c. ambele variante

. Caractere juridice ale contractului de leasing:

a. bilateral, oneros, cu executarea succesiva, consensual

b. sinalagmatic, cu titlu gratuit, cu executarea succesiva, consensual

c. ambele variante

. Caracterele juridice ale contractului de franciza:

a. cu executarea succesiva, sinalagmatic, consensual, cu titlu oneros

b. bilateral, consensual, cu titlu oneros

c. ambele variante

. Elementele contractului de franciza sunt:

a. conditiile financiare, durata, conditii de modificare, prelungire, reziliere

b. partile, obiectul, drepturile si obligatiile

c. ambele variante

. Caracterele juridice ale contractului de gaj comercial :

a. unilateral, accesoriu, real

b. sinalagmatic, cu executarea succesiva, accesoriu, real

c. ambele variante

. Conditiile de constituire a gajului comercial se refera la :

a. obiectul gajului, drepturile si obligatiile partilor, persoana debitorului, forma si publicitatea contractului

b. persoana debitorului, forma si publicitatea contractului, obiectul gajului

c. in ambele variante

. Titlul comercial de valoare are urmatoarele caracteristici :

a. are un caracter constitutiv, formal

b. are un caracter literal, confera un drept autonom

c. a si b

. Clasificarea titlurilor comerciale in functie de continutul lor:

a. efecte de comert

b. valori mobiliare, titluri de reprezentare a marfurilor

c. ambele variante

. Clasificarea titlurilor de valoare dupa modul in care circula:

a. titluri nominative

b. titluri la ordin, la purtator

c. ambele variante

. Caracterele combiei :

a. este un titlu de credit, are ca obiect plata unei sume de bani, este un titlu complet

b. este un titlu la ordin, este un titlu abstract, creeaza obligatii autonome, creeaza obligatii neconditionale

c. ambele variante

. Conditiile de fond ale combiei sunt:

a. consimtamantul, capacitatea, obiectul, cauza

b. consimtamantul, capacitatea, obiectul determinat sau determinabil, cauza ilicita si posibila

c. ambele variante

. Mentiunile obligatorii ale combiei sunt:

a. denumirea de combie, ordinul neconditionat de plata a unei sume de bani determinate, numele trasului

b. indicarea scadentei, indicarea locului unde trebuie facuta plata, numele la ordinul caruia se face plata, data si locul emiterii, semnatura tragatorului

c. ambele variante

. Biletul la ordin are urmatoarele caractere juridice:

a. este un titlu de credit la ordin, formal si complet

b. consensual, oneros, formal si complet, cu executare succesiva

c. ambele variante

. Mentiuni obligatorii ale biletului la ordin :

a. denumirea de bilet la ordin, promisiunea neconditionata de plata a unei sume determinate, indicarea scadentei

b. locul platii, numele celui caruia trebuie sa i se faca plata sau la ordinul caruia se face plata - data si locul emiterii, semnatura emitentului

c. ambele variante

. CEC-ul formal trebuie sa cuprinda:

a. denumirea de CEC, ordinul neconditionat de a plati o suma de bani - numele trasului

b. locul platii, data si locul emiterii, semnatura emitentului

c. ambele variante

. Formele CEC-ului sunt:

a. cecul cu bara generala, cecul circular, cecul certificat, cecul de calatorie, cecul platibil in cont

b. cecul cu bara generala, cecul circular, cecul certificat, cecul de calatorie, cecul platibil in cont, cecul la purtator

c. ambele variante

. Mentiunile conosamentului sunt:

a. persoana incarcatorului , calitatea si cantitatea lucrurilor incarcate, destinatarul incarcaturii, resedinta sa, numele capitanului sau patronului, numele, nationalitatea si capacitatea vasului, locul plecarii si destinatia navei (chiria)

b. chiria, destinatarul incarcaturii, resedinta sa, persoana incarcatorului si resedinta sa, numele capitanului sau patronului

c. ambele variante

. Felurile conosamentului:

a. la ordin, la purtator

b. la ordin, la purtator, la destinatar

c. ambele variante

. Conosamentul se intocmeste in 4 exemplare ce sunt destinate:

a. capitanului, proprietarului sau armatorului vasului, incarcatorului, destinatarului

b. capitanului, proprietarului, chiriasului navei, armatorului, unitatii bancare, incarcatorului, destinatarului

c. ambele variante

. Societatile comerciale in functie de numarul asociatilor se clasifica in:

a. societati de persoane, societati de capitaluri

b. unipersonale, pluripersonale

c. ambele variante

. Elementele de identificare ale societatii comerciale sunt:

a. sediul si nationalitatea, firma

b. firma si capitalul social

c. ambele variante

. Organele societatii comerciale se impart in:

a. organe de administrare, organe de conducere

b. organe de control

c. ambele variante

. La societatea in nume colectiv - actul constitutiv trebuie sa contina :

a. datele de identificare ale asociatilor, forma, denumirea, sediul si daca este cazul emblema

b. obiectul de activitate, capitalul social si aportul fiecarui asociat, in numerar si in natura

c. ambele variante

. Adunarea generala ordinara se intruneste :

a. de 2 ori pe an

b. trimestrial

c. cel putin odata pe an

. Adunarea generala ordinara are urmatoarele atributii :

a. discutarea, aprobarea, modificarea bilantului contabil, fixarea dividentului, alegerea administratorilor si cenzorilor - stabilirea bugetului de venituri si cheltuieli - fixarea remuneratiei administratorilor si cenzorilor

b. mutarea sediului, schimbarea obiectului de activitate, prelungirea duratei, majorarea, reducerea sau reintregirea capitalului social, fuziunea cu alte societati sau divizarea, etc.

c. ambele variante

. Capitalul social este divizat :

a. parti de interes, parti sociale

b. actiuni

c. ambele variante

. Organele de control ale societatii sunt:

a. asociatii, cenzorii

b. auditorii financiari, interni, persoanele cu atributii de control financiar preventiv

c. ambele variante

. Dizolvarea societatii se produce prin:

a. trecerea timpului, imposibilitatea realizarii obiectivului de activitate, declararea nulitatii societatii

b. falimentul societatii, alte cauze prevazute de lege sau actul constitutiv

c. ambele variante

. Lichidarea cuprinde urmatoarele operatiuni:

a. lichidarea activului si pasivului, predarea gestiunii societatii, inlocuirea organelor

de administrare cu lichidatorii

b. intocmirea si prezentarea bilantului final; intocmirea bilantului contabil atunci cand durata lichidarii se prelungeste dincolo de exercitiul financiar

c. ambele variante

. Care dintre principiile de mai jos, este principiu al dreptului comercial:

a. raporturile juridice de drept comercial sunt raporturi de putere

b. in contractele comerciale, in caz de dubiu se aplica regulile care favorizeaza circulatia

c. in comert actele juridice sunt cu titlu gratuit

. Primii administratori pot fi numiti prin actul constitutiv, termenul mandatului neputand fi mai mare de:

a. 3 ani

b. 4 ani

c. 5 ani

. La adunarea generala extraordinara, la prima convocare este necesara prezenta detinatorilor:

a. 1 / 2 din capitalul social

b. 1/3 din capitalul social

c. 3 / 4 din capitalul social

. La convocarile adunarii generale extraordinare altele decat prima trebuie sa participe detinatorii :

a. 1/4 din capitalul social b. 1/3 din capitalul social c. 1/2 din capitalul social





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate