Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Afaceri


Index » business » Afaceri
» Rolul eticii in structura unei companii


Rolul eticii in structura unei companii




Universitatea "Babes-Bolyai" Cluj-Napoca

Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor

Managementul dezvoltarii afacerilor




Rolul eticii in structura unei companii

INTRODUCERE

In timp ce profetii evrei indrumau oamenii sa se poarte corect, rabinii Talmudului au definit detaliat ce inseamna comportament etic si dreptate in afaceri. In Talmud, rabinii discutau comportamentul adecvat in relatia dintre angajator si angajat, indatoririle salariatilor fata de angajatori, preturile corecte, greutatile si masurile adecvate, contractele corecte, competitia loiala si neloiala, intelegerea verbala ca un contract ce trebuie respectat. Legile talmudice in legatura cu etica de afaceri sunt pline de dreptate atat in spirit cat si in fapt. E adevarat ca intr-o lume plina de intelegeri de afaceri nemiloase este greu sa-ti pastrezi onestitatea in afaceri, dar este important ca evreul sa-si invete si sa-si pastreze idealurile.

Prezenta lucrare incearca sa gaseasca raspuns la intrebari, cum ar fi: Ce fel de profesionist ar trebui sa fiu? Care sunt virtutile necesare unui politician, profesor, functionar public, ziarist, medic, om de afaceri? Aceste probleme se regasesc si in etica virtutii si deriva din faptul ca implinirea profesionala este cotata ca o componenta importanta a implinirii si dezvoltarii personale (human flourishing), implinirea profesionala trece drept una din conditiile prin care o persoana poate sa devina fericita sau cel putin utila, sa simta ca are o viata cu sens si sa-i creasca stima de sine. Profesionistii isi urmaresc deopotriva succesul propriu si serviciul competent uneori aceste doua valori devin conflictuale. Daca succesul se poate masura in bani, in acest caz uneori o buna practicare a profesiei poate sa fie in detrimentul succesului. Un practician este virtuos in sensul idealului profesional si poate sa aiba succes ca practician, dar adesea aceasta inseamna sa castige prost. El se concentreaza pe excelenta si pe client si prea putin pe bani si imagine.

Unele valori sunt considerate obiective (dreptatea, adevarul, corectitudinea, autonomia etc), mai ales fiindca sunt inevitabile, oamenii nu le resping si se asteapta ca recurgand la serviciile unei profesii, sa le poata atinge. Sensurile pe care le au aceste valori nu sunt insa fixe.

Ele se redefinesc si depind intr-o mare masura de politicile publice care le orienteaza, ca si de dezvoltarea profesiei respective. Profesionistii unui domeniu au 'putere discursiva', in sensul in care le revine o importanta autoritate epistemica in definirea acestor valori.

Cele mai dificile probleme etice survin in cadrul regimurilor totalitare sau autoritare. Legile sunt legi, dar, multe dintre ele nu sunt drepte. De exemplu, medicii erau obligati, in regimul totalitar romanesc, sa cheme procuratura atunci cand venea o pacienta cu iminenta de avort. Adesea, din acest motiv, femeile ramaneau acasa, faceau septicemii si mureau. Functionarii publici erau supusii statului; intr-un proces cu statul, cetateanul era aproape intotdeauna perdant.

Chiar si in practica curenta a tarilor cu regimuri democratice exista dileme de etica profesionala greu de surclasat. Un avocat isi apara clientul, chiar si impotriva ideii de dreptate, psihologii pot sa-i faca pe pacienti si mai dependenti de ei insasi prin terapia pe care le-o aplica, desi rolul lor moral este acela de a ajuta pacientii sa revina la autonomie. Deci, imi incep lucrarea cu o singura intrebare: "Ce este si ce nu este etic in exercitarea unei profesii?"[1]

Cap. 1. Cadrul conceptual al eticii

Conceptul de etica

Radacina etimologica a notiunii de etica se afla in limba greaca: ethos, iar notiunea de morala isi are radacina in limba latina: mores.

Etica este stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorica, cu continutul lor de clasa 51 cu rolul lor in viata sociala. De asemenea, etica reprezinta totalitatea normelor de conduita morala corespunzatoare ideologiei unei anumite clase sau societati.[2]

Deci, potrivit primei traditii de definire a eticii, aceasta este considerata: stiinta a comportamentului, moravurilor; studiu teoretic al principiilor care guverneaza problemele practice, iar morala este socotita: totalitatea mijloacelor pe care le folosim pentru care sa traim intr-un mod omenesc; ansamblul prescriptiilor concrete adoptate de catre agenti individuali sau colectivi. Potrivit celei de-a doua traditii de definire, etica este ansamblul regulilor de conduita impartasite de catre o comunitate anumita, reguli care sunt fundamentate pe distinctia intre bine si rau.

In politica, administratie publica - afaceri, media, educatie, medicina s. a. termenul preferat este cel de etica. Termenul morala este legal de viata privata. Respectam morala in viata privata si etica in viata publica (politica, civica, profesionala etc.).

Rolul eticii este sa ajute oamenii si institutiile sa decida ce este mai bine sa faca, pe ce criterii sa aleaga si care le sunt motivatiile morale in actiunile lor. Etica este in cautarea suportului rational a unei pozitii fata de alta, cauta evidente obiective in legatura cu felul in care ar trebui sa traim, ce inseamna o viata cu sens, cum trebuie sa-i tratam pe semeni. Implica o minte deschisa si moduri de viata alternative, cu coduri relativ diferite (familial, comunitar, religios, profesional, politic).

1.2 Principiile de baza ale eticii

Etica (la fel ca si morala) se construieste pe baza unor principii:

Principiul egalitatii in fata normelor;

Principiul claritatii si clarificarii conceptelor.

a) Principiul egalitatii in fata normelor

Morala nu este facuta pentru eroi si sfinti, nici pentru genii, ci pentru oamenii obisnuiti. Aceasta nu inseamna ca eroii, sfintii si geniile nu trebuie sa se supuna normelor morale, ci subliniaza doar faptul ca morala este regula, nu exceptia. Cand vorbim despre egalitatea intre oameni, nu ne referim la egalitatea lor intelectuala, biologica, estetica, ci la egalitatea lor in fata principiilor si normelor morale si la egalitatea in fata legii, tot asa cum, din punct de vedere religios ne referim la faptul ca, in fata lui Dumnezeu, toti suntem egali. Pentru ca o astfel de egalitate sa fie posibila, principiile si normele morale trebuie sa fie accesibile ca intelegere, indiferent de gradul de educatie al persoanei si, in acelasi timp, ele trebuie sa fie practicabile.

Spre deosebire de achizitiile intelectuale, principiile si normele morale trebuie sa fie accesibile si fezabile pentru orice persoana, indiferent de nivelul ei intelectual, atata timp cat ea are discernamant. Recunoasterea discernamantului este o conditie a autonomiei, libertatii si responsabilitatii.

Viata cotidiana nu implica decat rar acte exemplare (de exemplu, situatii care cer sacrificiul suprem pentru altii sau pentru o cauza). Prin urmare, continutul moralei raspunde in mare masura dilemelor de zi cu zi si se adreseaza oricui care se confrunta cu astfel de dileme puse in termenii a ceea ce am numit mai sus 'probleme morale'.

b) Principiul claritatii si clarificarii conceptelor

Intr-o societate deschisa, pluralista, oamenii pot sa-si enunte clar pozitia fata de o problema morala si sa actioneze in consecinta. De exemplu, daca un medic crede ca avortul este imoral (e crima), el poate opta sa lucreze intr-o clinica in care nu se fac avorturi sau sa ramana doar obstetrician. Daca o persoana este neinteresata sa actioneze pentru binele public, moral ar fi sa nu se implice in politica sau in administratie publica.

Aici apare ca evidenta si diferenta fata de pozitii fundamentaliste: o religie este impusa ca morala de stat si transferata integral sau aproape integral in legislatie.

Etica studiaza standardele generale care se aplica celor mai multi oameni, in cea mai mare parte din viata lor. De aceea, rareori tine cont de particularitati cum ar fi: sexul, rasa, capacitatile si talentele, statusul unei persoane. Eventual aceste particularitati sunt tratate in context tematic (drepturi, dreptate, egalitate de sanse pentru membri grupurilor defavorizate: drepturile femeilor, ale minoritatilor rasiale, etnice, religioase, sexuale). Principiile generale ale eticii tind sa depaseasca orice fel de diferente (chiar daca aceasta posibilitate este adesea pusa sub semnul intrebarii).

1.3 Etica si factorii de influenta

Factorii care ii fac pe oameni sa isi puna probleme etice la nivelul vietii profesionale, civice, politice sunt, in principal urmatorii[3]:

Rezistenta individuala. Normele morale sunt restrictive si vin de multe ori in contrast
cu dorintele personale. O problema derivata de aici este daca norma insasi nu trebuie
schimbata astfel incat sa poata sa fie respectata de catre cei mai multi oameni.

Conflictele de roluri. Suntem rude, vecini, prieteni, profesionisti, sau chiar manageri

publici. Uneori rolurile noastre intra in conflict: cariera cu viata privata, statutul profesional cu dorintele celor apropiati, in cazurile amintite trebuie sa stabilim ce primeaza clar in diferite situatii.

Alegerea intre diferite moduri de viata. Acest tip de alegere este valabil in societatile

deschise. In cele inchise (totalitare, autoritare, hipertraditionaliste) modul de viata este prescris normativ de catre cei care detin monopolul pe autoritatea morala (vezi de exemplu Codul eticii si echitatii socialiste, al muncii si vietii comunitatilor, in regimul comunist romanesc). Dilemele morale ale alegerii modurilor de viata alternative sunt legate de situatiile in care ne putem asuma responsabilitatea. Prin urmare, acestea sunt posibile in societatile in care avem acces la informatie si nu ne sunt ingradite libertatile personale.

Schimbarile sociale. Comunitatile secolului XXI sunt deosebit de dinamice. Societatea

romaneasca, de exemplu, a trecut si trece prin schimbari radicale (capitalism combinat cu societatea patriarhala taraneasca, sistem comunist, tranzitie si dezvoltare a institutiilor democratiei liberate si capitalismului, autohtonism, si globalizare). De fiecare data, normele si valorile se schimba dramatic. Inclusiv in interiorul fiecarei societati (si cea romaneasca este un bun exemplu), coexista comunitati foarte diferite ca obiceiuri, norme si valori.

Pluralismul social. Societatea inchisa (totalitara, autoritara) este monista. Ea este
dominata de un centru de autoritate unic si atotcuprinzator din punct de vedere
normativ. Acel centru stabileste felul in care oamenii trebuie sa traiasca, scopurile pe
care trebuie sa le urmareasca. In societatile pluraliste influentele vin in mod legitim
din partea multor factori: familia, grupurile de interese, comunitatea locala, cultura
traditionala, sfera politica. Persoanele au de ales ce este mai bine pentru ele si ceea ce
este mai justificat sa urmeze ca principii si moduri de viata.

Responsabilitatea pentru standarde. Oamenii nu sunt doar supusi principiilor si
normelor, nu doar accepta o morala ci o si chestioneaza: daca si de ce este buna, cum
poate sa fie schimbata astfel incat sa fie mai concordanta cu interesele lor, cu simtul
dreptatii si intuitia binelui. Cu alte cuvinte, ei sunt si subiect (creator de norme), nu
doar obiect al normelor (supusi normelor sau vizati de norme).

Standardele trebuie sa fie drepte. Oamenii tind spre acele norme care au obiectivitate,
sunt, cu alte cuvinte, general acceptate de catre comunitate. In functie de acestea isi
formuleaza aspiratiile. Ei sunt pe de-o parte liberi, pe de alta parte vor sa fie acceptati,
respectati, sa-si intareasca stima de sine.

Problemele din care deriva relativismul si absolutismul, obiectivismul si subiectivismul, sunt legate de:

Legitimitatea normatorului. Cine sunt eu (sau oricare om) sa-i judec pe altii?

Ce imi da mie dreptul sa impun propriile standarde altor oameni? Ce le da altor oameni dreptul sa imi impuna principiile lor despre bine sau rau, dreptate sau nedreptate?

Legitimitatea normei. Oamenii sunt facuti pentru principii si reguli, sau regulile pentru oameni?

Acest mod de a aborda morala intra in conflict cu caracteristicile socotite substantiale oricarei morale: universalitatea, caracterul absolut si obiectivitatea.

Cap 2. Etica in afaceri

Etica in afaceri este o disciplina situata la granita dintre filosofía moralei si management. Ea propune un set de instrumente de decizie utile in stabilirea strategiilor companiei, in rezolvarea conflictelor dintre grupurile care interactioneaza intr-o afacere: angajati si angajatori, manageri si actionari, companie si comunitate locala, institutii ale statului etc. Ca principii generale de conduita sau coduri etice, etica este aplicata in managementul resurselor umane, in managementul situatiilor de criza, in comunicarea de marketing in toate formele ei: branding, relatii publice, publicitate. Premisa de la care se porneste e aceea ca managementul etic este profitabil pe termen mediu si lung.

Etica in afaceri se refera la relatia mediului de afaceri cu trei niveluri. Fiecare afacere cauta armonizarea (sau mai bine zis compromisul) dintre aceste trei niveluri, care sunt vazute in mod traditional ca:

nivelul macro: ghidul etic la nivel macro face referire la o afacere in context national si international, context care este rezultat, de cele mai multe ori, al mediului politic, cultural si religios.

nivelul institutional: ghidul etic la acest nivel face referire la etica specifica unei organizatii. In multe lucrari de specialitate, aceste aspecte etice se refera la responsabilitatile sociale. Ghidurile etice pot fi vechi, cum este cazul celor redactate de catre fondatorii organizatiilor respective, sau pot fi de data relativ recenta, cum ar fi crezurile etice ale managementului in relatiile cu partenerii de afaceri. Acest nivel este direct influentat de stilul managerial adoptat, precum si de modul de raportare al managementului la normele morale. In general, organizatiile din Romania sunt la un stadiu incipient in ceea ce priveste redactarea si aplicarea unor ghiduri etice, fiind putine cele care au asa ceva, cu exceptia poate a transnationalelor sau a firmelor cu capital privat strain. Exista eventual in contractele de administrare sau in contractele individuale de munca ale managerilor si angajatilor, clauze legate de confidentialitate, fidelitate fata de firma si de neconcurenta.

nivelul individual: ghidul etic la nivel individual face referire la etica personala in cadrul unei organizatii. Aceasta este rezultatul unui set de influente si presiuni. Ca individ, fiecare dintre noi suporta multe influente sau presiuni, incluzand:

Parintii - au o influenta foarte mare, iar dupa unii autori, reprezinta cea mai mare influenta asupra eticii personale;

Familia - familia extinsa, care este comuna de multe ori in tarile Europei de Est (inclusiv matusi, unchi, bunici si altii), poate avea un impact considerabil asupra eticii personale; familia "nucleu', specifica tarilor Europei de Vest, poate fi la fel de importanta, dar cu un cadru mai restrans;

Grupul social - etica "clasei sociale' (fie ca este vorba de cea actuala sau cea la care se aspira);

Religia - etica bazata pe religie are o mai mare influenta in anumite culturi, cum este cazul societatilor islamice care au anumite solicitari sau crezuri impuse, care se rasfrang si asupra eticii in afaceri. Totusi, chiar si pe timpul culturilor seculare, indivizii au fost influentati de religie in comportamentul lor. Am intalnit personal un astfel de caz dus la extrem, cand un om de afaceri de origine romana stabilit in SUA, incercand sa dezvolte afaceri in Romania postdecembrista, venea la intalnirile de afaceri cu Biblia in mana, repetand obsedant fraza "daca asa vrea Dumnezeu', ca o concluzie la deciziile luate de el sau de partenerii de discutii. Evident ca nu a rezistat, intr-un mediu in care etica in afaceri era la un alt nivel.

Cultura - aceasta este, de asemenea, un factor important de modelare a comportamentului si eticii individuale;

Mediul profesional - cand un individ devine parte a unui organism profesional, atunci devine subiect al eticii impuse de acel organism.

Rolul eticii in lumea moderna a afacerilor

Un punct de pornire pentru problemele ridicate de etica in afaceri este examinarea ariilor acoperite de Codurile Etice publicate de diferite organizatii. Aceste coduri scot in evidenta:



conflictele de interese: apar, de foarte multe ori, motive de ingrijorare cu privire la modul in care managementul unei organizatii poate pune, mai presus de binele organizatiei, interesul personal. Ideal ar fi ca directorii sa nu ia decizii care sa conduca la obtinerea unor castiguri personale, dar acest lucru nu poate fi mereu pus in practica.

De aici apare dilema eticii unor decizii de genul celor luate de catre parlamentarii romani cu privire la avantajele materiale (salarii, pensii private, diurne, etc.), nu tocmai mici raportate la nivelul mediu al veniturilor "muritorilor de rand', pe care si le acorda. In principiu, autorecompensarea este etica doar in masura in care este justificata de existenta unei contraprestatii echivalente.

Practica cadourilor: acordarea sau primirea de cadouri in lumea afacerilor a fost mereu o problema de etica delicata. Ideal ar fi ca aceste cadouri sa nu fie privite ca mod de a influenta afacerile. Totusi, cadourile sunt deseori privite ca semn de respect, de bunavointa si atat.

Japonia este un foarte bun exemplu in acest sens, deoarece cadourile sunt privite ca un lucru obisnuit in lumea afacerilor. In toate mediile, marimea acestor cadouri este un factor cheie. Cadourile mici, simbolice, nu sunt percepute ca un atentat la etica, dar cadourile de valori foarte mari sunt inacceptabile.

Acest lucru este valabil si pentru 'mita' platita pentru incurajarea afacerilor, care este total inacceptabila, dar trebuie recunoscut ca apare ca o practica in multe tari si multe sectoare economice (cum ar fi industria de aparare).; de aceea, etic ar fi sa nu se plateasca sau sa se primeasca mita.

Confidentialitatea: in orice domeniu de activitate exista anumite secrete care pot avea valoare comerciala, daca sunt relevate.

De aceea, este importanta pastrarea confidentialitatii activitatii desfasurate. Problema care apare, din punct de vedere etic, este legata de deconspirarea unor activitati desfasurate care sunt ilegale sau imorale. Cele mai multe coduri etice prevad necesitatea pastrarii secretului profesional. Aici apare un nou concept care poate fi utilizat in ideea informarii celor in drept fara ca repercusiunile unei asemenea actiuni sa cada asupra celui in cauza.

Produsele si productia: este cunoscut faptul ca societatea asteapta respectarea anumitor standarde in ceea ce priveste procesul de productie si produsele obtinute (acest lucru este valabil si pentru serviciile prestate). Nerespectarea acestor standarde poate conduce la aparitia unor critici severe la adresa producatorilor sau prestatorilor.

Practicile cu privire la angajati: tratamentul vis-a-vis de angajati este o problema de etica cu care se confrunta lumea afacerilor. Este important ca relatia angajator-angajat sa fie una onesta.

Organizatiile profesionale, indiferent de marimea lor, incearca de obicei, sau ar trebui sa incerce, sa solutioneze aceste probleme intr-un cod etic scris.

Etica nu se reduce la a respecta legea. Ea presupune buna gestionare a raporturilor cu ceilalti. Etica inseamna mai mult decat a rezolva sau a preintampina niste conflicte. Etica in afaceri presupune gasirea unui echilibru intre interesele actionarilor si interesele grupurilor afectate sau implicate, de la parteneri pana la consumatori si societate in ansamblu. Ideea de baza e simpla: cu cat numarul celor care respecta un set minim de reguli este mai mare, cu atat cresc sansele de castig ale fiecaruia dintre jucatorii de pe piata. In noul mediu de afaceri, firmele nu mai sunt entitati autonome, ci sunt dependente una de cealalta. Firmele sunt ca niste noduri intr-o retea, astfel incat caderea uneia poate antrena o cadere in lant a mai multora. Succesul si esecul se impart. Compania de succes este aceea care socializeaza.

2.1 Etica de import

Business-ul se redefineste. Obiectivul ramane acelasi, profitul, insa mijloacele si caile de a-1 obtine se experimenteaza continuu. Mediul privat de afaceri functioneaza astazi dupa o alta logica, intr-o alta dinamica. A inteles mediul romanesc de afaceri acest lucru? Mai degraba, nu!

Companiile romanesti sunt firme inchise, traditionaliste, cu structuri de actionariat conservatoare, caracterizate prin incapacitate de comunicare, lipsa de transparenta si atitudine servila fata de autoritati.

Una din erorile fundamentale ale mediului romanesc de afaceri consta in suprapunerea ori confuzia dintre actionariat si management. De aici, falsa idee ca, pentru

a face o afacere, e suficient sa detii capitalul necesar si o reteta de castig. Or, a face afaceri inseamna: a avea o idee, un proiect sau, mai mult, o viziune si a imagina acest proiect ca activitate aducatoare de profit in conditiile legii si respectand interesele comunitatii; a elabora strategii, adica, a proiecta acea idee in timp, anticipand evolutia ei si asteptarile celorlalti; a planifica, a imparti viitorul in etape, cu termenul si obiectivul lor precis; a organiza, adica a crea departamente cu sarcini specifice si precise, supuse unui aceluiasi obiectiv; si, nu in cele din urma, a comunica: a-ti face cunoscute oferta si valorile si a intelege interesele celor de care depinzi.

Etica in afaceri nu e vazuta ca o strategie de management creatoare de profit. Uneori este inteleasa drept o strategie de tip me too, strategie de comunicare bazata pe copierea politicilor de branding ale marcilor de succes. Adica, facem etica fiindca se poarta. Sau, in cazul multinationalelor, etica e practicata ca strategie imprumutata de la companiile-mama. Precum tehnologia si etica se importa. In cazurile mai nefericite, etica in afaceri nici macar nu este vazuta drept o strategie de management; ea e inteleasa ca un simplu act de caritate al patronului ori actionarului majoritar, nefiind rezultatul unor cercetari de piata. Asa-zisele programe de responsabilitate sociala corporatista (RSC) se reduc la sponsorizari de activitati sportive ori la oferirea de bani sau cadouri unor persoane defavorizate. Companiile romanesti nu sunt supuse auditului social, iar programele de sprijin comunitar se fac neprofesionist, fara asistenta de specialitate. Nu s-a inteles ca, precum marketingul, etica presupune cercetare de piata si strategii pe termen lung. A face bine inseamna nu doar a dori si a putea, ci si a sti sa faci bine.

Evident, multinationalele sunt cele care alcatuiesc avangarda si in domeniul comunicarii prin etica. Marile corporatii investesc in programe comunitare si stiu sa promoveze acest lucru. In cele din urma, implicarea in problemele sociale se dovedeste a fi benefica ambelor parti, companie si comunitate. Monica Tatoiu, managing director al Oriflame, este convinsa de rolul eticii in promovarea unei companii. 'Este etic ca o parte din profitul unei companii sa se intoarca la grupul social care a participat la realizarea lui.' Dupa aprecierea ei, cresterea vanzarilor Oriflame in conditiile scaderii pietei cosmeticelor se datoreaza si responsabilitatii sociale.

In timp, brandurile globale ajung sa fie asociate cu proiectele sociale in care investesc, Avon Cosmetics Romania a devenit cunoscuta pentru campania de lupta impotriva cancerului la san, iar McDonald's pentru proiectele destinate copiilor. Romtelecom si BCR si-au alaturat numele cu importante competitii sportive. Marian Alecu, director general McDonald's , sustine ca 'este in traditia firmei ca de fiecare data cand deschide un restaurant sa faca o donatie substantiala in beneficiul unui proiect social local, important pentru comunitate.

In mediul romanesc de afaceri e greu de distins intre ilegalitate si imoralitate. Imaturitatea pietei, insuficienta legislativa si opusul ei, suprareglementarea, permit specularea ambiguitatilor legislative si ingreuneaza crearea unui spatiu al normelor si practicilor etice in afaceri. Cele mai multe din problemele mediului romanesc de afaceri se nasc in zona de intersectie dintre politic si afaceri: coruptie, conflicte de interese, ambiguitatile ramase in probleme precum controlul averilor, lobby-ul, sponsorizarea partidelor politice.

Se pot identifica trei surse majore de probleme etice in mediul romanesc de afaceri: (1) interventii ale statului pe piata, constand in facilitati acordate anumitor agenti economici (subventii, scutiri sau reesalonari de datorii), incertitudine legislativa, interventii pe piata financiara si in politicile de preturi pentru utilitati si unele produse de baza; (2) in raportul dintre producatori si consumatori, practicile corporatiste neloiale sau la limita legalitatii, practicile de cvasi-monopol ale unora din marile companii si ale distribuitorilor de utilitati publice; si (3) practicile din raporturile angajat-angajator (munca la negru, salarii sub venitul minim, discriminare sau alte forme de abuz asupra angajatilor).

Pentru a intelege natura problemelor cu care se confrunta intreprinzatorii, Departamentul Analize si Sondaje al Consiliului National al intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a efectuat un studiu pe un esantion de 1.399 de IMM-uri considerat reprezentativ la scara nationala. Studiul arata ca 44,64% dintre corespondenti considera ca mediul economic este defavorabil dezvoltarii afacerilor, in vreme ce abia 25,50% cred ca acesta este favorabil intreprinzatorilor. Mai mult, principalele piedici in activitatea IMM-urilor sunt generate de institutiile statului care interactioneaza cu piata. Sondajul arata ca principalii trei factori care influenteaza negativ acest sector sunt birocratia excesiva, evolutia cadrului legislativ si coruptia.

In , sectorul IMM-urilor pare a fi cel mai sensibil la evolutiile mediului de afaceri. IMM-urile sunt primele care reactioneaza la schimbarile pietei, la modificarile legislative ori la interventiile statului. Totodata, prin natura lor, ele pot fi mai dinamice, pot avea un management mai flexibil, cu o mai mare putere de adaptare. Deocamdata, IMM-urile romanesti sunt sub vremuri. in conditiile in care cauta metode de supravietuire, nici nu poate fi vorba de etica ori de responsabilitate sociala.

Dupa Ovidiu Nicolescu, presedinte al CNIPMMR, ' este inca in perioada de acumulare primitiva a capitalului. Abia acum incepem sa intram in normalitate. Responsabilitatea vine abia dupa ce capitalul s-a asezat. Problemele se vor aseza abia dupa incheierea privatizarilor. Viata o sa ne invete pe toti ca avem nevoie de responsabilitate sociala corporatista.' Intreprinzatorii trebuie sa inteleaga importanta codurilor etice, sa stie ca respectarea acestora 'determina crearea de relatii de afaceri pe termen lung, precum si cresterea credibilitatii companiilor'. De altfel, exista intentia ca, pe viitor, CNIPMMR sa acorde membrilor un certificat de bune practici in afaceri.

2.2 Conduita etica in afaceri

Portretul omului de afaceri - in psihologia nebuloasa a perioadei de tranzitie - este cel al unui personaj imoral, lipsit de verticalitate si incapabil sa urmareasca altceva decat profitul propriu. 'Afaceristul' se invarte in medii dubioase si se gandeste doar la 'combinatii', in loc sa-si vada serios de treaba. ii face placere sa-si etaleze bogatia si superioritatea si este arogant in pozitia de patron al unor angajati 'saraci si cinstiti'. Sintagma cacofonica 'munca cinstita' este pusa extrem de des in opozitie cu ideea de a avea o afacere infloritoare.

In ciuda imaginii sale nefavorabile, omul de afaceri este privit, totusi, cu admiratie de catre romani, deoarece 'este destept si stie sa se descurce'. Inteligenta sa pragmatica, chiar daca ignora cu totul planul moralitatii, este apreciata si invidiata. Intr-o ampla cercetare de tip sociologic - cum este proiectul 'Zece pentru Romania', coordonat de Realitatea TV - cele dintai criterii pe care oamenii de afaceri trebuie sa le indeplineasca pentru a fi considerati valorosi sunt strict legate de zona moralitatii. Corectitudinea si cinstea se afla in topul asteptarilor pe care romanii le au de la un om de afaceri: 'Joaca cinstit, foloseste mijloace corecte pentru a obtine contracte/lucrari', 'Are grija ca salariatii sai sa castige bine', 'Asigura conditii de munca decente angajatilor'.

Abia la coada clasamentului gasim criteriile strict legate de performanta de business: 'Face profit mare', 'Si-a dezvoltat afacerea prin forte proprii' sau 'A construit una sau mai multe companii fara sprijinul nimanui, fara cunostinte sau relatii. Elitele din zona businessului sunt cernute, deci, prin sita onestitatii, mai degraba decat prin criteriul competentelor de a conduce o afacere. insa, daca privim lista persoanelor nominalizate conform acestor criterii, gasim in marea lor majoritate oameni controversati, cu multiple semne de intrebare puse de-a lungul timpului asupra moralitati lor. Fara a intra intr-o analiza amanuntita este evident ca foarte putini intre acestia se remarca printr-o tinuta morala impecabila. Majoritatea au fost implicati in diverse scandaluri, legate sau nu de activitatea lor de business. Dar se pare ca tocmai acest caracter 'spectaculos' le-a permis sa devina vizibili pentru romani. Din pacate, oameni care au consolidat afaceri de succes, dar care n-au avut parte de o mediatizare pe masura, nu au intrat in vederile 'tele-hipnotizate' ale romanilor.

John Samihaian, Managing Partner la Atlas Consel Training Services, afirma despre etica in afaceri in Romania de astazi. Cu toate ca pare o tema abstracta, relatia dintre moralitate si business este, in opinia lui John Samihaian, cat se poate de concreta si de importanta. 'De ce? Pentru ca a-ti dezvolta o afacere prin propriile forte si a-ti construi un statut material consistent este un lucru situat inca intr-o lumina depreciativa. Or, daca o clasa de oameni politici sau de oameni de afaceri cu suport politic au actionat totalmente ne-etic in a-si dezvolta propriul business, nu inseamna ca toti oamenii sunt ne-etici. John Samihaian insista asupra necesitatii de a reabilita categoria oamenilor de afaceri in perceptia publica

romaneasca. Antreprenoriatul trebuie vazut ca adevarata sursa a bunastarii in societate. Insa validarea sociala a activitatii de business nu se poate produce peste noapte. 'Este o chestiune de schimbare a mentalitatilor in timp', crede el, 'prin intermediul unei generatii care abia acum se formeaza'.

Exista perceptia ca nu poti ramane cu totul onest daca doresti sa ai o afacere profitabila. Cel putin inceputurile afacerii sunt intotdeauna puse sub semnul suspiciunii. A devenit celebra fraza 'Nu ma intrebati cum am facut primul milion'. Businessul este situat in cel mai bun caz in zona amoralitatii. N-ar conta mijloacele pe care le intrebuintezi pentru a-ti atinge scopurile, atat timp cat nu incalci legile in vigoare sau nu esti prins ca le incalci. Din perspectiva furnizorului de servicii de training, John Samihaian crede ca omul de afaceri trebuie sa devina constient de importanta respectarii palierului moral in afaceri. Desigur, este o alegere care nu tine cont de avantaje sau dezavantaje, apartinand in primul rand zonei bunului simt. Insa, paradoxal, pare a fi chiar mai profitabil sa ai o conduita etica in relatiile cu ceilalti decat sa nu ai. 'Suntem pana la urma consecinta propriilor noastre fapte. Cata vreme iti respecti cuvantul dat, cat timp ceea ce produci sau oferi are calitatea pe care o afirmi, cat timp esti fair-play cu concurentii tai, nu ai de ce sa te temi ca iti vei pierde valoarea si omenia pe piata.

John Samihaian aduce drept argument un studiu realizat in SUA, din anii '50 pana in anii '80, care a aratat ca acele companii care au avut o conduita ireprosabila fata de propriii angajati, fata de clienti, de comunitate sau de concurenta au prosperat pe termen lung. Celelalte firme au avut urcusuri si apoi caderi regretabile. 'Cele mai multe afaceri mor pentru ca nu sunt etice. Pe termen scurt, este foarte usor 'sa tragi un tun', insa pentru o afacere buna si pe termen lung, trebuie sa te pui in serviciul celorlalti, sa empatizezi cu nevoile altora. Etica in afaceri este o abordare de tip win-win: de cele mai multe ori, exista o zona comuna in care interesele se intersecteaza si aceasta trebuie gasita'. De asemenea, o companie are de castigat atunci cand cultiva o relatie de respect fata de propriii angajati. O atitudine onesta fata de acestia se reflecta si in afara, asupra clientilor si partenerilor de afaceri (asa-numitul efect 'dinauntru in afara'). 'Probabilitatea de a face bine comunitatii', spune John Samihaian, 'este mai mare daca lucrurile stau cum trebuie in interiorul firmei'. Una dintre preocuparile tot mai importante ale companiilor este de a oferi ceva in schimb comunitatii in care isi desfasoara activitatea. Nu intamplator, daca ne uitam in declaratiile de misiune sau in setul de valori al unor companii, gasim termeni precum 'responsabilitate sociala' sau 'protectia mediului'.

In masura in care intr-un mediu de afaceri exista o comunitate matura si constienta de ea insasi, ea tinde sa-si protejeze singura imaginea si prestigiul. Stabilirea de comun acord a unor reguli de conduita traseaza repere care nu pot fi incalcate decat cu riscul discreditarii. Comunitatea este un fel de arbitru care actioneaza impotriva celor care nu respecta regulile jocului.

Dand nastere unui cod de conduita in business, comunitatea de afaceri are un rol foarte important in a mentine anumite standarde morale si valorice. Intr-un mediu concurential, competitorii isi impun lor insisi anumite norme de comportament etic pe piata. 'In cazul industriei de resurse umane si de training', spune John Samihaian, 'ne-am straduit sa punem pe picioare un fel de patronat'.

Ne-am asociat mai multi competitori pentru a incerca sa impunem anumite norme, sa ne reglementam mediul de afaceri. Deoarece pe piata intra tot felul de trisori, suntem obligati sa ne impunem anumite standarde de a lucra'.

John Samihaian crede ca etica in afaceri se poate dobandi mai ales prin forta exemplului personal. Un manager care dovedeste integritate in tot ceea ce face si onestitate in raport cu angajatii si cu partenerii de afaceri castiga capital de imagine si de credibilitate. 'Daca faci afaceri bune si morale, esti bine vazut. Integritatea si onestitatea sunt cele doua marci fundamentale ale eticii in afaceri. Integritatea se refera la tine insuti, iar onestitatea la felul in care te raportezi la altii'.

3.3 Coruptia si etica

In Romania, tema coruptiei este departe de a fi clasata. Exista inca multe 'personaje' in zona institutiilor de stat care sunt extrem de active in a exploata 'oportunitatile' pozitiei lor. Avand controlul resurselor publice, acesti functionari stiu cu ce mecanisme sa actioneze pentru a favoriza anumite firme in detrimentul altora. De aceea, unii oameni de afaceri sunt supusi tentatiilor de a calca gresit, aflandu-se uneori in situatii-limita.

'Este mult mai usor sa cazi in pacat decat sa te tii deoparte', crede John Samihaian. 'Dar este intotdeauna alegerea ta daca vrei sau nu sa participi la acest joc murdar. Este o alegere principiala. Probabil pierzi anumite contracte, pierzi bani, dar castigi o anumita liniste, daca ramai consecvent cu principiul ales. Aceasta liniste te face sa te simti bine in propria piele.

'Un brand puternic nu poate exista fara o componenta etica puternica. Aurelian Sima, Country Manager Motorola Romania, spune ca daca este posibil sa eviti compromisurile si sa te pastrezi 'in afara jocului', in conditiile in care se vorbeste inca de un grad generalizat al coruptiei in Romania. A refuza sa participi la darea de mita, de exemplu, nu inseamna sa te situezi nefavorabil in mediul concurential? 'Refuzul de a participa la mentinerea coruptiei', spune Aurelian Sima, 'reprezinta o decizie de maturitate in afaceri care intotdeauna s-a dovedit a fi sanatoasa. De ce trebuie sa accepti sa te imbolnavesti pe banii tai sau ai companiei pe care o reprezinti? Mita este o boala grava. Aurelian Sima considera ca este exclus sa vorbim despre un mediu de afaceri sanatos, daca nu luam in discutie componenta etica a activitatii de business: 'Este un element determinant intr-o economie de piata, bazata pe libera concurenta. In momentul in care etica nu va mai fi un subiect de interes, vom consemna sfarsitul notiunii de mediu de afaceri in Romania si oriunde altundeva in aceasta lume.

Etica in afaceri nu este un subiect care priveste doar relatiile dintre companii, ci se refera si la cultura interna a companiei. Pentru Aurelian Sima, o atitudine morala a managementului in relatia cu proprii angajati presupune, inainte de orice, respect: 'Este esential sa-ti respecti colegii la fel cum te respecti pe tine insuti

Mediul de lucru devine astfel creativ, iar beneficiile sunt de ambele parti'. In materie de corectitudine si onestitate, exista adesea o distanta intre planul declarativ (unde toata lumea spune numai lucruri frumoase) si planul realitatii. Aurelian Sima crede ca o companie care are la baza un Cod de conduita in afaceri, bazat pe etica si respect reciproc, si care are aceleasi reguli in toate teritoriile in care isi desfasoara activitatea, va fi intotdeauna transparenta. 'Realitatea in sine, este verificabila', crede Aurelian Sima, 'este cea care creeaza diferenta fata de declaratiile minunate, exprimate de multe ori intr-un limbaj de lemn.

Opinia publica valorizeaza, mai mult decat alte aspecte ale unei afaceri, componenta etica. De aceea, pentru a crea o imagine favorabila companiei, nu sunt suficiente 'ingredientele' de performanta (chiar daca acestea sunt necesare): produse sau servicii de calitate, un management profesionist, angajati competenti, o comunicare excelenta etc. 'Un brand puternic nu poate exista fara o componenta etica puternica si constanta' , In opinia sa, domeniul IT&C, in care activeaza Motorola, este caracterizat, in marea lui majoritate, de onestitate. Asociatiile din industrie exercita un foarte atent control al activitatii si, in plus, cei care activeaza pe piata din Romania - operatori, furnizori de solutii, integratori - sunt, intr-un fel sau altul, conectati la medii de afaceri de referinta din domeniu.

Unul dintre domeniile cele mai 'controversate' din punctul de vedere al onestitatii demersurilor practicate este industria publicitatii. Practicile 'necurate' din domeniul publicitatii ar fi, potrivit ei, cat se poate de variate: de la 'banalul comision' pe care agentia de publicitate il ofera clientului pentru a castiga un contract, pana la masluirea licitatiilor, conturi obtinute pe criterii politice sau spalare de bani prin intermediul publicitatii si ale-brandingurilor inutile. Nu sunt tocmai ortodoxe nici deformarile de imagine pe care le creeaza anumite institutii de presa prin politica mascata.



Metoda ilicita cel mai des folosita in domeniu este, asa numitul, furt de idei. Demascarile facute de-a lungul timpului s-au lovit mai intotdeauna de o reactie de indiferenta a pietei si a asociatiilor de profil. Teama de compromitere nu descurajeaza, din pacate, practicile oneroase din lumea publicitatii. Pentru ca, in publicitate, controversa este intotdeauna buna ('Any publicity is good publicity'). ' Cei din publicitate sunt baieti inteligenti, se prind mai devreme sau mai tarziu cine umbla cu cioara vopsita. Si, daca se respecta, se delimiteaza de astfel de personaje'. Teodora Migdalovici considera discutia referitoare la planul moralitatii ca fiind corelata cu tema competentelor: acolo unde exista competenta si profesionalism, nu se pune problema de a ocoli calea dreapta. Doar cand esti incapabil sa faci lucrurile cum trebuie cauti alte solutii. 'Din fericire, incep sa apara tot mai multi oameni cu o admirabila prestatie profesionala, care nu mai au nevoie de practici oneroase ca sa straluceasca. Nu sunt mai putini jucatori lipsiti de corectitudine decat pana acum, sunt in schimb mai multi oameni competenti. Si asta da impresia de evolutie pozitiva'.

Daca, in prezent, industria publicitatii 'gazduieste moralitatea doar ca exceptie care confirma regula', Teodora Migdalovici este optimista in privinta viitorului: 'Lucrurile incep sa se aseze, valorile se vor cerne incet-incet si exemplele pozitive se vor inmulti. Credinta mea intima este ca valorile autentice, din ce in ce mai multe si mai de succes, incep sa sparga digul'.

Etica in afaceri nu se rezuma, desigur, la respectarea prevederilor legale. Cei mai multi dintre oamenii de afaceri, insa, se simt 'acoperiti' moral cata vreme nu incalca legile in vigoare. Printre reglementarile cu cea mai mare incidenta in zona moralitatii sunt cele referitoare la mediul concurential. Acestea urmaresc sa descurajeze intelegerile tacite sau exprese ale unor jucatori de pe piata care au drept scop obstructionarea celorlalti participanti. O piata concurentiala corecta este vitala pentru dezvoltarea mediului de afaceri din Romania. Ea este necesara si pentru a face fata presiunilor pietei unice. Respectarea disciplinei concurentiale obliga agentii economici sa-si eficientizeze activitatea economica, ceea ce are un impact pozitiv asupra consumatorilor, care au astfel acces la produse si servicii mai ieftine si de calitate superioara. Cel mai mare neajuns il constituie necunoasterea in suficienta masura a legislatiei in domeniul concurentei. Acest lucru genereaza, de altfel, si cele mai frecvente practici anticoncurentiale, si anume intelegerile intre firme care distorsioneaza concurenta si care ii impiedica pe alti operatori economici sa aiba acces pe piata, precum si abuzul de pozitie dominanta. Se poate vorbi de evolutii pozitive sau negative in Romania ultimilor ani, in materie de respectare a concurentei? Progresele inregistrate de Romania in domeniul concurentei au fost mentionate in Raportul de Tara al Comisiei Europene din octombrie 2005. Pana nu demult, au existat dubii in ceea ce priveste capacitatea tarii noastre de a atinge standardele europene in domeniul concurentei. Rezultatul pozitiv al Raportului la capitolul de concurenta dovedeste ca acesta nu va compromite aderarea Romaniei la 1 ianuarie 2007.

Cap.3. Comportamentul neetic

3.1. Cauzele comportamentului neetic

In cadrul afacerilor, nu de putine ori, se adopta un comportament neetic. Cunoasterea cauzelor comportamentului neetic poate ajuta la prevenirea lui.

Dintre cauzele comportamentului neetic amintim[5]:

a)   Castigul duce la numeroase tentatii, mai ales atunci cand se anticipeaza un castig consistent si, in general, este de asteptat sa se adopte decizii neetice;

b)   Conflictul de roluri multe dileme etice care apar in organizatii sunt in realitate forme ale conflictului de roluri care ajung sa fie rezolvate neetic. O forma raspandita de conflict al rolurilor care genereaza comportamente neetice apare atunci cand 'rolul birocratic' al angajatului intr-o organizatie, intra in contradictie cu rolul de 'membru al unui corp profesional'. De exemplu, agentii si brokerii agentiilor de brokeraj si asigurari au declarat de multe ori ca asupra lor, ca angajati, se fac presiuni sa promoveze produse care nu servesc cel mai bine interesele clientilor.

c) Competitia puternica pentru obtinerea de resurse deficitare poate stimula un
comportament neetic, atat prin stimularea jocului de afaceri cat si prin acte ilegale reale
in care se constata delicte de comert cum ar fi, de exemplu, fixarea preturilor si incalcarea
prevederilor de monopol. Si in cazul in care practic nu exista competitie puternica, exista
totusi o mare tentatie spre adoptarea deciziilor neetice, pentru ca tentatia unor mari
castiguri este foarte mare.

d) Personalitatea. Oamenii puternic orientati spre valorile economice sunt mai expusi la
un comportament neetic decat ceilalti. In plus, in abordarea chestiunilor morale de catre
oameni, exista puncte de vedere diferite. In conditii normale, este rational sa ne asteptam
ca oamenii ce sunt mai constienti de problemele morale sa fie tentati sa evite deciziile
neetice, iar cei cu o mare putere personala (machiavelici) vor fi mai dispusi sa ia decizii

neetice, folosindu-si puterea pentru promovarea interesului personal mai degraba decat pentru binele intregii organizatii.

Etica este interesata de obligatiile morale si de notiunea de actiune buna (dreapta) /rea, cinstita / necinstita si justa / nejusta. Indivizii intreprind actiunea si isi asuma, abia in final, responsabilitatea actiunilor etice sau neetice.

Comportamentul etic trebuie sa inceapa de la varf. Pentru imbunatatirea climatului etic si pentru reducerea conflictelor, intre etica personala si cerintele organizationale sunt necesare schimbari in doua arii principale: conceptia manageriala si actiunile manageriale. Chiar daca managerii nu pot uita sau trece cu vederea comportamentul neetic, ei pot, in realitate, forta pe altii sa puna in aplicare astfel de practici prin presiuni pentru atingerea, indeplinirea unor obiective nerealiste .[6]

Cu cat climatul este caracterizat de o competitie puternica, cu atat mai mult tinde sa apara, sa se dezvolte sau sa se repete un comportament neetic. De aceea necesitatea adoptarii unor principii si reguli etice este de dorit.

3.2. Factorii de influenta ai comportamentului neetic

Dintre factori de influenta ai comportamentului neetic[7] rezultati in urma unor studii realizate in marile corporatii sunt:

afirmarea obiectivelor corporatiei, sistemele de evaluare si climatul organizational care
sustin profitul ca fiind singurul obiectiv al organizatiei;

acceptarea de catre management a legii ca singurul standard pentru politicile si actiunile corporatiei;

politicile ambigue ale corporatiei, astfel ca managerii sa poata presupune ca politica este formulata ca o oglinda falsa care nu reflecta adevarul;

managementul inadecvat, astfel ca managerii de la baza ierarhiei pot incalca
standardele in urmarirea unor vanzari si profituri mai mari in avantaj personal;

esecul managementului de a intelege interesele etice ale publicului, rezultat din izolare
si lipsa unei comunicari reale cu interesatii externi.

Nu este suficient ca managerii numai sa proclame necesitatea raspunderii sociale si a eticii actiunilor pentru organizatiile lor. Subliniem faptul ca este foarte important ca managerii sa recunoasca ca ei sunt cei care modeleaza si dau tonul in organizatia lor. De aici, principala lor responsabilitate este sa faca clar pentru oricine din organizatie sau are legatura cu ea, ca raspunderea sociala si comportamentul etic sunt asteptate (dorite), si recompensate.

Astazi, toate organizatiile din lume trebuie sa recunoasca importanta si necesitatea luarii in considerare a unor concepte ca: etica, morala, responsabilitate sociala, echitate si discriminare si totodata, sa incerce sa le implementeze in cultura lor organizationala.

3.3. Consecintele comportamentului neetic

Oamenii de afaceri folosesc uneori tactici care-i induc in eroare pe partenerii lor. Scopul este acela de a-si sporii puterea de negociere. Ei obtin putere fie prin manipularea informatiilor (distorsiune), castigand un anumit avantaj tactic asupra competitorului, fie subminand puterea de negociere a celeilalte parti. Folosirea unor astfel de tactici conduce frecvent la consecinte pentru negociator, pentru cealalta parte si pentru observatori.

Mai intai consecintele care se produc in functie de succesul sau insuccesul tacticii. Ar trebui sa fie cat se poate de clar daca tactica functioneaza - adica folosirea ei duce la rezultatul sperat de manager - faptul va avea impact asupra deciziei acestuia de a mai folosi sau nu aceasta tactica in viitor. Daca folosirea tacticii permite intreprinzatorului sa obtina rasplata unor rezultate ce ar fi indisponibile pentru el daca el s-ar comporta in mod etic si daca comportamentul neetic nu este pedepsit de catre ceilalti, atunci ne vom astepta ca frecventa purtarii neetice sa creasca, deoarece negociatorul crede ca el poate "merge mai departe cu ea'.

Al doilea set de consecinte, se produc atunci cand intreprinzatorul are experienta reactiei unei persoane tintite. Daca persoana tintita nu este constienta ca a fost folosita o tactica inselatoare, atunci nu va avea nici o reactie - iar cei care sesizeaza prezenta comportamentului neetic vor fi dezamagiti pentru pierderea negocierii/afacerii. Totusi daca tinta descopera ca s-a produs o inselaciune, este probabil ca reactia sa fie mult mai puternica. Oamenii care descopera ca au fost inselati sau exploatati sunt in mod tipic nervosi. Pe langa pierderea negocierii ei se simt manipulati si pacaliti, pentru ca au permis sa fie inselati printr-o strategie iscusita. Ca un rezultat al ambelor neajunsuri: a pierderii reale pe care au suferit-o in negociere si a lipsei de confort pe care o simt pentru ca au fost pacaliti, cele mai multe victime vor incerca, cu o probabilitate ridicata, sa dea replica si sa-si ia revansa. Astfel, desi folosirea tacticilor neetice poate conduce la un succes al negociatorului pe termen scurt, ea poate, de asemenea, crea un adversar care este inclinat sa se razbune si sa-si recupereze paguba.

Studiu de caz

Despre etica si moralitate in MLM

Etica in MLM este o valoare morala extrem de importanta pentru dezvoltarea industriei de marketing relational, marketing in retea sau vanzari directe. Etica in MLM reprezinta si principiul de baza al conlucrarii intre participantii la activitatile sistemului MLM, atat pentru companii, cat si pentru distribuitori. Etica in MLM reglementeaza de asemenea conduita companiilor si a distribuitorilor fata de clienti (consumatori) si fata de partenerii de afaceri.

Moralitatea in MLM se refera la respectarea valorilor morale umane in relatiile prilejuite de contactul direct dintre un vanzator si un client. Se poate vorbi despre respectarea legilor care guverneaza activitatile industriei de vanzari directe si sisteme MLM, pentru inlaturarea fraudei de orice fel, pentru stoparea concurentei neloiale, a minciunii fata de consumatori, a abuzului si ingerintei in intimitatea clientilor, a denaturarii realitatii si a minimalizarii aspectelor negative. Moralitatea in MLM este un atribut al cinstei fata de clienti si fata de partenerii de afaceri, fiind garantia succesului in viata, atat pe plan personal, cat si pe plan profesional.

Codul etic de conduita pentru vanzarea directa adoptat la una din companiile MLM se refera la relatiile dintre antreprenori (companiile VD si MLM) si distribuitorii lor (care presteaza activitati de vanzare directa) pe de-o parte si consumatori pe de alta parte. Totodata, Codul se refera la relatiile dintre antreprenori si distribuitori, precum si la relatiile dintre antreprenori.

Codul are ca scop asigurarea satisfactiei si protectiei consumatorilor, asigurarea protectiei distribuitorilor, promovarea unei competitii corecte intre intreprinzatorii individuali, formarea unei imagini publice a antreprenorilor si intreprinzatorilor, precum si prezentarea etica a oportunitatilor de castig in industria vanzarilor directe.

Codul trateaza toate aspectele de principiu legate de conduita participantilor la activitatile industriei de vanzari directe si sisteme MLM. In Cod se specifica practicile interzise, imorale si daunatoare afacerilor desfasurate de distribuitori si companii, descriindu-se diferite aspecte pe 3 categorii:

CONDUITA FATA DE CONSUMATORI

CONDUITA FATA DE DISTRIBUITORI

CONDUITA DINTRE COMPANII

In incheierea Codului se descriu modalitatile de aplicare a Codului si de penalizare a celor care incalca principiile Codului. Membrii acestei companii (inclusiv distribuitorii si partenerii de afaceri) sunt obligati prin apartenenta la aceasta companie sa respecte Codul etic.

Ce se intampla in realitate

Realitatea zilelor noastre ne arata o lume plina de imoralitate, de oameni lipsiti de scrupule (fara urma de etica profesionala), de manageri indoctrinati de 'valorile' comunismului, de lideri imorali care uita de unde au plecat, de consumatori pacaliti, de oameni neinformati si de o imensa doza de naivitate umana!

Aceasta este oglinda anului 2005.

Fara sa dau nume, am sa citez din realitatea industriei MLM, pe care o cunosc de la formarea sa in Romania, un studiu de caz recent edificator: O practica imorala si neproductiva obisnuita in lumea afacerilor MLM este 'saltul iepurelui'. Aceasta inseamna ca o companie MLM dintr-o tara vestica isi trimite liderii in Romania sa promoveze afacerea.

Liderii vin in tara, apeleaza la cateva cunostinte, incep prezentarile de oportunitate, explica succesele financiare ale companiei si produsele ei minunate, arata cat de mult se poate castiga si le baga sub nasul oamenilor formularele de inscriere, pe baza caruia oamenii trebuie sa plateasca 100, 200 sau mai multe sute de dolari ca sa intre in afacere. Bineinteles in valuta, fara garantii legale si fara documente financiare (chitanta, factura, etc.) Totul in stilul celei mai negre afaceri!

Rezultatul? Liderii straini, care povestesc in limba lor, iar cineva apropiat traduce, reusesc sa formeze o retea de prospectanti inregistrati in afacere, in reteaua administrata de compania lor in tara lor, de cele mai multe ori oamenii fiind trecuti cu o adresa fictiva din tara respectiva. In continuare, liderii straini primesc comisioanele cuvenite la sfarsitul lunii, iar distribuitori primesc un pachet de start dupa cateva saptamani. Nu mai trebuie sa comentam ca atat banii, cat si pachetele sunt exportate si importate ilegal! Treaba merge, traficul este in floare, toata lumea este sau pare fericita

Dar, dupa catva timp, cresterea structurii din Romania complica administrarea incasarilor si a importului de pachete cu produse si cataloage straine, ajungandu-se la greseli de inregistrare, la intarzieri de livrare, la nemultumiri, suspiciuni, etc. Sa nu mai vorbim si de incasarea comisioanelor rezidentilor din Romania, care au inceput sa recruteze si ei noi distribuitori, deci au inceput sa primeasca bani in valuta. Cum primesc si cand incaseaza banii? De cele mai multe ori tot prin trafic ilegal, sau intr-un cont deschis in strainatate.

Si asa mai departe, pana compania se hotaraste sa deschida o reprezentanta si in Romania. Cate delicte financiare se creeaza prin acest 'salt al iepurelui'? Cred ca nici garda financiara nu ar sti! Iata cateva consecinte:

se recruteaza oameni fara sa dispuna de un depozit LEGAL de produse

se face o oferta falsa, pentru ca nu se explica partea administrativa a afacerii sau se lasa la voia intamplarii

se prezinta afacerea prin atractia castigului de 'un milion de dolari', adica se exagereaza succesul afacerii

nu se folosesc cataloage si documentatii in limba romana, iar produsele (daca exista) nu au specificatii in limba romana si nu sunt omologate aici.

se stimuleaza frauda fiscala, prin nedeclararea veniturilor

se stimuleaza recrutarea oamenilor si vanzarea pachetelor de start in afacere

nu se stimuleaza vanzarea produselor si nu se prezinta toate avantajele sau dezavantajele lor, etc.

Observatie: Daca promovarea s-ar face etic, compania ar trebui sa testeze prima data piata, apoi sa-si deschida o reprezentanta si pe urma sa inceapa recrutarea prospectantilor si a clientilor.

Recrutarea fortata



Prin anii 1996-1997, una din marile companii MLM din America si-a trimis emisarii in Romania pentru a deschide retelele de distribuitori. Liderii companiei au venit din Italia, Ungaria, Suedia, Olanda, Germania, Israel, etc. Au inceput recrutarile si vanzarea de produse la negru, iar oamenii erau inregistrati la adrese fictive din tarile respective. Comertul peste granita era in floare (oricum nu depasea traficul ilegal de motorina si benzina practicat de viitorii marii potentati ai Romaniei), iar numarul distribuitorilor din Romania ajunsese la aproape 80.000.

Atunci cand s-a anuntat ca se va deschide oficial o reprezentanta in Romania, iar regula functionarii afacerii impunea ca toata lumea sa se inregistreze in reteaua din Romania, liderii straini au incasat de la distribuitorii lor 100 de marci germane, aconto pentru viitoarea inregistrare in reteaua locala, fortand oamenii sa se inscrie in afacerea din Romania. Santajul liderilor a fost foarte clar: cine nu se inscrie cu aconto de 100 marci, nu primeste comisionul din strainatate (mai ales ca pe vremea aceea vizele erau in vigoare, iar oamenii nu puteau sa-si ridice personal banii).

Observatie: Liderii companiei americane voiau de fapt sa retina oamenii in reteaua lor, ca sa nu se inscrie in alte retele concurente. Astfel au ingradit libera alegere a rezidentilor de a-si alege sponsorul. A fost o practica acceptata tacit de companie, contrar Codului Etic de care apartinea.

Care sunt capcanele din jurul afacerilor MLM

Voi enumera cele mai importante 10 capcane ale afacerilor MLM, care conduc spre frauda morala si financiara:

Produsele nu sunt produse adevarate, nu au valoare de intrebuintare si, mai ales, nu sunt consumabile.

Planurile de marketing sunt gresit concepute, nu atribuie echitabil comisioane tuturor distribuitorilor activi.

Companiile MLM nu au bonitate bancara, ascund datorii fata de stat si nu au forta financiara.

Managerii companiilor nu promoveaza calitatea produselor si sistemele de instruire a distribuitorilor.

Liderii MLM nu prezinta toate aspectele functionale si administrative ale afacerilor, ascunzand aspectele negative.

Distribuitorii nu au un comportament civilizat fata de clienti si prospectanti, abuzand de credibilitatea lor.

Managerii companiilor muta structurile de la un lider la altul, ca forma de penalizare, neplatind comisioanele.

Sponsorii, liderii si managerii interzic distribuitorilor sa participe la evenimente organizate de companii specializate.

Companiile si liderii promoveaza sisteme piramidale ilegale, sub masca sistemelor MLM.

Companiile accepta tacit patrunderea pe piete interne si externe a formatorilor de retea, prin recrutarea liderilor si distribuitorilor din alte retele MLM.

Dar cea mai periculoasa capcana este minciuna unor sponsori, care ascund cu buna stiinta prezentarea riscului de a intra intr-o afacere nerezidenta.

Cum putem deveni onesti in afacerile MLM

Onestitatea in afaceri este o valoare rar intalnita, care face cinste celor care o practica din bun-simt si obisnuinta.

Un mare autor din America, John Milton Fogg, care prin cele trei carti publicate si la noi in tara a reusit sa defineasca aria valorilor personale ale celui mai mare specialist in Network Marketing. John a studiat vreme de cativa ani aceasta problema si a ajuns la concluzia ca personalitatea unui lider MLM poate fi modelata numai prin adoptarea unor valori morale intrinseci comportamentului decent uman.

In cartea 'Cel Mai Mare Specialist in Network Marketing' si continuarea ei 'Conversatii cu Cel Mai Mare Specialist in Network Marketing', cititorii sunt supusi unui exercitiu psihologic inedit, extrem de profund si de folositor pentru formarea personalitatii.

Iar in cartea 'Imbogateste-te incet!', veti invata cum se pot dobandi valorile personale necesare pentru obtinerea succesului printr-o munca inteligenta in MLM.

Desi par dificile de asimilat, invataturile lui John reprezinta cea mai buna cale de analiza personala a starii dumneavoastra morale si a eticii de care dati dovada.

Ce fel de personalitate doriti sa aveti

Personalitatea fiecarui om care practica o afacere MLM se construieste in functie de valorile morale insusite prin educatie si de valorile etice invatate de la mentori.

Probabil sunt considerat naiv daca afirm ca numai acei oameni reusesc in viata care dau dovada de o personalitate marcata prin onestitate, etica profesionala si moralitate desavarsita. Acesta este idealul omului modern (sau al fiintei umane civilizate care traieste intr-o societate civilizata), cu un profilul psihologic de invidiat.

La fel de probabil pot fi considerat un idealist, daca ma prefac ca nu vad ce se intampla in jur, daca ignor marea coruptie, mica inselaciune, furtul ca sport national, promovarea nonvalorii, invazia ignorantei, parvenitismul, 'miliardarii de carton', politicienii de parada, etc. etc. etc.

Dar, in mod sigur, stiu ca sunt vazut ca un visator cu ochii deschisii, deoarece cred ca omul zilei de azi care traieste in Romania ar putea sa reuseasca in viata (respectiv in MLM) daca este moral, etic si onest!

Daca cineva se simte jignit, citind aceste randuri, imi cer scuze. Inseamna ca exista deja oameni care se indreapta spre dobandirea personalitatii ideale si ii felicit din toata inima!

Concluzii

Comunicarea onesta si tratamentul corect

a) In privinta clientilor firmei

Produsele trebuie sa fie de calitate, sigure, sa aiba instructiuni de folosire, avertismente asupra efectelor nedorite ale pericolelor posibile pentru consumator.

Supozitia generala pe care se bazeaza comertul este cea a consumatorului adult, dotat cu discernamant, inteligent, capabil sa-si dea seama de riscuri, este responsabil (ceea ce, de exemplu, nu se potriveste copiilor cand este vorba despre jucarii cu un grad de pericol, de tigari, bauturi, filme excesiv de violente sau obscene). In cazul producatorului exista presupozitia ca este matur, inteligent, responsabil, bine intentionat Acestea sunt in general cazuri ideale, adesea aratand totusi comportamente reale frecvente. Ce se intampla insa in cazul in care consumatorul este iresponsabil iar producatorul este necalificat? Piata singura nu poate sa reglementeze astfel de situatii. Uneori ceea ce se ofera pe piata nu doar ca nu satisface o nevoie (de mentinere, de autodezvoltare,), dar, mai mult, poate sa lezeze cele mai semnificative datorii fata de sine ale consumatorului si datorii fata de altii ale producatorului. De exemplu, utilizarea excesiva a imaginilor de femei in reclamele la obiecte de uz casnic le circumscrie acestora o imagine de etene servitoare ale familiei iar utilizarea excesiva a imaginii femeilor ca trup intareste imaginea ca femeile sunt obiect sexual. Reclama promoveaza utilizarea femeilor ca obiecte si a sexului ca mijloc de manipulare. Ea poate intarii prejudecatile rasiale. Reclama uzeaza de minciuni, iluzii pozitive (vei cuceri lumea daca folosesti parfumul X), de seductie, kitsch.[8] Este sistematic incalcat principiul adevarului (al veridicitatii). In numele unui astfel de principiu ar trebui permisa doar prezentarea informatiilor despre calitate si utilizare. Producatorii mizeaza pe faptul ca un consumator

mediu poate sa nu le inteleaga dar ca astfel are si el responsabilitatea in fata alegerii pe care o face. Responsabilitatea, pentru a fi etica, trebuie sa fie reciproca.

h) In privita angajatiilor

Angajatii sunt tratati adesea ca o marfa - forta de munca, desi sunt fiinte umane, scopuri in sine. Cele mai dezumanizante tratamente se aplica mai ales in zonele in care exista o piata a fortei de munca caracterizata de monopson (un singur cumparator al fortei de munca). Etica in relatiile dintre angajat si firma presupune introducerea si utilizarea urmatoarelor categorii de principii si norme:

- drepturile angajatilor si reglementari in privinta loialitatii fata de companie. Tratarea angajatilor ca pe o piesa pur inlocuibila, respectiv un simplu mijloc, conduce la faptul ca si ei trateaza compania ca pe o statie de tranzitie, o simpla sursa de salariu si beneficii. Loialitatea fata de companie se contureaza prin obligatiile reciproce: companie-angajat, prin atribuire de roluri si responsabilitati. Unele dintre acestea sunt contractuale si legale, dar ele nu ajung decat pentru indeplinirea sarcinilor si nu au o componenta etica. O slujba nu e niciodata doar o slujba.[9] Exista mereu o dimensiune morala: mandria fata de propriile produse, spiritul de echipa, grija fata de bunastarea companiei, atasamentul fata de colegi etc. Afacerile nu sunt scop in sine.

Exista uneori conflicte de valori intre valorile companiei si cele personale. In acest caz, unii angajati trag semnale de alarma, isi critica public propria companie. Categoria de angajati despre care discutam nu au o viata linistita, risca foarte mult (in primul rand isi risca slujba), sunt perceputi de catre companie ca tradatori, indezirabili, iar succesele lor sunt ocazionale.

Bibliografie

Abrudan, Maria-Madela, Management international, Ed. Universitatii din Oradea,2003

Aristotel, Politica, Ed. Cultura Nationala,Bucuresti, 1924

Airaksinen, Timo, Professional Ethicsan Enciclopedia of Applied Ethics, vol. 3 Academic Press, 1998

Aurelian Sima, Articol din Jurnalul National 2006

Beatty Jack, Lumea in viziunea lui Peter Drucker, Ed. Teora, 2000

Craciun, D., Etica in afaceri, Bucuresti, Ed. ASE, 2005

Etica si eficienta profesionala, Ed. Bic. all, Bucuresti, 2005

Grigoras, I., Probleme de etica,Iasi, Ed. Univ. Al. I. Cuza, 1999

https://www.infoeuropa.ro

Gortner, Harold, Ethics for Public Management, Geenwood Press, New York, 1991

Ionescu, Gh., Cultura afacerilor. Modelul american, Ed. Economica, Bucuresti 1997

https://www.quatloos.com/m 1 m/ mlm.htm

Popa, Mirela, Etica afacerilor si managementul,Casa Cartii de Stiinta 2006

https://www.amp.org.ro/index proiecte.html



Airaksinen, Timo, op. cit., p. 647

Dictionar explicativ al limbii romane, Ed. Academiei RSR, București, 1975, p.308

Gortner, Harold, Ethics for Public Managers, Greenwood Press, New York, 1991, p.276

Aurelian Sima, Jurnalul National

Abrudan, Maria-Madela, op. cit., p.138

Abrudan, Mihaela-Madela, op.cit., p.139

Ionescu, Gh. Gh., Cultura afacerilor. Modelul american, Ed. Economica, București, 1997, p.227

Solomon, Robert, op. cit., p.362

Bowie, Norman, Business Ethics, Englewood Cliffs, NJ, Prentice Hall, 1982








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate