Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Asistenta sociala


Index » sanatate » Asistenta sociala
» ASPECTE LEGISLATIVE - DEVIANTA SOCIALA


ASPECTE LEGISLATIVE - DEVIANTA SOCIALA


ASPECTE LEGISLATIVE - DEVIANTA SOCIALA

1. Recidiva

Recidiva exista in urmatoarele cazuri:

a) cand dupa ramanere a definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an;



b) cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoare mai mare de sase luni, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an;

c) cand dupa condamnarea la cel putin trei pedepse cu inchisoare pana la sase luni sau dupa executare, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa , ori dupa prescrierea executarii a cel putin trei asemenea pedepse, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mari de un an ([1]).

2. Liberarea conditionata o masura importanta in prevenirea recidivei

Liberarea conditionata este una din cele mai eficiente si constructive cai de prevenire a recidivei si de promovare a reinsertiei, asigurand detinutului, in comunitate, o reintegrare planificata, asistata si supravegheata.

In cadrul executarii pedepsei cu inchisoarea o forma de individualizare este prevazuta In legislatie cu denumirea de 'liberare conditionata'.

Aceasta institutie complementara a regimului de executare a pedepsei cu Inchisoarea este reglementata de Codul Penal prin art. 59-61 si urmareste reducerea pedepsei cu Inchisoarea si punerea In libertate a persoanei condamnate Inainte de termen. Masura se ia pe baza dispozitiilor legale ce cuprind conditii exprese de acordare, dupa executarea unei parti din pedeapsa.

De liberarea conditionata pot beneficia, in principiu, toti condamnatii, indiferent daca executa o pedeapsa mica, daca muncesc sau nu In timpul detentiei.

Conditiile pe care un detinut trebuie sa le indeplineasca pentru a beneficia de liberare conditionata sunt:

executarea unei parti din pedeapsa aplicata;

perseverenta si disciplina in munca;

dovezi concrete de indreptare;

se iau in considerare antecedentele penale.

Executarea unei parti din pedeapsa aplicata

In art. 59 Cod Penal se prevede ca partea din pedeapsa ce trebuie executata variaza in functie de cuantumul pedepsei aplicate si de natura infractiunii savarsite.

Fractiunile de executat din pedeapsa sunt urmatoarele:

- 1/4 din durata pedepsei de pana la 10 ani, pentru cei condamnati in timpul minoritatii, cand ajung la varsta de 18 ani, precum si condamnatii trecuti de varsta de 60 de ani pentru barbati si 55 de ani pentru femei;

- 1/3 din durata pedepsei de pana la 10 ani pentru condamnatii mentionati la alin. 1, care au savarsit infractiuni cu intentie;

- 1/3 din durata pedepsei mai mari de 10 ani pentru condamnatii mentionati la alin. 1, care au savarsit infractiuni din culpa;

- 1/2 din durata pedepsei mai mari de 10 ani pentru condamnatii mentionati la alin. 1, care au savarsit infractiuni cu intentie;

- 1/2 din durata pedepsei de pana la 10 ani pentru condamnatii care au savarsit infractiuni din culpa, altii decat cei mentionati la alin. 1;

- 2/3 din durata pedepsei mai mari de 10 ani pentru condamnatii care au savarsit infractiuni din culpa, altii decat cei mentionati la alin. 1;

- 2/3 din durata pedepsei de pana la 10 ani pentru condamnatii care au savarsit infractiuni cu intentie, altii decat cei mentionati la alin. 1;

- 3/4 din durata pedepsei mai mari de 10 ani pentru condamnatii care au savarsit infractiuni cu intentie, altii decat cei mentionati la alin. 1;

- cei condamnati la detentie pe viata pot beneficia de liberarea conditionata, dupa executarea efectiva a 20 de ani de detentie.

Perseverenta si disciplina in munca

Disciplina condamnatului se refera la comportarea acestuia fata de personal, respectarea programului, a orarului zilnic, atitudinea fata de ceilalti condamnati, modul de implicare In munca si celelalte activitati.

Dovezi de indreptare

Dovezile temeinice de indreptare ale condamnatului se evalueaza in comparatie cu trecutul lui.

Antecedentele penale

Art. 59 Cod Penal prevede ca dreptul la liberare conditionata il au si detinutii cu antecedente penale, cu mentiunea de a se 'tine seama' de ele ([2]).

Liberarea conditionata trebuie sa caute sa ajute detinutii In tranzitia de la viata din penitenciar la o viata In comunitate, cu respectarea legii, prin conditii post-liberare si supraveghere, care sa sustina acest scop si care sa contribuie la siguranta publicului si la reducerea crimei In cadrul comunitatii.

Pentru a reduce riscul de recidiva a detinutilor liberati conditionat, este necesar sa existe posibilitatea de a li se impune conditii individualizate, cum ar fi:

despagubirea sau repararea victimei;

inceperea unui tratament pentru dependenta de droguri sau alcool sau pentru orice alta situatie care trebuie tratata;

munca sau frecventarea unor activitati ocupationale aprobate, ca de exemplu, educatia sau formarea profesionala;



participarea la programe de dezvoltare personala; interzicerea locuirii sau vizitarii anumitor locuri.

In principiu, liberarea conditionata, de asemenea, sa fie Insotita de supraveghere, care consta In masuri de control si ajutor. Natura, durata si intensitatea supravegherii trebuie sa fie adaptate fiecarui caz In parte ([3]).

3 Recomandarea nr. R(89) 12 a Comitetului de Ministri ai statelor

membre ale Consiliului Europei privind educatia in inchisori

Comitetul de Ministri, conform termenilor art. 15.b. al Statutului Consiliului Europei,

Considerand ca dreptul la educatie este fundamental;

Considerand ca educatia este importanta in dezvoltarea individului si a comunitatii;

Intelegand in mod deosebit ca o mare parte dintre detinuti au avut o foarte mare

experienta in domeniul educatiei si acum se confrunta cu multe nevoi educationale;

Considerand ca educatia in inchisoare ajuta la umanizarea inchisorilor SI la imbunatatirea conditiilor de detentie;

Considerand ca educatia in inchisoare este o cale importanta in procesul reintegrarii detinutilor in comunitate;

Recunoscand ca In aplicarea practica a masurilor in conformitate cu urmatoarele recomandari, diferentele dintre detinutii condamnati si cei arestati preventiv sunt justificate;

Tinand seama de Recomandarea nr. R (87) privind Regulile Europene pentru Penitenciare si Recomandarea nr. R. (81) 17 privind Politica Educationala pentru Adulti, recomanda guvernelor statelor membre sa implementeze politici care sa recunoasca urmatoarele:

a. Toti detinutii vor avea acces la educatie, calificare, activitati creative si culturale, sport, educatie sociala si biblioteca;

b. Educatia detinutilor trebuie sa fie asemanatoare cu educatia care se desfasoara in

lumea de afara si posibilitatile de invatatura pentru detinuti sa fie cat mai multe cu putinta;

c. Educatia In inchisoare va avea drept scop dezvoltarea individuala In raport cu contextul socio-economic si cultural al fiecaruia;

d. Toate acestea trebuie sa fie introduse In administrarea si managementul inchisorilor;

e. Educatia n-ar trebui sa aiba un statut mai putin important decat munca, iar detinutii fi-ar trebui sa piarda financiar cand sunt implicati in procesul educational;

f. Fiecare efort ar trebui sa Incurajeze detinutul sa participe activ la toate aspectele educatiei;

g. Dezvoltarea programelor ar trebui sa tina cont de faptul ca educatorii adopta metode asemanatoare celor din institutiile educationale normale;

h. O atentie speciala ar trebui acordata acelor detinuti cu dificultati si in special acelora cu probleme de citit sau scris;

i. Educatia vocationala ar trebui sa se axeze pe o dezvoltare individuala mai larga, pe dobandirea unor abilitati care sa corespunda cerintelor pe piata muncii;

j. Detinutii ar trebui sa aiba acces la biblioteca cel putin odata pe saptamana;

k. Educatia fizica si sportul pentru detinuti ar trebui sa fie incurajata;

l. Activitatilor culturale si creative ar trebui sa li se dea un rol semnificativ, deoarece aceste activitati au un potential aparte in dezvoltarea si exprimarea individuala;

m. Educatia sociala ar trebui sa includa elemente practice care sa le creeze deprinderi de a-si gestiona viata zilnica si sa-i ajute la intoarcerea in societate;

n. Pe cat posibil, detinutilor ar trebui sa le fie permis sa participe la educatia din afara inchisorii;

o. Comunitatea ar trebui sa fie implicata cat mai mult in educatia adultilor;

p. Ar trebui luate masuri ca si dupa eliberare detinutii sa-si continue educatia;

r. Fondurile, echipamentul si personalul angajat in educatie trebuie sa satisfaca, pe cat posibil, procesul educational.

In incheierea partii teoretice a lucrarii pot sa spun ca scopul tratamentului persoanelor detinute, la care contribuie sistemul social, este sa le dezvolte simtul responsabilitatii si sa incurajeze acele atitudini care le vor fi de folos la reintegrarea lor in societate cu sanse cat mai bune in parasirea campului infractional si care sa le permita propria intretinere dupa eliberarea lor.



Codul Penal al Romaniei pg.ll

E. Stanisor, (cood.), 2002, pg.125,126

Revista A.N.P. din Rom. Nr. 1(9) 2004, pg.70







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate