Scolarizarea grupurilor defavorizate

Scolarizarea grupurilor defavorizate

Problematica educatiei copiilor rromi constituie una din provocarile cu care se confrunta mediile social - economice si culturale sau civice din Romania. Ea face parte dintr-o problematica mai larga - cea a copiilor aflati in situatii de excluziune, de marginalizare din diferite motive - necesitand abordari nuantate in functie de mai multi parametri specifici: mediu de rezidenta, apartenenta la un grup minoritar etnic, apartenenta la o grupare social cu un status economic minimal etc.

Marginalizarea reprezinta procesul de situare a indivizilor sau grupurilor pe o "pozitie social periferica" sau de ,,izolare " si implica limitarea ,,drastica" a accesului la resursele economice, politice, educationale si comunicationale ale colectivitatii. Din aceasta perspectiva, marginalizarea se concretizeaza in plasarea indivizilor si grupurilor sub nivelul minim acceptat din punct de vedere economic rezidential, ocupational, de educatie si instructie dar si printr-un deficit de posibilitați de afirmare si de participare la viata colectivitatii.

Grupurile marginale sunt de regula compuse din saraci, someri, minoritati etnice puternic discriminate, delincventi, handicapati sau persoane inadaptate.

Politica aberanta de egalizare -sau mai bine spus de standardizare - a indivizilor promovata de regimurile comuniste in Europa de Est a avut ca efect si evitarea marginalizarii sociale, iar concluzia care se impune este ca inainte de 1989, datorita politicii de diminuare a diferentelor sociale si de ,, inregimentare " a intregii populatii in sistem, nu au existat procese evidente de marginalizare a etnicilor rromi de catre institutiile publice, chiar daca existau prejudecati, stereotipii si atitudini discriminatorii in randul populatiei ne-rrome.

Dupa 1989 insa , schimbarile sociale rapide si intensive care au ridicat probleme serioase si neprevazute in cursul procesului de institutionalizare si consolidare democratica in societate, dar si tranzitia catre o economie de piata, au generat un proces de polarizare sociala si de marginalizare.

Cauzele care au declansat si au intreținut acest proces de marginalizare se constituie intr-un complex de factori pe care voi incerca sa-i prezint ca fiind generatori de marginalizare si manifestare in cazul copiilor rromi.

Factori de natura sociala

Odata cu schimbarile democratice survenite dupa 1989 a avut loc si un fenomen de liberalizare al relatiilor sociale.Ca urmare a acestei liberalizari au disparut fortele coercitiv - egalizatoare, campul social fiind astfel deschis pentru manifestarea identitatilor de grup, dar a prejudecatilor, stereotipiilor si discriminarii latente existente pana in acel moment. Pe de alta parte si in cadrul minoritatii au aparut grupuri cu un comportament deviant sau chiar infractional, care dincolo de pericolul social pe care il reprezinta au un impact extrem de negativ asupra imaginii si perceptiei majoritatii si contribuie la intreținerea unui comportament discriminatoriu sau chiar rasist. Astfel de manifestari nu fac altceva decat sa genereze si sa intretina un climat tensionat, latent conflictual, intre minoritate si majoritate, fiecare simtindu-se amenintata - este cazul rromilor din Hadareni județul Cluj.

Factori de natura economica

Transformarile din viata economic - inflatia, somajul, diferentierea excesiva a veniturilor salariale, dar si scaderea nivelului de trai, criza de locuinte etc. - au avut un aport decisiv la aparitia si dezvoltarea fenomenului de marginalizare si au creat o categorie de marginalizati din punct de vedere economic.

Una din categoriile cele mai vulnerabile la costurile sociale ale tranzitiei a fost minoritatea rroma, deoarece ea se situa deja pe pozitii de risc crescut: fiind slab calificati, rromi au fost grav afectati de somaj, cei care-si castigau existenta pe baza economiei complementare au ramas fara obiectul muncii, iar activitatea de colectare si valorificare a materialelor refolosibile a scazut mult in aceasta perioada.

Pe de alta parte, scaderea veniturilor salariale si a alocatiei de stat pentru copii a dus la scaderea dramatica a nivelului de trai pentru o proportie semnificativa a populatiei de etnie rroma iar aceasta criza este accentuata si de consecintele politicii pronataliste aberante ale vechiului regim, deoarece generatia nascuta dupa 1966 se afla acum in plina maturitate avand propriile familii si copii, dar locuind in continuare cu familia de origine. Prin urmare exista o supraaglomerare a locuintelor populatiei de etnie rroma, ceea ce atrage dupa sine alte consecinte extrem de serioase: lipsa de igiena a locuintei dar si a odihnei; dificultati in realizarea igienei personale; riscuri privind sanatatea, intimitatea si promiscuitatea precum si greutati in ceea ce priveste socializarea si educatia copiilor si adolescentilor rromi. De fapt tot datorita nivelului de trai foarte scazut, multe din familiile de rromi au renuntat dupa 1989 sa-si mai trimita copiii la scoala . O influenta semnificativ pozitiva asupra frecventei scolare a copiilor rromi a avut-o decizia de conditionare a alocatiei in functie de frecventa, dar din nefericire nu se poate spune ca in urma acestei decizii a crescut si calitatea actului educational.

Factori de natura politica si etnica

In perioada postdecembrista, rromi nu au reprezentat o minoritate etnica discriminata deoarece nu li s-a dat dreptul de a reprezenta o minoritate etnica, libera sa-si promoveze propriile traditii culturale, politica fiind de asimilare a acestora.

Odata cu liberalizarea si democratizarea societatii, a avut loc un proces de emancipare a diferitelor minoritati etnice , religioase, etc. - si de conturare a identitatii acestora, dar in acelasi timp si de marginalizare a lor de catre majoritate.

Trebuie sa remarcam faptul ca aceasta reactie este universala si nu este specifica doar Romaniei , peste tot respinsii aparțin acelor categorii care nu pot asimila normele dominante.

Democratizarea vietii politice si pluripartitismul au oferit minoritatilor etnice sansa reprezentarii politice. Identitatea de grup, etnica, nu era, insa, la inceputul anilor '90 -suficient de bine conturata si ca urmare , pentru a-si spori legitimitatea, liderii politici au dus o campanie de exacerbare a identitatii minoritare in detrimentul celei de cetatean.

In dorinta de a redefini identitatea etnica a grupului, liderii politici au oferit identitatea de 'rrom' ca alternativa la cea de 'tigan' valorizata negativ de populatia majoritara si ca urmare stigmatizata. Rezultatul a fost - producerea unei fracturi chiar in interiorul grupului etnic intre rromi (reprezentand elita politica, intelectuala si economica) si tigani (reprezentand marea masa a celor care se simt ignorati, manipulati sau tradati de catre liderii politici).

Ca o consecinta a neincluderii in politicile publice si ca alternativa la insensibilitatea institutiilor statului, o mare parte a populatiei de rromi din tara noastra, in absenta resurselor de dezvoltare individuala, a fost silita sa-si adapteze tehnicile de supravietuire si sa ajunga a fi stigmatizati, etichetati ca delincventi etc.

In contextul noii reordonari a Europei, al considerarii ca 'mostenire comuna a Europei', rromii au devenit un stimul de reflectie a tuturor institutiilor europene, un criteriu de aderare al țarilor est-europene.

Singura alternativa acceptabila si viabila la problema marginalizarii este o politica coerenta si susținuta de prevenire a acesteia pe de o parte, si de integrare pe de alta parte, desi integrarea este un termen fata de care majoritatea liderilor rromi au o reactie adversa, cel putin in momentul de fata.

Cauza este, in opinia mea, o ințelegere defectuoasa a ideii de integrare, perceputa fragmentar, doar in dimensiunea sa coercitiva de asimilare. In realitate 'integrarea reprezinta o relatie, o interactiune dinamica intre sistemul care' se integreaza' si sistemul care 'integreaza', iar rezultatul acestui proces este un echilibru functional al parților.

Insa, trebuie sa tinem seama ca integrarea sociala are patru dimensiuni fundamentale si anume: integrare culturala, normativa, comunicaționala si functionala. Daca 'integrarea culturala' presupune coerenta normelor si valorilor unei culturi - 'integrarea normativa' reprezinta masura in care valorile grupului devin norme efective. Dar aceasta exigenta a majoritatii - de conformare a minoritatii la normele sale - este adesea perceputa ca o tendința de asimilare.

Reprezentarile despre rromi, care se bazeaza pe prejudecatile si stereotipurile populatiilor din jur, sunt de prima importanta, pentru ca aceste reprezentari determina atitudini si comportamente. De cele mai multe ori ele sunt singura sursa de informatie care ii leaga pe rromi de mediul social din jur. Rromii par a fi o realitate familiara: orice persoana intrebata are o opinie, deseori categorica, despre acestia. Adevarul este ca rromii sunt receptati eronat, cu atat mai rau, cu cat realitatea pierde in fata imaginarului. De-a lungul secolelor, un intreg set de imagini a fost construit si dezvoltat, cristalizand stereotipurile colective si formand un rezervor de reprezentari mai mult sau mai putin fixate in memorie. Fie ca promoveaza respingerea sau asimilarea, aceste reprezentari se constituie ca un fundal de argumente si justificari ale actiunilor. In fapt, rromii sunt rareori definiți asa cum sunt, mai degraba sunt perceputi asa cum ar trebui sa fie pentru a justifica politicile si comportamentele celorlalți fata de ei.

In Romania exista un procent semnificativ de rromi integrați in momentul de fata cel putin la nivel normativ si functional. Cei mai bine integrati sunt membrii elitei intelectuale si ai celei economice, dar si cei cu nivel mediu de pregatire sau profesii moderne, au un nivel satisfacator de integrare sociala. Factorii care pot si trebuie sa aiba un rol decisiv in perfectarea procesului de integrare functionala a etniei rromilor in societatea ,, interculturala" a mileniului III sunt: sistemul educațional, mass-media, asistenta sociala si factorii de decizie de la nivel guvernamental. Toți aceștia au datoria de a elabora o politica coerenta privind toate minoritatile etnice din Romania - care sa respecte in egala masura drepturile tuturor minoritatilor si eliminarea si prevenirea manifestarilor discriminatorii si rasiste.

MECT a elaborat si implementat in parteneriat cu alte organisme internaționale (UNICEF, ROMANI CRISS, FUNDATIA PHEONIX si alte ONG-uri) o serie de proiecte care vizeaza stimularea participarii scolare a copiilor rromi pentru evitarea abandonului scolar si integrarea lor sociala.

Concluzia este ca inca o mare parte a populatiei de etnie rroma - deci si copiii acestora - sufera de acest proces de marginalizare si de aceea este nevoie de o strategie de intervenție sustinuta, care sa se adreseze atat minoritatii marginalizate cat si majoritatii , pentru formarea unei societati interculturale de indivizi diferiti, dar egali, racordati la valorile generale ale umanitatii si respectand un set comun de norme dar in acelasi timp aflati intr-un permanent schimb cultural si spiritual.

Referințe :

C.ZAMFIR, L. VLASCEANU, Dicționarul de sociologie, Editura Babel, București 1993

C.ZAMFIR, E.ZAMFIR, Țiganii intre ignorare si ingrijorare, Editura Alternative, București 1993

C.CUCOS, T.COZMA, Minoritari, Marginali, Editura Polirom, Iași 1996

I. MIHAILESCU, coordonator, Un deceniu de tranziție,United Nations Children's Fund, București 2000

L.CIOLAN, Pași catre școala interculturala,Colecția șanse egale,Editura Corint, București 2000

S.IOSIVESCU, A.ROGOJINARU, Parteneriat si dezvoltare școlara in comunitatea cu rromi, Colecția șanse egale, Editura Corint, București 2000

V.IONESCU, G.SARAU, F.STANCIU, Ghid de practici pozitive pentru educația copiilor rromi, Romani Criss 2003