Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Separatia puterilor in stat


Separatia puterilor in stat


Separatia puterilor in stat

Regimurile democratice moderne sunt bazate pe "teoria separatiei puterilor in stat".

Ideea separatiei puterilor in stat nu este de data recenta. Ea a preocupat pe marii filozofi antici, precum Platon si Aristotel, iar in epoca moderna a fost fundamentata de John Locke si Louis Montesquieu.

In principala sa opera "Despre spiritul legilor", L. Montesquieu arata ca suveranitatea poporului trebuie exercitata de trei puteri: puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca[1].



In motivarea conceptiei sale privind separatia puterilor in stat, Montesquieu afirma: "Totul ar fi pierdut daca acelasi om sau acelasi corp de fruntasi ar exercita aceste trei puteri, pe cea de a face legi, pe cea de a duce la indeplinire hotararile si pe cea de a judeca infractiunile sau litigiile dintre particulari. Pentru a evita abuzul, puterea trebuie limitata prin putere"[2].

De mare importanta este, pentru Montesquieu, separarea puterii judecatoresti de cea legislativa, separare fara de care nu ar exista libertate.

Daca puterea judecatoreasca ar fi imbinata cu cea executiva, judecatorul ar avea forta unui agresor, iar daca ar fi imbinata cu cea legislativa, puterea asupra vietii si libertatii cetatenilor ar fi arbitrara, caci judecatorul ar fi legiuitor.

Legalitatea reprezinta un element esential pentru existenta si functionarea regimurilor democratice.

Legalitate inseamna ca intreaga activitate economico-sociala si politica statala trebuie sa se bazeze pe norme legale si toate organele statului, politice si obstesti, indiferent de locul pe care il ocupa in ierarhia organelor statului, toate persoanele fizice sau juridice, sa respecte Constitutia si legile statului.

Legalitatea reprezinta unul din principiile fundamentale ale dreptului.

Conform acestui principiu, daca toate organele care alcatuiesc mecanismul statului functioneaza cu respectarea stricta a legii, se realizeaza o anumita "ordine juridica".

In cadrul acestei ordini juridice, legea are rolul de a determina sfera de libertate a cetatenilor si sfera de competenta a autoritatilor statale. In aceasta conceptie, orice actiune a statului este supusa legii, statul avand obligatia, ca orice persoana sa respecte cu strictete legile instituite de el, ca manifestare a vointei juridice a cetatenilor.

Respectarea Constitutiei si legilor de catre toate organele statului, precum si de catre cetateni, are drept efect ceea ce se numeste "ordinea de drept". Astfel Constitutia Romaniei prevede in art.1(5) "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie".

In statul de drept, constitutia este legea fundamentala, iar toate legile si actele normative emise pe baza legii trebuie sa fie conforme cu aceasta si sa se aplice numai pentru viitor.

Justitia trebuie sa garanteze respectarea legii de catre stat, judecandu‑l in caz de incalcare, ca pe orice particular.

Statul, la randul sau, trebuie sa aduca la indeplinire hotararile judecatoresti, fie ca sunt pronuntate intre particulari, fie ca sunt date impotriva statului.

Intr‑un stat de drept, hotararile judecatoresti se bucura de "autoritate de lucru judecat", adica raman definitive. Nimeni nu va mai putea sa ceara judecarea unei cauze in care o hotarare judecatoreasca a ramas definitiva. In acest fel, este creat climatul necesar in vederea pastrarii ordinii sociale si a ordinii de drept[3].



Constitutia Romaniei din 1991 nu a prevazut expres separatia puterilor in stat, asa cum au facut-o Constitutiile din 1866, 1923 si 1938, insa acest principiu a fost asezat de legiuitorul Constituant la baza organismelor investite cu atributii de suveranitate si a raporturilor dintre acestea.

Constitutia  a fost revizuita prin Legea nr.429/2003 cand a fost prevazut in mod expres separatia puterilor in stat - art.1(4) "Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrul puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale".

Conform prevederilor art.2(1) din Constitutie "Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum".

Potrivit prevederilor art.80(2) din Constitutie "Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate".

Functia de mediere exercitata de Presedinte intre puterile statului face parte din scenariul clasic al teoriei lui Montesquieu - in sensul ca puterile legislativa, executiva si judecatoreasca sunt separate iar, in caz de dezechilibru, se declanseaza procedura de reechilibrare, la care face referire Constitutia Romaniei. In cazul in care medierea nu reuseste Presedintele sau una dintre puterile statului aflata in aceasta situatie, poate sesiza Curtea Constitutionala.



Iosif Urs, Drept civil, vol. I, Ed.Oscar Print 1998, p. 18.

Iosif Urs - Drept civil, Teoria Generala, Ed.Oscar Print, Bucuresti, 2000.

Charles Louis de Secondat Montesquieu - Despre spiritul legilor - traducere in limba romana Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1966.

Iosif Urs, Drept civil, vol. I, Ed.Oscar Print 1998., p. 19.

Iosif Urs - Drept civil, Teoria Generala, Ed.Oscar Print, Bucuresti, 2000.

Legea nr.429/2003 privind revizuirea Constitutiei Romaniei, a fost publicata in M.Of.nr.758/29.10.2003. Constitutia Romaniei a fost republicata in M.Of.nr.767/31.10.2003.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate