Deliberarea si pronuntarea hotararii

Deliberarea si pronuntarea hotararii

Din sustinerea lui Aristotel²⁹⁶ "Dar deliberam nu asupra scopurilor urmarite, ci asupra mijloacelor necesare pentru a le atinge. Asadar, scopul fiind obiect al vointei iar mijloacele de a atinge scopul fiind obiect al deliberarii si alegerii, actele legale de mijloace trebuie sa fie conforme cu alegerea deliberata si voluntara', rezulta concluzia²⁹⁷ ca deliberarea ca act psihic este o judecata de valoare a subiectului cu privire la alegerea mijloacelor de realizare a scopului, mijloace care se interpun intre subiect si scop.

Deliberarea reprezinta operatia in cadrul careia judecatorii stabilesc solutia ce urmeaza sa fie pronuntata cu privire la litigiul dintre parti²⁹⁸.

Cand instanta se va socoti lamurita, presedintele va declara dezbaterile inchise (art.150 C. proc. civ.).

Pricina poate fi repusa pe rol, daca instanta gaseste necesare noi lamuriri (art. 151 C. proc. civ.).

in cazul in care, cu ocazia deliberarii, judecatorul sau judecatorii constata nelamurite unele aspecte de fapt sau de drept, pricina va fi repusa pe rol si se va dispune citarea partilor pentru termenul acordat.

incheierea de repunere pe rol trebuie motivata, aratandu-se imprejurarile de fapt si de drept care vor fi puse in discutia partilor la termenul acordat.

Dupa incheierea dezbaterilor judecatorii delibereaza in secret asupra fiecarei solutii, fie in sedinta, fie in camera de consiliu.

Este de retinut ca deliberarea este secreta indiferent daca se face in sedinta sau in Camera de Consiliu.

in cauzele mai putin complicate, deliberarea are loc in sedinta, insa, respectandu-se secretul deliberarii.

in celelalte cazuri, deliberarea se face in Camera de Consiliu. Este posibil ca pronuntarea hotararii sa nu aiba loc la data dezbaterii, in aceasta situatie pronuntarea se va amana cu cel mult 7 zile. Termenul de 7²⁹⁹ zile prevazut de art. 260 C. proc. civ. este un termen relativ astfel ca, nerespectarea lui nu atrage nulitatea hotararii.

Dimpotriva, daca pronuntarea s-a facut inainte de ziua pentru care era amanata hotararea este casabila, deoarece partile au fost in imposibilitatea de a se apara prin depunerea de concluzii scrise³⁰⁰.

in ceea ce priveste procedura deliberarii trebuie sa facem distinctie intre deliberarea de catre completul de judecata format dintr-un singur judecator si deliberarea de catre completul de judecata format din mai multi judecatori.

in prima situatie, deliberarea nu ridica nicio problema de ordin procedural, deoarece judecatorul unic sau presedintele completului de judecata, dupa incheierea dezbaterilor, se retrage in Camera de Consiliu unde delibereaza in secret asupra solutiei fiecarei cauze.

Referitor la a doua situatie - completul este format din mai multi judecatori - dupa terminarea dezbaterilor completul de judecata se retrage in camera de consiliu pentru deliberare.

Dupa deliberare, presedintele completului aduna parerile judeca­torilor, incepand cu cel mai nou in functie, el pronuntandu-se cel din urma.

in practica judiciara expresia presedintele completului "aduna' parerile judecatorilor inseamna presedintele completului "asculta' parerile judecatorilor.

Din dispozitia art. 256 alin.2 C. proc. civ., rezulta ca prese­dintele completului este obligat sa se pronunte cel din urma.

Este fireasca aceasta solutie, deoarece asigura impartialitatea fiecarui judecator si inlaturarea unei posibile influente pe care ar putea sa o exercite presedintele completului ca urmare a experientei si autoritatii sale³⁰¹.

in cazul in care nu se poate intruni majoritatea legala, pricina se va judeca din nou in complet de divergenta, in aceeasi zi sau in cel mult 5 zile (art. 257 alin. l C. proc. civ.).

Alineatul 2 prevede ca la instantele de fond, parerile vor trebui sa fie totdeauna motivate inainte de judecarea divergentei, afara de cazul cand judecata se face chiar in ziua cand s-a ivit divergenta.

Dezbaterile vor fi reluate asupra punctelor ramase in divergenta, daca dupa judecarea divergentei, vor fi mai mult de doua pareri, judecatorii ale caror pareri se apropie mai mult sunt datori sa se uneasca intr-o singura parere (art. 257 alin. 3 C. proc. civ.).

Legea procesuala permite ca judecatorii pot reveni asupra parerilor care au pricinuit divergenta.

in cazul in care completul de judecata este format dintr-un numar impar de judecatori, solutia poate fi pronuntata in unanimitate sau cu majoritate de voturi.

Opinia separata a judecatorului ramas in minoritate se consemneaza in dispozitivul hotararii.

in sustinerea celor mentionate este art. 258 lin. l C. proc. civ., care arata ca, dupa ce s-a intrunit majoritatea, se va intocmi de indata dispozitivul hotararii care se semneaza sub sanctiunea nulitatii, de

catre judecatori si se va arata, cand este cazul, opinia separata a judecatorilor aflati in minoritate.

Potrivit art. 105 alin. l din Regulament, rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta care va fi scrisa pe cererea de chemare in judecata (cererea de apel sau de recurs) sau pe ultima incheiere. Minuta este actul de procedura care va alcatui dispozitivul hotararii³⁰².

Daca nu exista suficient spatiu sau sunt utilizate formulare tipizate ori tehnici de calcul, atunci minuta se va scrie pe o foaie sau, dupa caz, pe foi separate, numerotate (alin. 2).

Desi nu exista nicio dispozitie legala in acest sens, de regula, minuta este scrisa de presedintele completului de judecata. Acest aspect nu suporta niciun comentariu in cazul completului de judecata alcatuit din judecator unic.

Minuta se semneaza sub sanctiunea nulitatii de toti judecatorii care au participat la dezbaterea in fond a cauzei supusa judecatii.

in conformitate cu art. 105 din teza a Il-a a Regulamentului, presedintele completului sau unul din judecatorii din complet va trece in condica de sedinta, inainte de pronuntarea in sedinta publica, solutia pronuntata transcriind minuta integral sau in extras.

Dupa ce s-a consemnat in condica de sedinta, solutia se pronunta in sedinta publica, chiar in lipsa partilor, iar dupa pronuntarea hotararii niciun judecator nu poate reveni asupra parerii sale (art.258 alin.2 si 3 C. proc. civ.).

Dupa pronuntarea hotararii, partea poate renunta in instanta la calea de atac, mentionandu-se despre acest aspect intr-un proces-verbal care va fi semnat de presedinte si grefier. Partea poate sa renunte si dupa pronuntarea hotararii, prezentandu-se in fata presedintelui sau prezentand un inscris autentic in acest sens.