Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Calculul rezervei si al cotitatii disponibile. Operatiile necesare pentru stabilirea masei de calcul a rezervei


Calculul rezervei si al cotitatii disponibile. Operatiile necesare pentru stabilirea masei de calcul a rezervei




Calculul rezervei si al cotitatii disponibile. Operatiile necesare pentru stabilirea masei de calcul a rezervei

Fractiunile care reprezinta rezerva si respectiv cotitatea disponibila nu se calculeaza asupra activului efectiv lasat de defunct ci asupra activului net, adica avand in vedere si liberalitatile facute de el in timpul vietii si pentru cauza de moarte. Se impune astfel reconstituirea patrimoniului sau prin calcul pe hartie pentru a vedea care ar fi fost acesta daca defunctul nu facea liberalitati, prin acte intre vii (donatii) si pentru cauza de moarte (legate). Numai raportat la aceasta masa succesorala («mostenire inchipuita» cum a fost denumita) se va putea determina daca s-a adus atingere rezervei succesorale si se impune reductiunea liberalitatilor facute peste cotitatea disponibila.




Potrivit art. 849 C. civ., pentru stabilirea masei succesorale se impun a fi efectuate trei operatiuni succesive:

a) stabilirea activului brut al mostenirii prin determinarea valorii bunurilor efectiv lasate de defunct la data deschiderii succesiunii;

b) stabilirea activului net al mostenirii prin scaderea pasivului din activul brut al acesteia;

c) reunirea fictiva, pentru calcul, la activul net al mostenirii a valorii donatiilor facute de defunct in timpul vietii.

Stabilirea activului brut al mostenirii. Pentru stabilirea activului brut al mostenirii se impune identificarea tuturor valorilor patrimoniale pe care defunctul le avea la data deschiderii succesiunii, care, potrivit art. 849 C. civ., se vor evalua la valoarea lor din acest moment. Se includ aici drepturile reale, drepturile de creanta, chiar impotriva mostenitorilor, si cele de creatie intelectuala. In calcul vor fi cuprinse si bunurile de care defunctul a dispus prin legate sau donatii de bunuri viitoare, caci ele se afla in patrimoniul sau la data decesului.

Nu intra in acest calcul drepturile care se sting la moartea titularului lor cum sunt: renta viagera, uzufructul, abitatia, dreptul la pensie, creantele de intretinere. De asemenea, nu intra in calcul drepturile care se sting la moartea celui care lasa mostenirea, cand aceasta opereaza ca o conditie rezolutorie, iar bunurile donate se reintorc, potrivit art. 825 C. civ., in caz de predeces al donatarului in patrimoniul donatorului sau cand moartea reprezinta un termen incert extinctiv . Nu pot, de asemenea fi avute in vedere fructele naturale si civile percepute sau ajunse la scadenta dupa data deschiderii mostenirii sau adaugirile si imbunatatirile aduse unor bunuri din mostenire, dar dupa data decesului. Indemnizatia de asigurare de persoane platita de asigurator tertului beneficiar al asigurarii nu poate face parte din patrimoniul defunctului intrucat este formata din patrimoniul asiguratorului iar nu din cel al defunctului asigurat. Doar in ipoteza in care nu a fost desemnat tertul beneficiar al asigurarii si indemnizatia se plateste mostenitorilor, potrivit art. 32 din Legea nr. 136/1995, ea va fi inclusa in patrimoniul succesoral . Nu pot fi avute in vedere nici creantele insolvabile sau nesigure si bunurile lipsite de valoare patrimoniala, cum sunt hartiile de familie, portretele, diplomele etc.

Stabilirea activului net al mostenirii. Activul net al mostenirii se obtine prin scaderea din activul brut a pasivului succesoral, adica a obligatiilor ce greveaza patrimoniul defunctului la momentul deschiderii mostenirii. Din modul in care este redactat art. 849 C. civ. rezulta ca scaderea pasivului din activul brut al mostenirii ar urma sa se realizeze dupa reunirea fictiva, pentru calcul, a valorii donatiilor facute de defunct in timpul vietii. Atat in doctrina cat si in practica judecatoreasca se admite insa ca a doua operatie care trebuie facuta este scaderea pasivului din activul brut, asadar, inainte de reunirea pentru calcul a valorii donatiilor intrucat, in cazul mostenirilor insolvabile altfel s-ar reduce sau chiar desfiinta rezerva si cotitatea disponibila. Aceasta pe de o parte, iar pe de alta parte, inversarea operatiilor fata de ordinea stabilita de art. 849 C. civ. se justifica si pentru ca donatiile facute de defunct in timpul vietii au incetat sa mai formeze gajul general al creditorilor chirografari de vreme ce bunurile au fost astfel legal instrainate inainte de deschiderea succesiunii 4 .

Pasivul este format, in principiu, din toate obligatiile defunctului existente in patrimoniul sau la data deschiderii succesiunii, inclusiv datoriile fata de mostenitori. Se includ aici si cheltuielile de inmormantare, cele efectuate cu administrarea si conservarea patrimoniului succesoral, care sunt de altfel facute in interesul comun al mostenitorilor. Nu se includ insa datoriile personale ale mostenitorilor ca taxele succesorale, onorariile etc., obligatiile care se sting la moartea celui ce lasa mostenirea, precum obligatia legala de intretinere fundamentata pe dispozitiile Codului familiei. In schimb, obligatia de intretinere contractuala sau renta viagera asumata prin contract urmeaza a fi incluse in pasivul succesoral, intrucat nu se sting la moartea celui ce lasa mostenirea.

Reunirea fictiva (pentru calcul) a valorii donatiilor facute de defunct in timpul vietii. Potrivit art. 849 C. civ. cotitatea disponibila si implicit rezerva succesorala se calculeaza adaugandu-se, pentru calcul (asadar fictiv si nu efectiv), la activul net al mostenirii, valoarea donatiilor facute de defunct in timpul vietii. Legiuitorul prevede ca reunirea se face avandu-se in vedere starea bunurilor din momentul donatiei si valoarea acestora din momentul decesului lui de cuius. Daca bunul donat a pierit in mod fortuit in intervalul de timp de la data donatiei si pana la decesul celui ce lasa mostenirea, valoarea donatiei nu se mai reuneste la activul net, intrucat se apreciaza ca si in cazul in care bunul nu ar fi fost donat tot nu s-ar fi putut regasi in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii.

Aceasta reunire pentru calcul priveste toate donatiile facute de defunct, indiferent de forma acestora (autentica, donatii deghizate sau indirecte, daruri manuale etc.) si indiferent daca donatia a fost facuta in favoarea unuia din mostenitori sau a unui tert.

Dispozitiile legale privind asigurarea rezervei avand in caracter imperativ donatorul nu le poate excepta de la reunirea fictiva pentru calcul, chiar daca donatia respectiva este scutita de raport. In cazul donatiilor cu sarcini se va tine seama de valoarea sarcinii care va fi scazuta din valoarea bunului donat . La donatiile remuneratorii se va lua in calcul numai ceea ce depaseste valoarea serviciilor prestate, intrucat numai acea parte constituie o liberalitate propriu-zisa

Gratuitatile la care se refera art. 759 C. civ. si care se fac indeobste in indeplinirea unor indatoriri sociale nu sunt supuse reunirii fictive pentru calculul rezervei si al cotitatii disponibile. In aceasta categorie intra:

– cheltuielile de hrana, intretinere, educatie si invatatura, chiar daca defunctul nu avea obligatia legala de intretinere fata de acea persoana, caci numai in ce priveste raportul legiuitorul limiteaza astfel de cheltuieli la cele facute in favoarea descendentilor si a sotului, numai acestia fiind obligati la raport 7 ;

– darurile obisnuite facute la aniversari, botezuri etc.; inclusiv darurile de nunta de valoare obisnuita;

– cheltuielile de nunta.

Nu sunt supuse reunirii fictive pentru calculul masei succesorale nici actele juridice cu titlu oneros decat daca ele deghizeaza o donatie. Dovada deghizarii se poate face de catre mostenitorii rezervatari prin orice mijloc de proba, caci in materie de simulatie ei isi apara un drept propriu si nu unul mostenit de la defunct, avand, asadar, calitatea de terti fata de actul simulat





Calitatea de a cere reunirea fictiva la activul net al mostenirii a donatiilor facute de defunct o au mostenitorii defunctului dar si legatarii si donatarii gratificati de acesta

Intrucat proba simulatiei actelor oneroase, dar care deghizeaza o donatie, este destul de greu de facut, legiuitorul a instituit prin prevederile art. 845 C. civ. o prezumtie relativa de gratuitate a actelor juridice de instrainare cu titlu oneros facute unui succesibil in linie dreapta in schimbul unei rente viagere sau cu rezerva uzufructului. Prezumtia este de stricta interpretare si nu functioneaza daca dobanditorul nu este descendent in linie dreapta, ci ruda colaterala, de pilda un nepot , si nici atunci cand instrainarea este pura si simpla, adica fara sarcina rentei viagere sau rezerva uzufructului . De vreme ce aceasta prezumtie de gratuitate este circumscrisa de lege lata numai acestei categorii de acte juridice la care se refera art. 845 C. civ., iar exceptio est strictissimae interpretationis consideram si noi ca extinderea aplicarii ei si la alte categorii de acte juridice cum ar fi instrainarea cu sarcina intretinerii este inadmisibila , chiar daca se poate invoca identitatea de ratiune, caci atunci, cum bine s-a spus am putea extinde aplicarea acestor prevederi si pentru cazul instrainarii cu rezerva dreptului de abitatie sau de uz, ca varietati ale dreptului de uzufruct etc., or cu titlu de principiu s-a statuat ca nu se admite extinderea aplicarii acestor prevederi si la alte contracte chiar daca prin natura lor ar prezenta elemente de asemanare cu renta viagera sau uzufructul

Prevederile art. 845 C. civ. au aplicabilitate numai daca partile declara actul de instrainare ca fiind cu titlu oneros, iar daca ele declara actul cu titlu gratuit fictivitatea sarcinilor trebuie dovedita, simulatia nefiind prezumata . In ipoteza in care nu se poate dovedi fictivitatea sarcinilor se va tine seama de valoarea rezultata din diferenta dintre valoarea bunului donat si valoarea sarcinii cu conditia ca sarcina sa nu reprezinte, ea insasi, o donatie indirecta, grefata pe o donatie directa

Prevederile art. 845 C. civ. se refera la instrainarile facute unui succesibil in linie dreapta. In legatura cu calitatea acestuia s-a precizat ca beneficiarul instrainarii trebuie sa aiba aceasta calitate in momentul instrainarii bunului, iar daca o dobandeste ulterior actului de instrainare, ca de pilda in cazul predecesului unui mostenitor in grad de rudenie mai apropiat cu defunctul, prezumtia de gratuitate nu functioneaza. Interpunerea de persoane trebuie dovedita, caci prezumtia de interpunere de persoane prevazuta de art. 812 C. civ., din materia incapacitatii de a primi liberalitati, nu are aplicare.

Cata vreme art. 845 C. civ. prevede ca prezumtia de gratuitate functioneaza doar in favoarea mostenitorilor rezervatari, rude in linie dreapta cu defunctul, fara sa se admita aplicarea ei si in favoarea altor mostenitori, ea nu se va aplica nici in favoarea sotului supravietuitor desi s-a sustinut si opinia potrivit careia numai dintr-o inadvertenta nu s-a modificat in mod corespunzator art. 845 C. civ. atunci cand sotul supravietuitor a fost instituit, prin Legea nr. 319/1944, mostenitor rezervatar . Cata vreme prezumtia nu opereaza in raport cu mostenitorii nerezervatari si nici cu sotul supravietuitor, inseamna ca fata de acestia din urma actul de instrainare isi pastreaza caracterul oneros, ceea ce inseamna ca masa succesorala va fi diferita dupa cum este vorba de raporturile dintre mostenitorii rezervatari rude in linie dreapta cu defunctul sau de raporturile dintre restul mostenitorilor . Asa cum rezulta expres din textul art. 845 C. civ. prezumtia instituita nu poate fi invocata nici de mostenitorii rezervatari rude in linie dreapta cu defunctul care au consimtit la instrainare, recunoscand astfel caracterul oneros al acesteia, neavand importanta momentul in care a fost dat consimtamantul, asupra caruia nu se poate reveni daca a fost expresia unei vointe libere si neviciate

In masura in care prezumtia de gratuitate nu a fost rasturnata de catre dobanditorul bunului, valoarea acestuia se va adauga, ca fiind donatie, la masa de calcul a rezervei si cotitatii disponibile. Ea va fi supusa reductiunii numai daca si in masura in care s-a depasit cotitatea disponibila si s-a adus, asadar, atingere rezervei. Daca cotitatea disponibila nu a fost depasita, instrainarea ramane valabila si nu va fi supusa nici raportului donatiilor intrucat deghizarea donatiei sub aparenta unui act oneros echivaleaza cu scutirea de raport.

Prevederile art. 845 C. civ. nu au efecte numai asupra intinderii masei succesorale ci si cu privire la imputatia si reductiunea liberalitatilor excesive. Astfel cum rezulta din text, imputarea valorii donatiilor prezumate are loc mai intai asupra cotitatii disponibile, fiind, cum am vazut, scutite de raport, iar ceea ce excede se imputa asupra rezervei mostenitorului beneficiar al donatiei prezumate. Daca cotitatea disponibila si rezerva nu sunt suficiente pentru acoperirea donatiilor prezumate, ele vor fi supuse, proportional, reductiunii.




Imputarea liberalitatilor si cumulul rezervei cu cotitatea disponibila. Pentru determinarea concreta a drepturilor succesorale ale celor chemati la mostenire se pune si problema asupra carei parti din mostenire se calculeaza liberalitatile facute de defunct, asupra cotitatii disponibile sau asupra rezervei?

Regula instituita este aceea ca donatiile si legatele, cu un cuvant, liberalitatile, facute de defunct se imputa asupra cotitatii disponibile si nu asupra rezervei, care se cuvine mostenitorilor rezervatari, iar in cazul in care i s-a adus atingere prin depasirea cotitatii disponibile se procedeaza la reductiunea liberalitatilor excesive.

Aceasta regula nu comporta discutii atunci cand cei gratificati prin liberalitati sunt terti, straini de mostenire, sau sunt mostenitori, dar nerezervatari. Daca insa cei gratificati sunt mostenitori rezervatari solutiile sunt in anumite situatii diferite.

Astfel, atunci cand este vorba de mostenitori rezervatari, dar care renunta la mostenire, acestia sunt considerati straini de acea succesiune ca orice tert. In adevar, art. 752 C. civ. prevede in mod expres ca eredele care renunta la mostenire poate pastra darul sau poate cere legatul ce i s-a facut in limita cotitatii disponibile. Cu alte cuvinte, donatia se socoteste asupra cotitatii disponibile, iar in ipoteza ca o depaseste atacand rezerva, acea liberalitate este supusa reductiunii pana la asigurarea rezervei.

In ipoteza in care cei gratificati sunt, la randul lor, mostenitori rezervatari si accepta mostenirea, situatia este diferita dupa cum liberalitatile sunt donatii (adica acte intre vii) sau legate (adica acte pentru cauza de moarte). In vreme ce donatiile se socotesc diferit dupa cum sunt sau nu scutite de raport, legatele se imputa intotdeauna asupra cotitatii disponibile.

In cazul donatiilor scutite de raport, intrucat ele apar ca niste daruri definitive se imputa asupra cotitatii disponibile, iar daca aceasta nu acopera valoarea donatiei diferenta se imputa asupra rezervei donatarului . Daca donatia trece peste limitele cotitatii disponibile, insumata cu rezerva, atunci se va proceda la reductiunea, in aceasta limita, a donatiei. In schimb donatiile nescutite de raport, care sunt considerate numai niste avansuri, in contul mostenirii, facute de defunct unora dintre mostenitorii rezervatari, nefiind daruri definitive (precipitare) sunt aduse la masa succesorala pentru a se putea realiza astfel egalitatea dintre mostenitorii rezervatari care beneficiaza de raport. Acestia sunt descendentii defunctului si sotul supravietuitor. Donatiile se imputa mai intai asupra rezervei celor gratificati, iar daca aceasta nu acopera valoarea donatiilor diferenta se va imputa asupra cotitatii disponibile. Dar aceste donatii, cum s-a precizat , de regula nu sunt facute pentru a avantaja definitiv pe unii din mostenitori. Pentru realizarea egalitatii intre mostenitorii rezervatari care beneficiaza de raport, partea din donatie care se imputa asupra cotitatii disponibile nu profita in totalitate mostenitorului gratificat, ci doar partial, fiind supusa impartirii in parti egale intre mostenitorii rezervatari, luand in calcul si pe mostenitorul gratificat.

A se vedea M. Eliescu, op. cit., p. 352.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 368.

Pentru unele cazuri particulare cum ar fi dreptul de creatie intelectuala a carui valoare nu se poate determina in momentul deschiderii succesiunii a se vedea, O. Capatina, in legatura cu aplicarea noii legiferari a dreptului de autor in R.P.R., in L.P. nr. 6/1958, p. 46. Consideratiile autorului aveau in vedere reglementarea veche prin Decretul nr. 321/1956, dar rationamentul este valabil si dupa aparitia Legii nr. 8/1996.

A se vedea: I. Rosetti-Balanescu, op. cit., p. 708-709; M. Eliescu, op. cit., p. 355; D. Chirica, op. cit., p. 176; D. Macovei, op. cit., p. 170. Spre exemplu, daca defunctul a lasat un activ brut de 100.000.000 lei si in timpul vietii a facut donatii in valoare de 100.000.000 lei, iar pasivul este de 200.000.000 lei. Daca defunctul a avut un copil, a carui rezerva este, potrivit art. 841 C. civ. de 1/2 din mostenire, daca am face operatiile in ordinea stabilita de art. 849 C. civ. ar insemna ca activul brut impreuna cu donatiile reprezinta exact atat cat sa se satisfaca creantele creditorilor neramanand nimic pentru asigurarea rezervei descendentului defunctului si nici pentru cotitatea disponibila. Daca, in schimb, se inverseaza operatiile, astfel cum am aratat, ramane un activ net de 100.000.000 lei din care se va asigura rezerva descendentului de 1/2, restul de 1/2 reprezentand cotitatea disponibila. Desigur, in acest caz creditorii chirografari suporta in mod proportional cu creantele lor pierderea de 100.000.000 lei, dar se realizeaza principiul instituit de art. 1718 C. civ., privind gajul general al creditorilor asupra bunurilor aflate efectiv in patrimoniul defunctului la data decesului acestuia.

A se vedea D. Chirica, op. cit., p. 178.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 371.

Idem. In sensul ca in aceasta categorie se includ numai cheltuielile facute in favoarea descendentilor si a sotului, la fel ca in cazul raportului a se vedea: C. Statescu, op. cit., p. 205; D. Chirica, op. cit., p. 179.



A se vedea Trib. Suprem, col. civ., decizia nr. 1243/1958, in C.D. 1958, p. 88.

A se vedea: M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 349; M. Eliescu, op. cit., p. 355; D. Chirica, op. cit., p. 179.

In sensul ca prezumtia are un caracter relativ astfel ca este ingaduita dovada caracterului oneros al actului juridic, a se vedea: M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 286; I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 704; Trib. Suprem, col. civ., decizia nr. 1833/1960, in C.D. 1960, p. 242-244; Idem, decizia civila nr. 1794/1973, in Repertoriu II, p. 203; Idem, decizia civila nr. 14o7/1983, in Repertoriu IV, p. 12 In sensul ca prezumtia are un caracter absolut (iuris et de iure) a se vedea D. Alexandresco, op. cit., vol. IV, p. 59

A se vedea Trib. Suprem, sectia civila, decizia civila nr. 1407/1983, supra cit.

A se vedea Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1150/1984, in C.D. 1984, p. 81-82. Desigur, cel interesat va putea dovedi, dupa dreptul comun, caracterul gratuit al instrainarii.

In acelasi sens, a se vedea, D. Chirica, op. cit., p. 181-182. A se vedea si Trib. Suprem, decizia civila nr. 1150/1984, supra cit. In sens contrar, ca prezumtia trebuie aplicata pentru identitate de ratiune si in cazul contractului de intretinere, a se vedea, Fr. Deak, op. cit., p. 373; Trib. Suprem, col. civ., decizia nr. 1833/1960, supra cit.; Idem, decizia nr. 2223/1980, in Repertoriu IV, p. 124.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 37

A se vedea Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 2217/1971, in Repertoriu II, p. 20

A se vedea: Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1408/1973, in R.R.D. nr. 1/1974, p. 159; I. Rosetti-Balanescu, op. cit., p. 705. Pentru opinia ca in cazul donatiilor cu sarcini se aplica prevederile art. 845 C. civ. caci in limita sarcinilor ele sunt oneroase, a se vedea, D. Alexandresco, op. cit., vol. IV, p. 589; D. Chirica, op. cit., p. 180.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 37

A se vedea D. Chirica, op. cit., p. 181.

A se vedea M. Eliescu, op. cit., p. 359.

Idem.

A se vedea Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1269/1972, in Repertoriu II, p. 20 A se vedea si D. Alexandresco, op. cit., vol. IV, p. 596.

A se vedea: M. Eliescu, op. cit., p. 363-364; D. Chirica, op. cit., p. 184.

A se vedea: I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 713; M. Eliescu, op. cit., p. 364-365; D. Chirica, op. cit., p. 185.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate