Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Titularii dreptului de a cere imparteala


Titularii dreptului de a cere imparteala




Titularii dreptului de a cere imparteala

Dreptul de a cere imparteala apartine in primul rand coindivizarilor, conferit de art. 728 C. civ. care le consacra dreptul de a cere oricand sistarea indiviziunii. Au, deci, acest drept mostenitorii legali, legatarii universali si cu titlu universal.




Legatarul cu titlu particular, desi mostenitor, nu are aceasta calitate deoarece el dobandeste, de la data deschiderii succesiunii, un drept exclusiv asupra bunului sau bunurilor ce au format obiectul legatului, astfel incat le poate revendica oricand de la cei obligati sa i le predea.

Acestia nu sunt singurii care pot cere partajul, calitate procesuala activa in acest sens putand sa mai aiba si creditorii lor personali, cesionarii de drepturi succesorale, creditorii succesorali si procurorul.

Creditorii personali. Creditorii unui debitor ale carui bunuri se afla in indiviziune, nu pot urmari, asa cum rezulta din art. 1825 C. civ. si art. 493 alin. (1) C. proc. civ., bunurile respective inainte de a cere iesirea din indiviziune. Daca bunul debitorului urmarit formeaza obiectul unei coproprietati, se poate urmari, conform alin. (2) al aceluiasi articol, cota-parte ideala din acest bun, insa cum, de multe ori, valorificarea acesteia in cadrul executarii silite este dificila, creditorul procedeaza, mai frecvent, fiind indreptatit in acest sens, la sistarea coproprietatii. S-a sustinut ca in aceasta situatie cererea apare ca manifestare a unui drept propriu, respectiv dreptul de a cere executarea silita si nu ca o actiune oblica In ceea ce ne priveste, apreciem ca argumentele invocate nu justifica punctul de vedere de mai sus. Credem, dimpotriva, ca art. 1825 C. civ. si art. 493 C. proc. civ. nu reprezinta decat un caz concret de reglementare a actiunii oblice, creditorul nefacand altceva decat sa exercite un drept apartinand debitorului sau. Situarea textelor mentionate in capitolele care se refera la executarea silita nu justifica, prin ea insasi, ideea ca acesti creditori ar exercita un alt drept decat cel al coindivizarilor, iar faptul ca opozabilitatea conventiilor de mentinere a indiviziunii ar putea avea ca efect fraudarea creditorilor prin posibilitatea paralizarii executarii silite, nu poate duce, de asemenea, la concluzia sustinuta, mai ales ca astfel de conventii nu sunt opozabile creditorilor cand au fost incheiate in scopul fraudarii drepturilor lor.

Cesionarii de drepturi succesorale. In cazul in care un succesor cedeaza drepturile sale succesorale unui tert, cesionarul drepturilor dobandite, universal sau cu titlu universal, se substituie in drepturile cedentului care a avut calitatea de coindivizar, astfel incat dobandeste si dreptul de a cere partajul.

Dobanditorul cu titlu particular al unor bunuri nu poate cere partajul. Socotim gresita opinia potrivit careia dobanditorul unui bun din indiviziune ar putea cere sistarea indiviziunii pe considerentul ca el ar dobandi calitatea de coindivizar Vanzarea unui bun din indiviziune de catre unul din coindivizari nu confera cumparatorului calitatea de coindivizar, el fiind un dobanditor cu titlu particular, or numai cesiunea universala sau cu titlu universal confera calitatea mentionata.

In legatura cu cesionarii de drepturi succesorale se impune a aminti ca legislatia noastra nu admite retractul succesoral, astfel incat comostenitorii cedentului nu ar putea plati cesionarului pretul cesiunii, cu consecinta dobandirii retroactive a drepturilor succesorale. Este admisibil, insa, retractul litigios, cand cesionarul drepturilor succesorale litigioase este o alta persoana decat unul din comostenitori si deci, comostenitorii cedentului vor putea recupera, in aceste situatii, drepturile cedate in conditiile specifice de la art. 1402-1404 C. civ.

Creditorii succesorali, sunt mentionati in doctrina printre cei indreptatiti a cere partajul pe calea actiunii oblice, aflandu-se intr-o situatie similara celei a creditorilor personali ai succesorilor 3 . Apreciem insa ca, de regula, nu exista interes din partea acestora in realizarea partajului datorita faptului ca creditorii succesiunii au un drept de urmarire asupra tuturor bunurilor succesorale, pe toata durata indiviziunii, ca o exceptie de la principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral 4 , astfel ca nu au motive sa ceara partajul, adica sa-si divida urmarirea cand pot urmari in intregime masa succesorala, fara a li se putea opune principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral.




A se vedea: S. Bradeanu, Curs de drept civil. Succesiunile si donatiunile, Cluj, 1948, p. 123; C. Turianu, V. Stoica, op. cit., p. 25-26 S-a argumentat, pentru ipoteza cand creditorii au un titlu executor, ca din continutul art. 490 C. proc. civ. (art. 493 in actuala redactare a codului) si 1825 C. civ. rezulta ca acest drept a fost creat in favoarea creditorilor, ca el este reglementat in ambele coduri in capitolele care se refera la executarea silita, ceea ce ar dovedi ca este o manifestare a dreptului de a cere executarea silita si ca daca s-ar accepta ideea ca acesti creditori pot cere partajul numai pe cale oblica, debitorii s-ar putea sustrage executarii silite incheind noi conventii de mentinere a starii de indiviziune sau coproprietate. In sens contrar, a se vedea, M. Eliescu, op. cit., p. 211; D. Chirica, op. cit., p. 297; T. Carabasiu, op. cit., p. 83; V. Ciuca, Procedura partajului succesoral, Ed. Polirom, Iasi 1997, p. 112; I. Deleanu, Tratat de procedura civila, Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1997, p. 340.

A se vedea M. Georgescu, Al. Oproiu, Nota la decizia civila nr. 1279//1992 a Trib. jud. Olt, in Dreptul nr. 10-11/1993, p. 105.

A se vedea: I. Deleanu, op. cit., vol. II, p. 340-341; D. Chirica, op. cit., p. 297.

A se vedea: M. Eliescu, op. cit., p. 231; St. Carpenaru, op. cit., p. 533, 534; C. Toader, L. Stanciulescu, R. Popescu, V. Stoica, op. cit., p. 157. Autorii arata ca mentionata exceptie de la principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral se intemeiaza pe dreptul de gaj general al creditorilor succesiunii, care este indivizibil pe toata durata indiviziunii. In sens contrar, a se vedea, D. Chirica, op. cit., p. 249.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate