Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Administratia publica locala si judeteana


Administratia publica locala si judeteana


Administratia publica locala si judeteana

1. Consiliul local

Consiliile locale sunt autoritati ale administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase. In plus, dispozitiile legii nr. 215/2001 precizeaza ca acestea sunt autoritati deliberative, deci au o componenta colegiala si ca ele se aleg in conditiile prevazute de lege prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, pe circumscriptii electorale, pe baza scrutinului de lista.

Au dreptul de a fi alesi consilieri in consiliile locale cetatenii cu drept de vot care au implinit varsta de 23 de ani. La aceasta functie pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza sa fie alese.

Candidaturile se depun de catre partidele politice, dar pot fi si candidaturi independente.



Constituirea comisiilor locale se face in termen de 20 de zile de la alegeri. Sedinta se convoaca de catre prefect si este valabil constituita daca sunt prezenti doua treimi din numarul consilierilor. Sedinta este condusa de consilierul cel mai in varsta asistat de doi consilieri dintre cei mai tineri. Pentru constituirea consiliului local este necesar, mai intai, sa se procedeze la validarea mandatelor consilierilor alesi, adica sa se verifice si sa se ateste legalitatea alegerii lor. Acest lucru se efectueaza de catre o comisie speciala numita "comisie de validare" si formata dintr-un numar de 3-7 membri, aleasa in sedinta de constituire a consiliului local dintre consilieri. Consilierii ale caror mandate au fost validate au obligatia de a depune, in fata consiliului juramantul.

Dupa depunerea juramantului de catre consilieri si constituirea consiliului local, consilierii dobandesc anumite drepturi si obligatii, care alcatuiesc, laolalta, statutul juridic al consilierului.

Mandatul consilierilor este de patru ani si se exercita de la data depunerii juramantului pana la constituirea noului consiliu ales. Incetarea mandatului poate avea loc mai devreme, in caz de demisie, incompatibilitate, pierderea drepturilor electorale, schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala, deces ori in cazul dizolvarii consiliului local sau demiterii consiliului in conditiile legii.

Atributiile consiliului local le regasim specificate in Legea nr. 215/2001 privind administratia locala.

Aceste atributii ar putea fi grupate in patru categorii, astfel:

- atributii in domeniul organizarii interne a consiliilor locale si a serviciilor lor publice;

- atributii in domeniul elaborarii, administrarii si executarii bugetului local si al stabilirii impozitelor si taxelor locale;

- atributii in domeniul organizarii, coordonarii si asigurarii activitatilor economice, social-culturale si de apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor;

- atributii legate de acordarea titlurilor de onoare si de cooperarea cu localitati din strainatate.

Forma in care lucreaza consiliul local este sedinta, a carei conducere o are un presedinte, ales numai pe durata sedintei. Legea nu reglementeaza si atributiile presedintelui de sedinta, acest lucru fiind stabilit de regulamentul de functionare a consiliului.

Legea obliga primarul si serviciile locale ale administratiei publice de a pune la dispozitia consilierilor, la cererea acestora, informatii necesare indeplinirii mandatului, stabilindu-se in acest sens si un termen maxim de 15 zile. La lucrarile consiliului pot participa, fara drept de vot, prefectul, presedintele consiliului judetean, reprezentantii acestora, parlamentari, precum si invitati a caror prezenta este considerata utila.

Sedintele consiliului local sunt ordinare si extraordinare.

Cele ordinare se tin lunar si sunt convocate cu cel putin 5 zile inainte, cu precizarea ordinii de zi, de catre primar.

Sedintele extraordinare se convoaca oricand se iveste necesitatea adoptarii de hotarari sau discutarea unor probleme deosebit de importante si a caror rezolvare nu poate fi intarziata pana la sedinta ordinara.

Actele elaborate se numesc hotarari si  se adopta, de regula, cu votul a jumatate plus unu, in afara de cazurile cand legea prevede altfel. In sedinta pot fi puse intrebari si interpelari, presedintele de sedinta avand latitudinea de a limita durata luarilor de cuvant, in functie de obiectul dezbaterilor, consilierul fiind obligat ca in cuvantul sau sa se refere exclusiv la problema pentru care s-a inscris la cuvant.

La incheierea dezbaterii unei probleme, primarul trebuie sa o supuna votului a cel putin jumatate plus unu din numarul consilierilor prezenti.

Dezbaterile se consemneaza in procesul verbal, semnat de presedinte, secretar si trei consilieri.

Dizolvarea consiliului local poate interveni in urmatoarele cazuri:

- numarul consilierilor s-a redus sub jumatate si nu a putut fi completat prin supleanti la doua treimi;

- hotararile consiliului contravin intereselor generale ale statului sau incalca ordinea de drept;

- compromite cu rea-credinta interesele comunei sau ale orasului.

Dizolvarea se face prin hotarare de guvern la propunerea motivata a prefectului. Pana la alegerea noului consiliu, primarul rezolva problemele curente ale unitatii administrativ-teritoriale.

Secretarul consiliului local are statutul functionarului public, cu toate drepturile si obligatiile care revin acestei categorii de persoane. Acestia sunt, in conditiile legii, numiti si eliberati din functii de prefect, pe baza de concurs.

Pentru a fi numite in functie, persoanele care participa la concurs trebuie sa aiba studii superioare juridice sau administrative.

Atributiile secretarului consiliului local sunt:

- participa la sedintele consiliului si supravegheaza desfasurarea acestora potrivit prevederilor legale;

- asigura convocarea consiliului, pregateste lucrarile si avizeaza proiectele de hotarari;

- inainteaza in termen de 10 zile prefectului, actele adoptate de consiliu si le comunica pe cele individuale, persoanelor interesate;

- asigura aducerea la cunostinta publica a hotararilor consiliului si dispozitiilor primarului, de interes general;

- primeste si distribuie corespondenta si asigura efectuarea lucrarilor de secretariat;

- elibereaza extrase si copii de pe acte;

- legalizeaza semnaturi si certifica autenticitatea copiilor cu originalele;

- in afara acestor atributii, legea prevede ca secretarul consiliului local indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau incredintate de catre consiliul local sau de catre primar.

2. Primarul

Primarul este o institutie traditionala in administratia romana. Aceasta institutie o regasim inca in Legea din 31 martie 1864, ca organ executiv in domeniu, alaturi de cel deliberativ - consiliu, ambele institutii organizate in comunele rurale si urbane.

Primarul se alege prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal si se valideaza de instanta judecatoreasca in termen de 20 de zile de la alegere.

In cazul in care mandatul primarului este invalidat, se organizeaza noi alegeri in termen de cel mult 60 de zile de la data invalidarii.

Dupa validarea mandatului de primar si prezentarea rezultatului validarii in sedinta consiliului local de catre persoana abilitata de lege, urmatorul act obligatoriu este depunerea juramantului de catre cel care a fost ales si validat pe aceasta functie.

Continutul si forma juramantului sunt stabilite de Legea nr. 215/2001, de unde rezulta ca drepturile si obligatiile functiei primarului incep sa curga dupa depunerea efectiv a juramantului de catre noul primar.

Raspunderile primarului. Patru ani este intervalul de timp in care primarul ales isi exercita drepturile si atributiile mandatului incredintat.

Primarul este seful administratiei locale si raspunde in fata consiliului de buna functionare a acestuia. Faptul ca legea instituie raspunderea primarului fata de consiliul local, nu inseamna ca intre cele doua institutii exista o relatie de subordonare, ci mai degraba, notiunea de "raspundere" trebuie inteleasa in sensul unei colaborari intre cele doua autoritati locale, pentru buna functionare a administratiei locale.

Tot legea este aceea care reglementeaza si situatiile in care mandatul poate inceta si inainte de termenul de patru ani. Aceste situatii sunt: in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de aparitia vreunei stari de incompatibilitate (prevazuta de lege), deces sau demitere.

Atributiile primarului. Ca autoritate executiva a administratiei publice locale, primarul isi exercita atributiile in numele colectivitatii care l-a ales si al statutului care l-a abilitat si i-a recunoscut drepturile si obligatiile ca fiind de interes public.

Principalele atributii sunt:

- asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei si ale legilor tarii, a hotararilor administratiei centrale si locale.

- asigura executarea hotararilor consiliului local, iar pentru cele ilegale sesizeaza pe prefect, in termen de trei zile de la data luarii la cunostinta.

- propune organizarea de referendumuri, cu privire la problemele locale de interes deosebit.

- prezinta consiliului, anual sau ori de cate ori este necesar , rapoarte privind starea economica si sociala a comunei sau orasului.

- intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar; exercita functia de ordonator de credite.

- exercita drepturile si asigura indeplinirea obligatiilor ce revin comunei sau orasului in calitate de persoana juridica civila.

- ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organele specializate ale statului, putand mobiliza populatia in acest scop.

- asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, cu ajutorul politiei, indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici; ia masuri prevazute de lege cu privire le desfasurarea adunarilor publice, precum si de interzicere sau suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica.

- controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si a produselor alimentare puse in evidenta pentru populatie.

- ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale.

- asigura elaborarea regulamentului local de urbanism si a documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului.

- asigura intretinerea drumurilor publice din comuna sau oras, implantarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rural si pietonal.

- supravegheaza targurile, pietele, oboarele, locurile si parcurile de distractii si ia masuri operative pentru buna functionare a acestora.

- conduce serviciile publice locale: asigura functionalitatea serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara, primarul indeplineste functia de ofiter de stare civila.

- emite avizele si autorizatiile prevazute de lege

- elaboreaza proiectul de statut al personalului, propune structura organizatorica, numarul de personal si salarizarea acestuia si le supune spre aprobare consiliului local.

- numeste si elibereaza din functie personalul serviciilor publice locale, cu exceptia secretarului.

In exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii, care devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta persoanelor interesate.

Controlul legalitatii se efectueaza de prefect, iar o exceptie se refera la municipiul Bucuresti, unde asemenea acte sunt supuse si controlului ierarhic superior, exercitat de primarul general.

3. Consiliul judetean

Constitutia Romaniei defineste consiliul judetean ca autoritate a administratiei publice, constituita in judet "pentru coordonarea activitatilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean".

Consiliul judetean se compune din consilieri alesi al carui numar se stabileste in cadrul fiecarui consiliu judetean in raport cu populatia judetului.

Alegerea consiliilor judetene se face prin vot direct exprimat pe baza scrutinului de lista.

Consiliile judetene nou alese se convoaca in sedinta de constituire in termen de 20 de zile de la data alegerilor, de catre prefect. Conducerea sedintei de constituire se face de cel mai in varsta consilier, ajutat de doi consilieri dintre cei mai tineri.

Legea administratiei publice locale prevede obligatia ca toti consilierii ale caror mandate au fost validate sa depuna, in fata consiliului, juramantul stabilit la art. 18 din lege.

Consiliul judetean este declarat legal constituit dupa validarea mandatelor a cel putin doua treimi din membrii acestuia.

Pentru alegerea presedintelui si vicepresedintilor consiliului judetean se fac propuneri si se aleg prin vot secret, din randul consilierilor judeteni, cu votul majoritatii acestora. Presedintele consiliului judetean propune consiliului alegerea delegatiei permanente, care este compusa, potrivit legii, din 5 - 7 consilieri si, de asemenea, propune alegerea comisiilor de specialitate, din randul membrilor sai, pe intreaga durata a mandatului.

Principalele atributii conferite de lege consiliului judetean pot fi grupate in trei categorii, si anume:

atributii in domeniul organizarii interne a consiliului judetean si a serviciilor publice judetene;

atributii in domeniul elaborarii si executarii bugetului judetean si aprobarii contului de incheiere a exercitiului bugetar; al stabilirii impozitelor si taxelor judetene, precum si al administratiei domeniului public si privat al judetului;

atributii privind infiintarea si coordonarea activitatilor si serviciilor de interes judetean.

Durata mandatului in cazul consiliilor locale este de 4 ani si se exercita de la data depunerii juramantului de catre consilieri si pana la intrunirea noului consiliu ales.

Forma in care lucreaza consiliul judetean este sedinta, care poate fi ordinara (trimestriala), cum de altfel exista posibilitatea intrunirii consiliului judetean si in sedinte extraordinare, care se poate face "ori de cate ori este necesar".

Actele emise se numesc hotarari.



4. Prefectul

Regasim institutia prefectului inca inainte de Unirea Principatelor (1859) chiar daca cei care reprezentau purtau alta denumire (ispravnici de judete, carmuitori, ispravnici administratori). Dupa Revolutia din decembrie 1989, prin Constitutie si Legea nr. 69/1991 privind administratia publica locala, ulterior Legea 215/2001 ea a fost repusa in locul si rolul ce i se cuvine intr-un stat de drept, bazat pe principiul separatiei puterilor in stat, asa cum este in prezent Romania.

Institutia prefectului, ca autoritate publica judeteana, are o serie de trasaturi proprii care o fac sa se deosebeasca de celelalte autoritati locale si judetene - consiliu local, primar, consiliu judetean:

institutia prefectului are ca scop principal protejarea interesului national;

institutia prefectului se afla in raporturi de subordonare cu guvernul, actele sale putand fi anulate de catre acesta;

Atributiile principale ale prefectului, ca reprezentant al Guvernului, sunt:

exercita controlul, prin sesizari si ordine, cu privire la legalitatea actelor administrative ale autoritatilor publice locale si judetene.

avizeaza numirea sau eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei centrale organizate in judete.

raspunde in conditiile stabilite prin lege, de pregatirea si aducerea la indeplinire a masurilor de aparare care au un caracter militar, colaborand cu organele Ministerului Apararii nationale si Ministerul Administratiei si Internelor prin structurile acestora descentralizate in judete.

prezinta, anual, Guvernului, un raport asupra starii generale economice, sociale, culturale si administrative a judetului.

Actele elaborate de prefect se numesc ordine.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate