Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Modalitati agravate


Modalitati agravate




Modalitati agravate

Sectiunea I-Modalitati de savarsire a infractiunii

I.1. Fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna (articolul 197, alin. 2, litera a, Cod penal)




Ratiunea agravantei consta, in cazul violului, in aceea ca pluralitatea faptuitorilor da acestora o mai mare incredere in reusita actiunilor, ii face sa actioneze cu mai multa indrazneala, sa infranga mai usor rezistenta victimei[1]. Nu este necesar ca toti faptuitorii sa aiba acte sexuale cu victima; este suficient ca actul sexual sa fie realizat numai de unul dintre ei, celalalt sau ceilalti faptuitori desfasurand activitati simultane in calitate de complici concomitenti. In consecinta, agravanta nu este realizata daca autorul - cel care a realizat actul sexual - a fost ajutat de un complice numai la savarsirea unor actiuni anterioare . Imprejurarea ca, in momentul savarsirii violului, victima s-a aflat in stare de inconstienta, prin urmare, in situatia de a nu-si da seama de prezenta a doua sau mai multe persoane care sa o constranga la act sexual, nu inlatura agravanta, deoarece aplicare acesteia nu este conditionata de o asemenea imprejurare .

In legatura cu sensul juridic al expresiei "savarsirea impreuna" au fost exprimate doua opinii. Astfel, intr-o prima opinie[4], se considera ca legiuitorul se refera la toate persoanele care coopereaza, in orice calitate (autori, complici, investigatori), la savarsirea unei fapte penale, identificandu-se din acest punct de vedere cu participatia. Legiuitorul pare sa fi avut in vedere nu un anumit mod de contributie a mai multor persoane la savarsirea infractiunii, ci simplul fapt ca infractiunea a fost savarsita de cel putin trei faptuitori.

In sens contrar s-a constatat "savarsirea impreuna" presupune o savarsire in comun, o conlucrare conjugata, dar simultana - nu si anterioara - la comiterea faptei. Numai conlucrarea concomitenta a mai multor persoane la savarsirea infractiunii, numai imbinarea efectiva, concordanta a unor activitati multiple este de natura a spori, in mod obiectiv eficienta actiunii ilicite si a anihila ori slabi posibilitatile de aparare ale victimei"[5].

Ceea ce efectiv mareste forta de actiune a faptuitorilor si anihileaza ori micsoreaza posibilitatile victimei de a se apara este pluralitatea faptuitorilor si conlucrarea fizica a acestora, iar nu existenta unei coeziuni psihice dintre acestia. Existenta agravantei nu este conditionata de o identitate de scop[6].

In legatura cu incidenta acestei agravante, s-au exprimat doua puncte de vedere diferite. Astfel, intr-o prima opinie[7], se considera ca ajutorul pe care autorul violului il da altei persoane sa comita fapta asupra aceleiasi victime constituie un fapt distinct, in concurs cu infractiunea de viol comisa de autor. In sprijinul acestei opinii au fost aduse mai multe argumente, dintre care prezentam cateva. Astfel, pornind de la faptul ca violul este o infractiune cu autor unic, deci nu e posibil coautoratul, ci doar instigarea si complicitatea, se considera ca din moment ce faptuitorii nu pot fi coautori la viol, nu se poate concepe nici existenta unei infractiuni unice de coautorat in continutul careia sa se absoarba actele pe care coautorii si le-au prestat reciproc. Deci, se considera ca agravanta nu poate avea in vedere decat o singura fapta, respectiv un singur act de viol, savarsit in conditiile participarii si a altor persoane, care nu au intretinut insa raporturi sexuale cu victima. Daca participantii au comis ei insisi acte de viol propriu-zise, deci au avut raport sexual cu victima, atunci ei raspund pentru infractiunea de viol prevazuta de articolul 197, alineatul 2, cat si pentru complicitate la viol agravat, faptele fiind concurente.

In continuare, se precizeaza faptul ca nu exista in literatura juridica si nici in practica judiciara o teza prin care agravanta generala sa genereze o infractiune complexa, deci pentru identitate de tratament juridic, se considera ca nici agravanta speciala nu ar trebui sa fie considerata o unitate infractionala complexa. Se mai precizeaza ca din reglementarea celor doua agravante (generala si speciala) nu rezulta ca in continutul infractiunii savarsite de doua sau mai multe persoane s-ar absorbi ca element sau ca circumstanta agravanta o alta infractiune prevazuta de lege.

Opinia contrara, care de altfel este si opinia majoritara si confirmata in practica judiciara, sustine ca aceasta agravanta are natura juridica a unei infractiuni unice, complexe si deci ca faptuitorii nu pot raspunde atat ca autori, cat si in calitate de complici la faptele de viol comise de ceilalti autori.

Potrivit acestei opinii, va fi retinuta agravanta de la litera a) atunci cand numai o singura persoana are raport sexual cu victima, celelalte persoane ajutand la comiterea infractiunii (complici concomitenti), precum si atunci cand unele persoane au raport sexual cu victima, pe rand, iar celelalte persoane actioneaza in calitate de complici. De asemenea, va fi retinuta aceasta agravanta cand toti faptuitorii intretin raporturi sexuale cu victima, acordandu-si sprijin reciproc. Daca insa nu exista nici un raport de participatie intre autori, deci o persoana este intamplator violata de mai multe persoane, fara ca intre acestea sa existe o intelegere prealabila sau sa-si acorde sprijin reciproc, atunci vor exista atatea infractiuni de viol in forma simpla cati autori au existat.

In ipoteza in care exista instigatori sau complici care nu participa la comiterea violului, raspunderea lor va fi stabilita in functie de faptul cunoasterii sau al necunoasterii imprejurarii ca violul se va savarsi de doua sau mai multe persoane impreuna.

De asemenea, este posibila si tentativa de viol calificat, cand autorul sau autorii nu au reusit sa aiba raport sexual cu victima.

In practica judiciara a fost confirmata aceasta opinie. In continuare prezentam cateva din solutiile recente din practica instantelor cu privire la incidenta acestei agravante:

. Infractiunea de viol prevazuta in articolul 197, la alineatul 2, litera a) este o infractiune complexa, ea nu presupune ca toti participantii sa fi avut raport sexual cu victima, fiind suficient ca numai unul sa fi realizat actul sexual. In speta, numai unul dintre inculpati a avut, prin violenta un astfel de raport; ceilalti doi au dat ajutor acestuia la imobilizarea victimei, la infrangerea rezistentei acesteia, incercand ulterior, fara sa reuseasca - datorita interventiei unui martor - sa aiba si el raport sexual cu persoana vatamata. In aceste conditii, exista o unitate legala de infractiune, de tipul infractiunii complexe. Astfel, in mod nelegal, ultimii doi inculpati au fost condamnati pentru un concurs de infractiuni: complicitate la infractiunea de viol calificat si tentativa la viol calificat, in loc ca in sarcina lor sa se retina o singura fapta penala - infractiune complexa prevazuta in articolul 26 raportat la articolul 197, alineatul 2, litera a), Cod penal[8].

. In cazul infractiunii de viol, agravanta prevazuta in articolul 197, alineatul 2, litera a) este aplicabila atat in cazul in care doua sau mai multe persoane, aflate concomitent la locul savarsirii infractiunii, au avut, fiecare in parte, raport sexual cu victima, sprijinindu-se reciproc, cat si in situatia in care numai una dintre ele a avut raport sexual, cu ajutorul concomitent al celorlalte[9].

. Infractiunea de viol se considera savarsita in conditiile agravantei prevazute la articolul 197, alineatul 2, litera a), chiar daca in timpul comiterii actului sexual de catre unul din inculpatti, celalalt se afla la o oarecare distanta (inclusiv in alta incapere), atata vreme cat ambii au actionat in baza unei intelegeri prealabile si amandoi au savarsit acte conjugate de intimidare si de infrangere a vointei si opunerii victimei[10].

Savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna este o circumstanta reala, ceea ce inseamna ca ea se rasfrange asupra instigatorilor si complicilor anteriori, daca acestia au cunoscut-o sau au prevazut-o. Astfel, acela care instiga doua sau mai multe persoane sa savarseasca impreuna un viol, precum si acela care a stiut ca ajutorul pe care il da priveste savarsirea unui viol de doua sau mai multe persoane impreuna vor raspunde pentru instigare si, respectiv, pentru complicitate la infractiunea de viol in forma agravata, potrivit articolul 197, litera a) Cod penal. Daca violul este savarsit de cel putin trei persoane impreuna, agravanta prevazuta in articolul 197, alin. 2, litera a Cod penal, intra in concurs cu agravanta generala prevazuta in articolul 75, litera a Cod penal. Situatia se solutioneaza prin aplicarea numai a agravantei speciale, potrivit regulii ca specialul primeaza fata de general[11].

I.2. Victima se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau in tratamentul faptuitorului (art 197, alin. 2, litera b, Cod penal)

Violul, in acest caz, constituie o fapta mai grava deoarece este savarsit chiar de cel care, in virtutea fimctiei, profesiei sau altor calitati avea fata de victima anumite obligatii de a o ingriji, ocroti, educa, pazi sau trata medical, obligatii a caror corecta indeplinire reprezinta o importanta indatorire sociala dar si morala. Fata de aceasta situatie, savarsirea infractiunii de viol de catre persoana investita cu asemenea responsabilitati, denota o periculozitate sporita a faptei si faptuitorului pentru ca pe de o parte, el isi si exercita cu rea credinta obligatiile ce-i incuba, iar pe de alta parte, pentru ca profita de natura speciala a raporturilor sale cu victima pentru a se apropia de aceasta si de a o determina la act sexual, putand folosi in acest scop si ascendentul moral pe care il are asupra victimei[12].

Pentru existenta acestei agravante nu prezinta insa relevanta daca, in fapt, autorul a folosit sau nu autoritatea pe care o avea asupra victimei sau daca a avut sau nu asemenea autoritate. Cu privire la aceasta imprejurare legea creeaza o prezumtie legala absoluta (jure et de jure), neadmitandu-se proba contrara.

Dispozitia de la litera b) a alineatului 2 prevede o serie de modalitati in care se pot concretiza raporturile speciale dintre victima si faptuitor:

. victima se afla in ingrijirea faptuitorului

Au obligatii de ingrijire fata de victima, de exemplu, persoanele angajate de particulari pentru ingrijirea unor bolnavi sau batrani, personalul de ingrijire din unitatile sanitare sau asezamintele sociale (spitale, sanatorii, azile, internate), barbatul care ingrijeste fiica din alta casatorie a sotiei sale, etc. deci persoanele care in temeiul unui contract de prestari servicii, a unui contract de munca sau a relatiilor de rudenie au indatorirea de a avea grija de acea persoana.

. victima se afla sub ocrotirea faptuitorului

Au asemenea obligatie fata de victima autorii, curatorii precum si persoanele care si-au asumat in fapt sarcina de a ocroti si ingriji un minor.

. victima se afla in educarea faptuitorului

Au obligatia de educare persoanele care, in virtutea functiei lor sau pe baza de conventii desfasoara o munca educativa cu persoana ce va deveni victima a violului, de exemplu invatatorii, profesorii, educatorii, institutorii, mesterii (la scolile profesionale), profesorii angajati de particulari pentru educarea copiilor pentru meditatii sau lectii (muzica, pictura).

. victima se afla sub paza faptuitorului

Exista astfel de raporturi intre functionarii avand atributii de serviciu de paza si supravegherea persoanelor retinute sau arestate preventiv, condamnate sau internate in institutii de reeducare.

. victima se afla sub tratamentul faptuitorului

Se afla in astfel de raporturi medicii, antrenorii de medicina sportiva, supraveghetorii, masorii, etc. deci persoanele din personalul medical care in virtutea profesiei lor au in tratament medical astfel de persoane. Nu intereseaza izvorul raportului in temeiul caruia faptuitorul avea fata de victima oricare dintre aceste obligatii. Poate fi vorba de o functie, de o calitate de rudenie, de un contract de prestari servicii etc. De asemenea, nu intereseaza durata perioadei de timp in care victima s-a aflat in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului; este suficient ca ea sa se fi aflat in una dintre aceste situatii in momentul savarsirii faptei[13].

In practica judiciara s-a considerat ca agravanta este realizata - de exemplu - daca inculpatul a savarsit infractiunea de viol asupra fiicei -din alta casatorie - a sotiei sale care locuia in domiciliul comun si se afla sub ingrijirea lor[14].

Dimpotriva, intr-un alt caz s-a considerat ca agravanta nu este aplicabila inculpatului care a avut un act sexual cu fiica fostei sale sotii, persoana suferinda de o atrofie musculara, deci in imposibilitatea de a se apara, impotriva vointei acesteia, atata vreme cat victima, majora, nu fusese infiata de inculpat, iar acesta, dupa divort, desi a continuat sa locuiasca in acelasi apartament cu fosta lui sotie, mama victimei nu gospodarea cu el[15].





I.2.1 Victima este membru al familiei[16]

Legiuitorul a luat in considerare calitatea speciala dintre faptuitor si victima, rezultand din imprejurarea ca fac parte din aceeasi familie in acceptiunea prevederilor articolul 1941 Cod penal.

Art. 1941: "Prin membru de familie de intelege sotul sau ruda apropiata, daca aceasta din urma locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul"

Articolul 1491 trebuie raportat la articolul 149 cu titlu marginal "Rude apropiate":

Rude apropiate sunt ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin infiere, potrivit legii, astfel de rude.

Dispozitiile din legea penala referitoare la rude apropiate, in limitele prevazute de alineatul precedent, se aplica in caz de infiere cu efecte depline, persoanei infiate, cat si descendentilor acesteia si in raport cu rudele firesti, iar in caz de infiere cu efectele restranse, infiatului cat si descendentilor acestuia si in raport cu rudele infietorului.

In privinta considerarii sotiei ca subiect pasiv al infractiunii de viol comis asupra ei de catre sot, in reglementarea anterioara existau opinii controversate. Intr-o prima opinie[17] se considera ca barbatul care-si constrangea sotia la a intretine un raport sexual nu savarsea infractiunea de viol, deci el nu putea fi considerat subiect activ al acestei infractiuni si in consecinta, nici sotia sa in calitate de subiect pasiv, ci eventual, al unei alte infractiuni contra persoanei, savarsite cu acest prilej. Adeptii acestei opinii isi argumentau punctul de vedere pornind de la natura juridica a actului casatoriei, pe care il considerau un contract care presupune consimtamantul tacit al femeii in vederea intretinerii de raporturi sexuale cu sotul sau.

In cazul celei de-a doua opinii[18] se contura un punct de vedere contrar. Desi, orice casnicie, in mod inevitabil, presupune existenta raporturilor sexuale intre soti, acestea trebuie sa se desfasoare in limitele normale, pe baza consimtamantului reciproc, liber exprimat, in afara oricarei constrangeri. In sustinerea acestei opinii vine teza care afirma deplina egalitate in drepturi a femeii cu barbatul, principiu care trebuie aplicat si in sfera raporturilor conjugale, fie ele de natura economica, sociala sau sexuala.

Analizand articolul 419 din Codul Penal Carol al II-lea observam ca legiuitorul introdusese o conditie si anume ca violul sa fie savarsit "in afara casatoriei". Aceasta conditie era aplicabila numai in cazul violului comis profitand de starea de inconstienta a victimei sau de incapacitatea acesteia de a-si exprima vointa, in acest caz avandu-se in vedere situatia in care sotul intretinea un raport sexual cu sotia sa, fie atunci cand aceasta se afla intr-o stare de iresponsabilitate survenita dupa incheierea casatoriei. Astfel, datorita legaturii incheiate prin casatorie, se presupunea consimtamantul sotiei. Nu doar de o prezumtie de acceptare a unui raport sexual in cazul in care sotia nu-si putea manifesta vointa[19]. Astfel in alineatul I, conditia "in afara casatoriei" nu mai exista, deci in cazul in care victima era supusa la violente si amenintari, ba mai mult, cand exista si un refuz categoric al subiectului pasiv, sotia era protejata penal, ca orice alta femeie.

Fapta de viol este de asemenea grava cand se savarseste aspra unei rude apropiate, dar cu conditia ca aceasta sa locuiasca si sa gospodareasca impreuna cu faptuitorul. Ruda apropiata poate fi o persoana de orice sex, de orice varsta, cu precizarea ca daca este mai mica de 15 ani se vor aplica dispozitiile alineatului urmator, teza I, care prevede o sanctiune mai severa. Fapta poate fi comisa de o persoana de orice sex care insa in mod necesar trebuie sa fie ruda apropiata cu victima si sa locuiasca si sa gospodareasca impreuna cu aceasta.

In eventualitatea comiterii violului, existenta modalitatii agravante a acestei infractiuni va fi neindoielnica, date fiind raporturile dintre rudele in linie directa. Violul ar exista, in acest caz, in concurs cu incestul. Infractiunea de incest este acel "raport sexual intre rude in linie directa (ascendenti-descendenti, fara limita in grad) si intre frati si surori". Rudele in linie directa si fratii si surorile sunt, potrivit articolul 149, rude apropiate. Incestul este o infractiune bilaterala, neexistand subiect pasiv, deci o anumita victima, el comitandu-se prin acordul de vointa al persoanelor implicate. Gravitatea faptei consta in prejudiciul pe care il aduce moralei sociale si prin faptul ca aduce atingere in plus fondului biologic al speciei umane, prin riscul pe care il prezinta ca in urma unor astfel de relatii sa ia nastere copii cu malformatii grave.

In literatura juridica s-a considerat ca incestul poate avea si un subiect pasiv, cand victima, persoana de sex feminin ar fi constransa la relatii incestuoase sau faptuitorul ar profita de imposibilitatea acesteia de a se apara ori de a-si exprima vointa sau varsta victimei ar fi sub 14 ani. In aceste din urma situatii, ar exista infractiunea de viol in concurs cu cea de incest. In doctrina, acest tip de viol incestuos a fost denumit "incest agresiv", propunandu-se o reglementare adecvata in corpul infractiunii de viol[20].

Incestul poate fi de trei feluri:

. paterno-filial (tata - fiica, bunic - nepoata, etc)

. materno-filial (mama -fiu, bunica - nepot etc)

. fraterno-fraternal (frate - sora)[21].

Daca autorul faptei de viol este o persoana de sex masculin, iar victima o persoana de sex feminin, pentru ca fapta sa constituie infractiunea de viol agravat, litera b1) trebuie in mod necesar ca subiectii sa locuiasca si sa gospodareasca impreuna. In acest caz, pe langa viol fapta va constitui si infractiunea de incest daca s-a consumat un raport sexual intre cei doi, iar subiectii sunt rude in linie directa sau frate si sora, cele doua fapte intrand in concurs real.

Daca subiectii nu locuiesc si nu gospodaresc impreuna, fapta va fi dupa caz viol simplu sau in forma agravanta daca se produc urmari mai grave, ca vatamari ale integritatii corporale sau ale sanatatii sau este savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna. In acest caz, daca violul se savarseste (si) prin raport sexual, va exista concurs ideal intre infractiunea de viol simplu si infractiunea de incest, daca subiectii sunt rude in linie directa sau frate si sora.

Daca autor al infractiunii este o persoana de sex feminin, ruda apropiata cu victima - persoana de sex masculin, fapta va constitui infractiunea de viol agravat litera b1), dar numai daca subiectii locuiesc si gospodaresc impreuna.

Daca insa autorul infractiunii de viol, persoana de sex feminin si victima, persoana de sex masculin nu locuiesc si nu gospodaresc impreuna, fapta nu va mai putea fi catalogata ca fiind comisa asupra unei mde apropiate si va fi dupa caz, viol simplu sau in forma agravata, alta decat cea prevazuta la litera b1).

I.3. S-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau sanatatii (articolul 197, alin. litera c, Cod penal)

Circumstanta agravanta se refera la producerea, in afara urmarii specifice violului, a unui alt rezultat, constand intr-o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii victimei[22]. Este vorba de oricare dintre consecintele prevazute in articolul 182 Cod Penal, care prevede infractiunea de vatamare corporala grava.

Existenta agravantei este conditionata de stabilirea legaturii de cauzalitate dintre fapta de viol si vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii victimei. Astfel, acest rezultat trebuie sa apara ca urmare a procesului de constrangere a persoanei la act sexual ori de profitare de incapacitatea acesteia de a se opune. Din punct de vedere subiectiv, trebuie sa existe culpa autorului, in raport cu rezultatul mai grav produs, ceea ce inseamna ca in aceasta varianta fapta se savarseste cu praeterintentie. Daca autorul comite vatamarea corporala grava cu intentie, el va raspunde pentru concurs de infractiuni, intre viol si infractiunea prevazuta in articolul 182 Cod Penal.

Existenta agravantei este conditionata si de stabilirea intentiei depasite a faptuitorului (a praeterintentiei). Aceasta conditie este indeplinita daca faptuitorul, savarsind violul, a prevazut vatamarea corporala grava a victimei, daca a crezut fara temei ca acesta urmare nu se va produce, sau daca nu a prevazut vatamarea corporala grava a victimei, ca rezultat al activitatii sale, desi putea si trebuia sa o prevada. In practica judiciara, agravanta a fost retinuta, de exemplu, intr-un caz cand victima, pentru a se salva, dupa ce a fost violata, a excaladat balconul, dar s-a dezechilibrat si a cazut, suferind leziuni pentru a caror vindecare au fost necesare ingrijiri medicale de 75 de zile[23]. Daca vatamarea corporala grava a fost anume urmarita de faptuitor, ne aflam in prezenta unui concurs alcatuit din infractiunea de viol si infractiunea de vatamare corporala grava ( de exemplu, dupa savarsirea violului, faptuitorul loveste victima pentru a nu-l denunta, provocandu-i o vatamare corporala grava).

Agravanta exista in cazul tentativei de viol, daca vatamarea corporala grava s-a produs ca urmare a violentei folosite de faptuitor pentru constringerea victimei la act sexual, act sexual care insa nu a avut loc datorita unor imprejurari independente de vointa sa[24].

Sectiunea II. Victima nu implinise varsta de 15 ani[25] (articolul 197, alin.3, Cod Penal)

Gravitatea sporita a faptei este determinata de varsta frageda a victimei, savarsirea faptei asupra unei asemenea persoane constituie o mare primejdie pentru dezvoltarea ei ulterioara fizica si psihica. La aceasta se adauga si pericolul social sporit al faptuitorului care, fara sa tina seama de varsta victimei, savarseste asupra ei fapta, punandu-i astfel in primejdie dezvoltarea ulterioara.

Agravarea este realizata daca, in momentul savarsirii faptei, victima nu implinise varsta de 15 ani si faptuitorul a cunoscut aceasta imprejurare. Eroarea faptuitorului cu privire la varsta victimei atrage aplicarea dispozitiilor articolului 51, alin.2, Codul Penal.

Daca insa faptuitorul a avut numai indolieli cu privire la varsta victimei minore, acest lucru nu impiedica aplicarea agravantei; astfel, cunoasterea nesigura a varstei victimei caracterizeaza pe plan subiectiv intentia indirecta, suficienta pentru existenta agravantei[26].

In practica judiciara s-a retinut ca viol in aceasta forma agravata, intr-un caz, savarsirea faptei asupra unei persoane de sex feminin in varsta de 9 ani, chiar daca nu s-a folosit violenta[27], iar intr-un alt caz, savarsirea faptei asupra unei persoane de sex feminin in varsta de sub 14 ani, prin folosirea violentei . Fapta constituie viol in forma agravata si in primul caz, iar nu infractiunea de act sexual cu un minor, deoarece victima fiind in varsta de 9 ani, ea nu si-a putut exprima liber vointa si consimti la act sexual cu faptuitorul.



Violul comis asupra unei victime care nu implinise varsta de 15 ani este o circumstanta reala. In cazul savarsirii violului cu participatie, aceasta circumstanta se rasfrange asupra participantilor care au cunoscut-o sau au prevazut-o.

In societatea contemporana remarcam cresterea violentelor sexuale fata de copii. Violul a inceput sa devina din ce in ce mai mult o problema care priveste ambele sexe. El nu mai este o problema a femeii. Abuzul sexual asupra copiilor este o problema care se impune sensibilizarii parintilor[29].

Tot mai multi pedofili apar din randul unor oameni aparent normali. Acesti pedofili sunt indeosebi "turisti sexuali" proveniti din randul stainilor care cauta sa-si satisfaca nevoile sexuale cu niste copii lipsiti de protectie (cum sunt indeosebi copii strazii) si care calatoresc in anumite tari sub pretinsa masca a omului de afaceri care vine sa investeasca intr-o actiune de protectie a copiilor orfani sau a copiilor strazii. Reteaua de pedofili nu se limiteaza numai la acest tip de turism sexual, ci cuprinde o varietate de alte modalitati de incurajare a acestei aberatii sexuale: video, retele informatice, literatura cifrata etc.

In Danemarca, un grup de pederasti a realizat un pamflet prin care sustineau ca actul sexual implicand un minor nu este un abuz, ci dimpotriva o problema de consimtamant si iubire mutuala[30].

Studiile care au fost efectuate in privinta abuzului sexual asupra copiilor au pus in evidenta urmatoarele:

a) abuzul sexual, atat asupra fetelor cat si asupra baietilor, s-a datorat, cu o majoritate semnificativa, unor agresori de sex masculin;

b) desi multe abuzuri sexuale au loc in familie, majoritatea lor se produc in afara familiei;

c) agresorii sexuali exteriori familiei fac parte din grupul social primar al victimei: prieteni adulti, vecini, prieteni ai fratilor, vanzatori- persoane care au castigat anterior increderea victimei.

d) Abuzul sexual produs de straini este rar, datorita grijii pe care parintii o manifesta fata de copii lor;

e) Majoritatea abuzurilor sexuale in afara familiei sunt accidentale si nerepetitive, cele repetitive producandu-se mai adesea in familie si tinute strict secret;

f) Fetele sunt abuzate sexual la o varsta mai timpurie decat baietii;

g) Abuzul sexual are loc in toate categoriile de polulatie, el pare a fi totusi mai frecvent in categoria de populatie cu nivel socio-economic si educational scazut[31].

Sectiunea III. Fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei (art.197, alin.3 Cod Penal)

Agravanta se refera tot la producerea, in afara urmarii specifice violului, a unui alt rezultat care, de data aceasta, consta in moartea sau sinuciderea victimei.

Pentru existenta violului este necesar sa se stabileasca legatura de cauzalitate dintre fapta de viol si moartea sau sinuciderea. Cand rezultatul este moartea victimei trebuie sa se constate ca aceasta a survenit ca urmare a actelor de violenta exercitate asupra victimei in scopul constrangerii sale la act sexual.Cand rezultatul este sinuciderea victimei, trebuie sa se stabileasca daca aceasta a fost provocata de suferintele fizice sau morale legate de savarsirea violului. In orice caz aceste rezultate mai grave se pot atribui faptuitorului numai daca s-au datorat culpei acestuia (nu le-a prevazut desi putea si trebuia sa le prevada, ori prevazandu-le a sperat fara temei ca nu se vor produce), deci daca forma de vinovatie cu care a actionat a fost praeterintentia. In ipoteza ca autorul violului a urmarit sau a acceptat producerea rezultatului mai grav (moartea sau sinuciderea victimei), el va raspunde pentru infractiunea de viol in concurs cu aceea de omor (simplu sau calificat, dupa caz) ori de determinare sau inlesnire a sinuciderii.

Intr-o speta, s-a retinut ca inculpatul a obligat victima, amenintand-o cu moartea, sa consume raport sexual cu el. Intrucat partile se cunosteau din vedere, dupa consumarea violului, victima i-a reprosat purtarea si l-a amenintat ca il va denunta politiei. In aceasta situatie inculpatul i-a comprimat caile respiratorii, iar in final a sugrumat-o, parasind locul faptei numai dupa constatarea decesului.

Dovedindu-se cu certitudine ca rezultatul nu este consecinta actelor de violenta necesare consumarii raportului sexual, ci al unei rezolutii separate survenite pe parcursul activitatii infractionale, instanta l-a condamnat pe inculpat pentru concurs de infractiuni, compus din infractiunea de omor calificat incriminata prin art.174-175 lit.h) si viol prevazuta la art.197 Cod Penal[32].

Intr-o alta speta, s-a retinut in sarcina inculpatului concurs intre infractiunea de viol (art.197, alin.1) si infractiunea de omor (art.174). In fapt, inculpatul a intretinut raporturi sexuale cu victima, prin constrangere, aplicandu-i mai multe lovituri puternice in zona fetei si a capului pentru a-i infrange rezistenta. Dupa intretinerea celui de-al doilea raport sexual, a lasat victima pe un ger de -11C, dezbracata pana la brau si intinsa pe zapada, desi victima nu putea sa vorbeasca si nici sa se ridice, fapt ce a condus la moartea acesteia[33].

O problema importanta, solutionata in chip diferit de teoreticienii dreptului penal, cat si de practica judiciara, a fost ridicata de incadrarea juridica a tentativei de viol, care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.

Astfel, dupa o opinie exprimata in literatura de specialitate[34], daca moartea sau sinuciderea victimei este rezultatul unui viol ramas in faza tentativei, exista tentativa agravanta a violului, urmarind a se aplica dispozitiile generale referitoare la sanctionarea tentativei.

Dupa o alta opinie[35], daca moartea sau sinuciderea victimei este rezultatul unei tentative de viol, exista concurs intre tentativa la infractiunea de viol in forma simpla si, dupa caz, infractiunea de omor sau infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii.

Alti autori[36], neimpartasind aceasta din urma opinie, observa in primul rand, ca infractiunea de viol in forma agravata, prevazuta in art.197, alin.3 Cod Penal, fiind o unitate infractionala creata prin vointa legii- o infractiune complexa, nu poate fi desfacuta in componentele sale, astfel incat faptuitorul sa raspunda pentru doua fapte disticte aflate in concurs. De asemenea, observa ca, in cazul producerii mortii victimei, faptuitorul poate fi supus raspunderii penale pentru tentativa de viol si omor, deoarece omorul se savarseste cu intentie, iar faptuitorul, chiar prin ipoteze, numai in culpa fata de acest rezultat. Situatia este aceeasi si atunci cand se produce sinuciderea victimei, determinarea sau inlesnirea sinuciderii fiind tot o infractiune intentionata.

In practica judiciara a fost exprimata opinia ca atunci cand se produce moartea sau sinuciderea victimei nu are relevanta daca rezultatul decurge dintr-o tentativa sau dintr-o fapta consumata de viol, ci intreaga activitate infractionala, trebuie raportata la rezultatul final - moartea sau sinuciderea victimei care constituie temeiul faptei savarsite, astfel incat faptuitorului urmeaza sa i se aplice in toate cazurile sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea in forma consumata[37].

Acest punct de vedere nu poate fi acceptat pentru ca este lipsit de o baza legala; daca, pe de o parte, normele penale generale au menirea de a completa normele penale speciale, iar, pe de alta parte, dispozitiile art.197, alin. 3, Cod Penal, nu contin nici o derogare de la aceasta regula, ori de cate ori o infractiune a ramas in faza tentativei trebuie aplicate dispozitiile generale referitoare la sanctionarea tentativei. Este adevarat ca aplicarea dispozitiilor generale referitoare la sanctionarea tentativei, in cazul violului agravat, conduce la o pedeapsa aplicabila faptuitorului mai usoara decat pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea absorbita, ceea ce nu este acceptat. Pentru inlaturarea acestui neajuns este insa necesara o interventie legislativa.

E posibil o alta solutie. Astfel, legiuitorul poate sa prevada in cazul violului in forma agravata, o derogare de la dispozitiile generale referitoare la sanctionarea tentativei prin precizarea facuta in text ca infractiunea in forma agravata exista chiar daca violul nu s-a consumat. In felul acesta, sanctiunea prevazuta de lege, pentru violul in forma agravata ar putea fi aplicata in mod legal si atunci cind moartea sau sinuciderea victimei este rezultatul tentativei de viol[38].



O. Loghin. T. Toader - Drept penal, partea speciala, Casa de editura si presa Sansa 2001, pag. 200

D. 5516/1971 a T.b., s.p., R.R.D. 6/1972, pag. 154

D. 11/1978 a T.b., s.p., R.R.D. 9/1978, pag. 64

C. Bulai - Manual de drept penal, partea generala, Editura All, Bucuresti, 1977, pag. 65

Stefan Danes, V. Papadopol - Individualizarea juridica a pedepselor, Editura Stiintifica si Pedagogica, Bucuresti, 1985, pag. 144

ibidem, pag. 144

G. Antoniu - Participatia in practica judiciara, partea generala, vol. I, Editura Academiei, Bucuresti, 1988, pag. 88

O. Loghin, A. Filipas - Drept penal, partea speciala, 1983, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, pag.77



idem, pag. 392 - C.A.B., s. a II-a pen, dec. nr. 11/A/1997

idem, pag. 393 - C.A.B., s. a II-a pen., dec. nr. 150/A/1997

D. 1777/1982 a T.S., s.p., RRD 6/1983, pag. 63; D. 251/1975 a T.S, s.p., RRD 7/1975, pag. 73

Gh. Diaconescu - op. cit, pag. 282

O. Loghin, T. Toader - op. cit, pag. 202

D. 2843/1974 a T.S, Repertoriude V. Papadopol si M. Popovici, op. cit, pag. 441

D. 387/1978 T.m Bucuresti, s. A II-a, Repertoriu de V. Papadopol si M. Popovici, op. cit, pag. 404

Circumstanta de la litera b1 a fost consacrata in Codul penal prin Legea nr. 197 din 13 noiembrie 2000

V. Dongoroz; O. Loghin - op. cit.

V. Cioclei - op. cit; V. Dobrinoiu - Drept penal - partea speciala, Bucuresti, 2000, pag. 123

V. Cioclei - op. cit, pag. 47

V. Cioclei - op. cit, pag. 117

Ghe. Scripcaru - op. cit, pag. 127

O Login, T. Toader - op.cit, pag 202

D. 1482/1985 a. T.S., s.p., C.D. 1985, pag 306

D 58/1959 a T.S., col.p., C.D.1959 pag 293

O.U. nr. 143 din 24 octombrie 2002

V. Dongoroz - op.cit, pag 358

D. 169/1992 a T.M. Bucuresti, s.a-II-a, Repertoriu de V. Papadopol, St. Danes, op.cit, pag 286

D.1232/1972 a.T.j. Brasov, in RRD, nr.9/1973, pag 171

"Violul si abuzul sexual" , Sexualitatea nr.3/1996, pag 6

Sexualitatea - art.ant.cit

idem

Culegere de practica judiciara penala, 1993-1997 - Curtea de Apel Ploiesti, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1999, pag.99, dec.pen. 123/18 iulie 1996

T. Toader - op. cit, pag 176

V. Dongoroz si colectiv - op.cit, vol III, pag 361; C. Bulai - op.cit, pag. 174

T. Vasiliu - op.cit, vol I, pag 212

O.Loghin- "Cu privire la formele agravate praeteintentionate ale unor infractiuni", pag.63

Dec. 197/1980, Trib. Supr., RRD nr.9/1980, pag 66

O. Loghin, T. Toader - op.cit, pag.26







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate