Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Dreptul la libertatea si siguranta persoanei


Dreptul la libertatea si siguranta persoanei




Dreptul la libertatea si siguranta persoanei

Prevederile art. 5 al CEDO sunt destinate protectiei libertatii fizice a oricarei persoane impotriva arestarii sau detentiei arbitrare sau abuzive. Notiunea de "libertate" desemneaza in primul rand libertatea fizica a persoanei. Principiul respectarii libertatii persoanei este esential intr-o societate democratica, nimeni neputand fi privat de libertatea sa in mod arbitrar. De la principiul garantarii libertatii pot exista insa si exceptii prevazute de lege si executate in conformitate cu legea, in anumite cazuri, legate in special de protectia ordinii publice, privarea de libertate este permisa. Protectia libertatii persoanei presupune si existenta unor garantii ale persoanei supuse detentiei: posibilitatea de a ataca masurile luate impotriva libertatii sale, dreptul la compensatie in cazul detentiei ilegale etc.

1. Cazurile permise de privare de libertate conform art. 5




Art. 51 permite 6 cazuri de privare de libertate: detentia dupa condamnare; arestarea sau detentia decurgand dintr-o ordonanta judiciara sau dintr-o obligatie legala, detentia provizorie, detentia unui minor, detentia anumitor bolnavi si persoane defavorizate, detentia strainilor. Toate acestea trebuie sa intervina in conditii foarte precise. Controlul exercitat de Curte asupra respectarii art. 5 poarta atat asupra legalitatii adoptarii masurii, cat si a executarii ei.

1.3. Cazurile permise de privare de libertate

A. Detentia dupa judecata si condamnare vizeaza "persoana detinuta in mod legal dupa condamnarea de catre un tribunal competent". Jurisprudenta europeana a precizat sensurile notiunilor de "condamnare" si "tribunal competent", dar si necesitatea unei legaturi de cauzalitate intre condamnare si detentie.

Condamnarea inseamna nu doar o declaratie de vinovatie privind savarsirea unei infractiuni, dar si aplicarea unei pedepse sau a unei alte masuri privative de libertate. Condamnarea trebuie sa fie aplicata de un tribunal competent.  Pentru a fi considerat competent, tribunalul trebuie sa fie un organ de plina jurisdictie asupra cauzei respective si sa acorde "garantiile judiciare adecvate", precum si sa fie independent fata de executiv si fata de parti.

B. Arestarea sau detentia decurgand dintr-o ordonanta cu caracter judiciar sau dintr-o obligatie legala este prevazuta de art. 5 1(b). Aceasta dispozitie vizeaza cazul persoanei care face obiectul unei arestari sau detentii legale pentru nerespectarea unei hotarari judecatoresti sau a unei obligatii prevazute de lege.

C. Detentia preventiva Privarea de libertate este admisa in acest caz daca scopul sau este de a conduce persoana respectiva in fata autoritatii judiciare competente, atunci cand exista motive verosimile de a banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice de a crede in necesitatea de a-l impiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa savarsirea acesteia. Aceste conditii nu sunt cumulative: daca una din ele este indeplinita, privarea de libertate este permisa.

Interpretarea conditiilor prevazute de text poate crea dificultati, mai ales in ceea ce priveste imprecizia unor notiuni, in special "caracterul verosimil sau plauzibil al motivelor" pentru prima conditie sau "motivele temeinice sau rezonabile" pentru celelalte.

D. Detentia minorilor este posibila cu conditia ca ea sa aiba ca scop fie supunerea lor unei educatii supravegheate, fie aducerea in fata justitiei. In acest din urma caz, sunt vizate alte situatii decat cele ce implica o acuzatie penala. Intr-un astfel de caz, ar fi aplicabil art. 5/1/c.

E. Detentia unor bolnavi si persoane defavorizate este prevazuta de art. 5 1(e) al CEDO. Aceasta privare de libertate priveste in special persoanele susceptibile a propaga o boala contagioasa, alienatii, alcoolicii, toxicomanii si vagabonzii.

F. Detentia strainilor este autorizata de art. 5 1(f), in scopul expulzarii sau extradarii sau pentru a impiedica o persoana sa patrunda in mod ilegal pe teritoriul statului. Textul art. 5 1(f) vizeaza situatia in care procedura extradarii sau expulzarii este deja in curs. Detentia trebuie sa fie "legala" din punctul de vedere al dreptului intern si sa nu fie arbitrara.

2. Garantiile persoanelor private de libertate

Orice privare de libertate trebuie sa fie legala, echitabila si proportionala cu situatia care a determinat-o. De asemenea, privarea de libertate trebuie sa fie dispusa si executata de o autoritate competenta. Ea nu trebuie sa aiba un caracter arbitrar.

Art. 5 2-5 cuprinde o serie de garantii aplicabile persoanelor private de libertate. Scopul acestor garantii este acela de a permite apararea impotriva oricarei atingeri arbitrare aduse libertatii persoanei.

Aceste garantii sunt: dreptul de a fi informat, dreptul de a aparea in fata unui judecator, dreptul la recurs si dreptul la despagubiri.

2.1. Dreptul de a fi informat

Orice persoana arestata sau detinuta are dreptul sa fie informata, in cel mai scurt termen posibil si intr-o limba pe care o intelege, asupra motivelor arestarii sau detinerii si a oricarei acuzatii impotriva ei. Persoanei arestate trebuie sa i se spuna, "intr-un limbaj simplu, non-tehnic, pe care il poate intelege, motivele esentiale, juridice si factuale, ale arestarii sale, pentru a putea, daca crede de cuviinta, sa se adreseze unei instante pentru a contesta legalitatea arestarii".

Dreptul la informare cuprins in art. 5 2 este o garantie foarte importanta, deoarece este esential ca o persoana privata de libertate sa cunoasca motivele acestei masuri cat mai repede si cat mai exact.

2. Dreptul de a fi adus de indata in fata unui judecator, de a fi trimis in judecata intr-un termen rezonabil sau eliberat

Paragraful 3 al art. 5 prevede ca orice persoana arestata sau detinuta trebuie dusa imediat in fata unui judecator sau alt magistrat competent prin lege sa exercite functii judiciare si are dreptul de a fi judecata intr-un termen rezonabil, sau eliberata in timpul procedurii. Remarcam ca este vorba de o garantie cu continut complex, care priveste, pe de-o parte, dreptul persoanei arestate de a fi dusa in fata unui judecator, si pe de alta parte dreptul acesteia de a fi judecata intr-un termen rezonabil sau eliberata.

A. Dreptul de a fi adus in fata unui judecator sau a altui magistrat autorizat a exercita puterea judiciara

B. Dreptul de a fi judecat intr-un termen rezonabil sau eliberat

Problema care se pune de cele mai multe ori in privinta acestei conditii este cea a duratei unei detentii provizorii. Cu toate ca aceasta masura este justificata de motive rezonabile, trebuie evitat orice arbitrariu din partea autoritatilor: pe de-o parte, libertatea este principiul, in timp ce incarcerarea este exceptia; pe de alta parte, persoana in cauza beneficiaza de o alta garantie procesuala esentiala, fiind prezumata nevinovata. De aceea, o detentie provizorie nu trebuie sa fie prea lunga, si punerea in libertate se impune atunci cand mentinerea in detentie inceteaza de a mai fi rezonabila.

2.3.Dreptul la recurs




Paragraful 4 al art. 5 precizeaza ca orice persoana privata de libertate prin arestare sau detinere are dreptul de a se plange in fata unui tribunal asupra legalitatii masurii si sa ceara eliberarea sa daca detentia este ilegala. Scopul acestei prevederi este asigurarea protectiei impotriva detentiei arbitrare si facilitarea eliberarii persoanei atunci cand detentia este ilegala.

Una din cele mai importante garantii ale acestui drept este exercitarea lui in fata unui tribunal: aceasta notiune trebuie inteleasa ca desemnand un organ jurisdictional ce indeplineste garantiile de procedura corespunzatoare.

Romania a fost declarata responsabila de violarea acestui articol in cauza Pantea. In aceeasi cauza, Curtea a constatat si violarea, de catre statul roman, a art. 5 5 privind dreptul la despagubiri. Aceasta hotarare a Curtii a determinat, de altfel, importante modificari la nivelul reglementarilor constitutionale si legale romanesti sub aspectul duratei si modului de luare a masurii arestarii preventive, ca si in privinta dreptului la despagubiri in cazul detentiei ilegale.

2.4.Dreptul la despagubiri pentru detentia ilegala

Potrivit art. 5 5, orice persoana victima a unei arestari sau detentii in conditii contrare dispozitiilor art. 5 are dreptul la despagubiri. 

Dreptul la despagubiri presupune reunirea unor conditii:

- sa existe o incalcare a conditiilor prevazute de celelalte dispozitii ale art. 5 ;

- aceasta incalcare sa fi produs un prejudiciu.

In privinta primei conditii, incalcarea poate aparea fie datorita lipsirii de libertate a unei persoane in alte cazuri decat cele prevazute de art. 5 1, fie datorita nerespectarii garantiilor prevazute de art. 5 2-4.

Jurisprudenta la articolul 5

Lawless c/ Irlandei

Neumeister c/ Austriei

Wemhoff c/ Germaniei

De Wilde, Ooms si Versyp c/ Belgiei

Schiesser c/ Elvetiei

Winterwerp c/ Olandei

Bozano c/ Frantei

Bouamar c/ Belgiei

Brogan s.a. c/ Regatului Unit

Kurt c/ Turciei

Litwa c/ Poloniei

Klamecki c/ Poloniei (

Pantea c/ Romaniei

Intrebari si cerinte pentru autoevaluare

1. Cititi hotararea Curtii Europene in cauza Pantea c/ Romaniei si aratati pe scurt care a fost pozitia Curtii fata de art. 5 din Conventie

2. Care sunt cazurile permise de privare de libertate conform art. 5 al CEDO? Descrieti fiecare caz.

3. Ce inseamna "siguranta persoanei" in sensul art. 5 al CEDO?

4. Care sunt garantiile persoanei private de libertate?

Bibliografie minimala

Corneliu BIRSAN.- Conventia europeana a drepturilor omului. Comentariu pe articole. Bucuresti, Editura All Beck, 2005

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Sistemul jurisdictional european de protectie a drepturilor omului. Curs universitar. Sibiu: Editura Universitatii "Lucian Blaga", 2003

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Protectia europeana a drepturilor omului. Bucuresti: Editura All Beck, 2004

Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si protocoalele sale

Vincent BERGER. - Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Bucuresti: IRDO, 1999

Corneliu-Liviu POPESCU.- Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. 1999-2002. Bucuresti: Editura All-Beck, 2003




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate