Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Organizarea si functionarea profesiei de avocat


Organizarea si functionarea profesiei de avocat




Organizarea si functionarea profesiei de avocat

Sectiunea 1. Caracterizarea profesiei. Principii si reguli fundamentale de exercitare a profesiei.

In art. 1 alin.1 din Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, se stipuleaza ca profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome.

Exercitarea profesiei de avocat se face in conditiile si limitele impuse de Constitutie, de Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, de statutul profesiei, astfel cum a fost acesta adoptat de Uniunea Nationala a Barourilor din Romania si publicat in M.of. nr. 45/13 ianuarie 2005.




Fata de realitatile existente in domeniul organizarii si functionarii profesiei de avocat, s-a impus modificarea legii in sensul ca, aceasta profesie se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (U.N.B.R.), constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. fiind interzise, iar actele de constituire si de inregistrare ale acestora fiind nule de drept.

Exercitarea profesiei de avocat este supusa urmatoarelor principii fundamentale:

a) principiul legalitatii;

b) principiul libertatii;

c) principiul independentei;

d) principiul autonomiei si descentralizarii;

e) principiul pastrarii secretului profesional.

In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.

Scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, de drept public si de drept privat. In exercitarea dreptului la aparare, care este recunoscut si garantat de Constitutie, de lege, de pactele si de tratatele la care Romania este parte, avocatul are dreptul si obligatia totodata, de a starui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil si solutionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea partilor.

Pentru a se asigura conditiile necesare realizarii efective a activitatilor permise de lege, principiile de drept ce caracterizeaza profesia de avocat, drepturile avocatului in exercitarea profesiei creeaza obligatii corelative pentru autoritatile si institutiile publice, persoanele fizice sau juridice, in fata carora avocatul asista sau reprezinta persoanele fizice sau juridice. Acestea au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii. In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta avocatul este protejat de lege.

Avocatul poate fi ales in mod liber de catre persoana ce solicita serviciile acestuia.

1.1. Activitatea avocatului

Activitatea avocatului se poate realiza prin una sau mai multe din activitatile urmatoarele:

1.1.1. consultatii si cereri cu caracter juridic

Consultatiile si cererile cu caracter juridic pot fi acordate in scris sau verbal in functie de solicitarile si de domeniile de interes ale clientului. Prin exprimarea generica, in aceasta categorie pot fi cuprinse activitati precum:

a) redactarea si/sau furnizarea catre client, prin orice mijloace, dupa caz, a opiniilor juridice si informatiilor cu privire la problematica solicitata a fi analizata;

b) elaborarea de opinii legale;

c) elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, conventii, statute etc.) si asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea;

d) elaborarea proiectelor de acte normative;

e) participarea in calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, in conditiile legii;

f) orice alte consultatii in domeniul juridic.

Avocatul poate intocmi si formula in numele si/sau interesul clientului cereri, notificari, memorii sau petitii catre autoritati, institutii si alte persoane, in scopul ocrotirii si apararii drepturilor si intereselor legitime ale acestuia.

1.1.2 asistenta si reprezentare juridica a clientilor

Avocatul poate asigura asistarea si reprezentarea clientilor sai in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor, precum si a altor persoane juridice.

In realizarea acestei activitati, avocatul poate folosi toate actele, mijloacele si operatiunile permise de lege si necesare ocrotirii si apararii intereselor clientului.

1.1.3. redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare

Un act juridic semnat in fata avocatului, care poarta o incheiere, o rezolutie, o stampila sau un alt mijloc verificabil de atestare a identitatii partilor, a consimtamantului si a datei actului poate fi prezentat notarului spre autentificare.

Avocatul este obligat sa tina evidenta actelor intocmite cu atestarea identitatii partilor, a continutului, a consimtamantului si a datei si sa le pastreze in arhiva sa profesionala, in ordinea intocmirii lor.

Atestarea consimtamantului partilor si prezentarea actului astfel redactat spre autentificare, notarului, este o noua atribuite acordata avocatului prin modificarile legii de organizare si functionare, precum si ale statutului.

1.1.4 asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor incheiate.

1.1.5 apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina.

1.1.6 activitati de mediere.

Medierea este o modalitate de solutionare a conflictelor, alternativa procesului obisnuit sau arbitral. Aceasta activitate este nou reglementata prin modificarile aduse legislatiei in domeniu, reprezentand o armonizare atat fata de cerintele pietei, cat si fata de legislatia europeana in domeniu.

Medierea este o negociere asistata de un tert (mediatorul), respectiv o tehnica consensuala de rezolvare a conflictelor, constand intr-o comunicare permanent orientata catre incheierea unei intelegeri intre parti care au atat interese comune, cat si divergente. Mediatorul propune partilor in procedura de mediere o solutie, fara a avea atributia de a o impune acestora. Partile in procedura de mediere pot accepta sau refuza, in scris, propunerea finala de mediere (tranzactia).

Medierea are un caracter voluntar si se bazeaza pe conventia partilor (acord de mediere) de a rezolva o disputa sau o neintelegere.

Medierea este guvernata de principiul confidentialitatii.

Medierea este o procedura autonoma de reglementare a disputelor, conflictelor sau diferendelor intervenite intre persoanele fizice si/sau juridice.

Acordul de mediere poate fi incheiat sub forma unei clauze contractuale sau sub forma unei conventii separate.

Partile, prin acordul lor de mediere, pot alege un avocat pe care il imputernicesc cu atributii de mediere. In exercitiul atributiei de mediere, avocatul are urmatoarele indatoriri:

a) de a se informa in legatura cu conflictul si cu pozitia fiecareia dintre parti;

b) de a informa partile asupra drepturilor si obligatiilor acestora, fiindu-i interzis sa dea consultatii juridice;

c) de a facilita sau de a intermedia comunicarea intre parti; comunicarea nu necesita prezenta fizica a partilor, avocatul putand comunica si separat cu fiecare dintre acestea, cu informarea lor prealabila;

d) de a redacta propunerea de solutie sub forma unei tranzactii, partiale sau totale, dupa caz.

In procedura de mediere, partile pot fi asistate de avocati, altii decat avocatul mediator.

Avocatul insarcinat cu medierea este impartial si neutru in activitatea sa. El poate oferi informatii juridice partilor, dar ii este interzis sa incheie contracte de asistenta juridica cu acestea in legatura cu obiectul medierii, distinct de contractul de asistenta juridica in baza caruia se realizeaza medierea. Avocatul insarcinat cu medierea nu poate impune partilor un compromis si nu are dreptul de a incerca, dincolo de vointa concordanta a partilor, un anume rezultat al medierii. Avocatul mediator trebuie sa respecte egalitatea partilor si punctele lor de vedere.

Avocatul mediator trebuie sa faciliteze comunicarea intre parti, in acest scop fiind dator sa se asigure de o buna cunoastere a drepturilor si obligatiilor partilor. El este dator sa se asigure ca realizarea drepturilor si intereselor legitime nu vor fi tergiversate prin folosirea abuziva a medierii. Avocatul mediator insarcinat cu medierea trebuie sa se asigure de rapiditatea, flexibilitatea si confidentialitatea procedurii, precum si de rezonabilitatea rezultatului solutionarii conflictului.

Avocatul mediator este obligat sa pastreze confidentialitatea asupra dezbaterilor si asupra informatiilor obtinute in procesul de mediere, inclusiv dupa semnarea acordului final de mediere (tranzactie) sau, dupa caz, in perioada ulterioara incetarii medierii.

In caz de litigiu, avocatul mediator nu poate fi desemnat avocat al nici uneia dintre parti. Intre activitatea de mediator si de arbitru nu exista incompatibilitate.

Rezultatul medierii poate consta atat intr-o reparatie, cat si intr-o recunoastere reciproca, prezentarea oficiala de scuze, armonizarea intereselor partilor, in vederea ameliorarii relatiilor lor viitoare etc. Rezultatul medierii se consemneaza intr-o tranzactie, care are efectele prevazute de lege.

Medierea poate fi utilizata in toate cazurile in care, potrivit legii, partile pot incheia un compromis, cu respectarea dispozitiilor de ordine publica.

In litigiile comerciale avocatul mediator poate participa, in aceasta calitate, in procedura concilierii prealabile pentru rezolvarea partiala sau totala a disputelor angajate intre parti.

1.1.7 activitati fiduciare.

Notiunea de activitate fiduciara este de asemenea nou introdusa prin modificarile la lege si la statut. Avocatul poate efectua una sau mai multe dintre urmatoarele activitati fiduciare:

a) primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii dupa finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidarii unui patrimoniu;

b) plasarea si valorificarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor financiare si a bunurilor incredintate;

c) administrarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate.

In virtutea mandatului dat de catre client avocatului pentru desfasurarea de activitati fiduciare, pot fi efectuate si urmatoarele activitati:

a) activitati de consultanta;

b) operatiuni de conservare a substantei si valorii fondurilor financiare si bunurilor incredintate;

c) operatiuni de plasare a fondurilor in active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare si alte instrumente financiare, in conditiile legii;

d) administrarea si valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operatiuni materiale si efectuarea de operatiuni juridice menite sa sporeasca valoarea si lichiditatea plasamentelor;

e) activitati conexe cum ar fi completarea declaratiilor de impozit si plata acestora si a celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietati; culegerea fructelor si incasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investitiilor; mijlocirea/medierea operatiunilor financiare etc;

f) orice operatiuni in numerar privind plati, incasari, efectuari de depozite bancare, compensari, rambursari impuse de natura activitatii incredintate.

In exercitarea activitatilor fiduciare, avocatul are urmatoarele obligatii:

a) sa respecte intocmai limitele si durata mandatului incredintat, expres prevazut in contractul de asistenta juridica special incheiat. Cand mandatul comporta imputernicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a instraina bunurile clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor operatiuni, numai daca acest lucru este in mod expres stipulat in mandat sau, in lipsa unei astfel de clauze, numai dupa ce va fi autorizat in mod special si in scris de catre client;

b) sa actioneze cu buna-credinta, profesionalism si cu diligenta unui bun proprietar, fara sa se abata de la regulile specifice activitatii profesionale;

c) sa administreze afacerile incredintate in interesul exclusiv al clientului;

d) sa nu influenteze clientul, direct sau indirect, in scopul de a obtine beneficii proprii, in afara onorariului de avocat.

e) sa informeze corect si cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar si a rezultatelor obtinute.

Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfasoara activitati fiduciare un cont la o banca reputata (cont fiduciar) destinat depozitarii de fonduri fiduciare.

Notiunea de fonduri fiduciare este definita prin lege ca fiind orice suma primita de catre avocat, cu titlu de fond initial sau rezultata din valorificarea acestuia sau a bunurilor incredintate.

In contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decat fonduri fiduciare.

Toate platile legate de activitatile fiduciare efectuate pentru acelasi client vor fi efectuate din contul fiduciar iar toate incasarile rezultate din activitatile fiduciare vor fi colectate in contul fiduciar al clientului respectiv.

Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel putin o data la trei luni, daca in contractul de asistenta juridica nu se prevede o perioada mai scurta.

Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum si instructa efectuarea de plati din acesta doar in urmatoarele situatii:

a) pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli in conditiile si limitele mandatului fiduciar;

b) la instructiunea expresa a clientului, dar cu posibilitatea retinerii contravalorii onorariilor agreate pentru activitatile fiduciare;

c) in baza unei hotarari judecatoresti;

d) in baza contractului de asistenta juridica, pentru incasarea onorariilor legate de activitatile fiduciare desfasurate;

e) in cazul in care este in curs o procedura executionala privind bunurile sau fondurile administrate.

Avocatul nu are dreptul sa retraga fonduri sau sa efectueze plati din contul fiduciar atunci cand clientul i-a adus la cunostinta in scris opozitia sa.

Este permisa incheierea unui contract de asistenta juridica care sa prevada plata, in parte, a onorariului pentru activitati fiduciare, conditionate de un eveniment care sa aiba loc sau de un rezultat care sa fie atins.

Avocatul are obligatia sa pastreze evidente scrise ale tuturor operatiunilor efectuate in baza sau in legatura cu un mandat fiduciar (contracte, corespondenta, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc). In cazul in care clientul solicita originalul acestor evidente, avocatul e indreptatit sa pastreze fotocopii pe format de hartie sau electronic.

Avocatul are obligatia sa pastreze cel putin un registru sau un sistem echivalent de inregistrare care sa arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfasurat activitati fiduciare:

a) identitatea clientului pe seama caruia fondurile si/sau bunurile sunt primite si/sau administrate;

b) un inventar al bunurilor primite respective rambursate si valoarea fondurilor primite si rambursate precum si data primirii si sursa fondurilor si bunurilor si data rambursarii acestora sau al rezultatului administrarii si valorificarii acestora;

c) operatiunile fiduciare efectuate cu indicarea datei, partilor, valorii si tipului operatiunii.

Avocatul este obligat sa inregistreze fiecare tranzactie fiduciara cel mai tarziu in 3 zile lucratoare de la efectuarea lor, aceste evidente legate de activitatile fiduciare fiind obligatoriu a se pastra o perioada de cel putin 10 ani.

1.1.8 stabilirea temporara a sediului pentru societati comerciale la sediul profesional al avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate.

Stabilirea temporara a sediului unor societati comerciale la sediul profesional al avocatului presupune utilizarea sediul profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale si autorizarii functionarii societatii comerciale sau, dupa caz, pentru mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societatii in cauza.

In vederea stabilirii temporare a sediului societatii comerciale in cauza, avocatul va intocmi si semna cu reprezentantul societatii un contract separat de asistenta juridica avand acest obiect.

Perioada pentru care sediul societatii in cauza este stabilit la sediul profesional al avocatului nu poate depasi 1 an, iar dovada sediului se face cu contractul de asistenta juridica.

Avocatul poate indeplini orice formalitati legale necesare in vederea inregistrarii, in numele si pe seama clientului, a societatilor comerciale, a partilor de interes, a partilor sociale si a actiunilor, in conditiile legii.

Avocatul va intocmi si pastra registre de parti de interes, parti sociale sau de actiuni, emise de societatile inregistrate de acesta in numele si pe seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea clientului, operatiuni in aceste registre, inclusiv cesiuni si constituiri de garantii si poate emite, la cererea persoanei indreptatite, extrase din aceste registre, in conditiile legii.

Activitatile prevazute paragrafele 1.1.7. si1.1.8. se pot desfasura in temeiul unui nou contract de asistenta juridica.

1.1.9 orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii.

Sectiunea 2. Formele de exercitare a profesiei de avocat.

Avocatul isi poate exercita activitatea, la alegere, intr-una dintre formele de exercitare a profesiei: cabinete individuale, cabinete asociate, societati civile profesionale sau societati civile profesionale cu raspundere limitata.

. Cabinetul individual.

In cabinetul individual isi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori.

Cabinetul individual se infiinteaza in baza actului de infiintare a cabinetului individual de avocat, acesta inregistrandu-se la barou.

In cadrul unui cabinet individual, isi pot exercita profesia si avocati colaboratori ai avocatului titular, relatiile dintre acestia stabilindu-se prin contractul de colaborare, incheiat in forma scrisa.

Cabinetul individual se individualizeaza ca denumire prin numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat.

. Cabinete asociate

Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei, drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai cabinetelor asociate pastrandu-si caracterul personal si neputand fi cedate. In mod corespunzator, cabinetele individuale se pot asocia si cu societatile civile profesionale.

Asocierea nu poate restrange drepturile avocatilor asociati si nici nu poate aduce atingere drepturilor si obligatiilor aferente patrimoniului de afectatiune profesionala a fiecarui cabinet intrat in asociere.

Cabinetele asociate vor fi individualizate prin denumire cu numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate.

Avocatii din cabinetele asociate intra in relatii cu clientii in numele asocierii din care fac parte.

Totodata, cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare.

Un cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau un client, daca unul dintre cabinetele asociate se opune in mod justificat.

Conventiile de asociere se incheie in forma scrisa si cuprind, in mod obligatoriu, mentiunile prevazute in anexa aferenta din statut.

Cabinete grupate

Cabinetele individuale se pot grupa in vederea crearii de facilitati tehnico-economice in vederea exercitarii profesiei, insa, spre deosebire de cabinetele asociate, in acest caz se pastreaza individualitatea in relatiile cu clientii. In acest caz nu se creaza o forma de exercitare a profesiei deoarece cabinetele grupate nu desfasoara activitate avocatiala in comun, fiind in prezenta unei reuniri pe criterii exclusiv economice.

In cazul cabinetelor grupate, acestea se vor individualiza prin numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.

Societatea civila profesionala

Societatea civila profesionala se constituie din 2 sau mai multi avocati definitivi. In societatea civila profesionala isi pot exercita profesia si avocati colaboratori sau avocati salarizati.

Societatea civila profesionala si avocatii care profeseaza in cadrul ei nu pot acorda asistenta juridica persoanelor cu interese contrare.

Raportul civil se naste intre client si societatea civila profesionala, serviciile profesionale urmand sa fie indeplinite de oricare dintre avocatii desemnati de avocatul coordonator fara a se cere optiunea clientului.

Denumirea acesteia trebuie sa contina numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate civila de avocati.

Contractul de societate civila profesionala si statutul acesteia sunt incheiate in forma scrisa intre avocatii asociati, respectandu-se dispozitiile legii civile ce reglementeaza contractul de societate civila, precum si dispozitiile speciale prevazute in statut.

Societatea civila profesionala de avocati se poate reorganiza prin absorbtie, fuziune, divizare totala sau divizare partiala (desprindere).

Divizarea se realizeaza prin impartirea patrimoniului de afectatiune profesionala intre una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care exista sau care iau, astfel, fiinta.

Societatea civila profesionala nu inceteaza in situatia divizarii partiale (desprindere) in cazul in care o parte din patrimoniul sau de afectatiune profesionala se desprinde si se transmite catre o alta forma de exercitare a profesiei de avocat, care exista sau care ia, astfel, fiinta.

2.5 . Societatea civila profesionala cu raspundere limitata

Nou reglementata prin ultima modificare adusa legii nr. 51/1995 de organizare si functionare a profesiei de avocat, societatea civila profesionala cu raspundere limitata se constituie prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi si aflati in exercitiul profesiei, are personalitate juridica si patrimoniu propriu.

Activitatea profesionala se realizeaza de catre avocatii asociati, avocati colaboratori si avocati salarizati in interiorul profesiei.

Infiintarea, organizarea si functionarea acestei forme de organizare a profesiei, respecta regulile generale stipulate in legea nr. 31/1990, privind societatile cu raspundere limitata, derogand de la aceste prevederi in conditiile legii speciale 51/1995 si fiind adaptate la specificul profesiei de avocat.

Aporturile asociatilor la capitalul social pot fi in industrie, in bani sau in natura, reprezentat de activitatea profesionala, inclusiv aportul de clientela. Capitalul social al societatii este reprezentat de parti sociale transmisibile si negociabile si este de cel putin echivalentul in lei al sumei de 10.000 EURO.

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat in conditiile art. 3 din Legea nr. 51/1995.

Transmiterea partilor sociale se poate face numai catre avocati aflati in exercitiul profesiei. Activitatea profesionala se realizeaza de catre avocatii asociati, avocati colaboratori si avocati salarizati. Avocatii care isi exercita profesia in cadrul societatii civile profesionale cu raspundere limitata isi angajeaza raspunderea profesionala numai in limitele capitalului social subscris si varsat.

Dobandirea personalitatii juridice a societatii civile profesionale cu raspundere limitata are loc la data inregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul ei principal.

Avocatii asociati care isi exercita profesia in cadrul societatii civile profesionale cu raspundere limitata isi angajeaza raspunderea profesionala numai in limitele capitalului social subscris si varsat.

Societatile civile profesionale cu raspundere limitata sunt supuse regimului impozitarii pe profit.

Individualizarea prin denumire va contine numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate civila de avocati cu raspundere limitata.

Actul constitutiv si statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata sunt incheiate in forma scrisa, cu respectarea anexelor din statut.

Forma autentica este necesara pentru actul constitutiv daca printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un bun imobil.

Pot avea calitatea de asociati doi sau mai multi avocati definitivi si aflati in exercitiul profesiei, inscrisi in acelasi barou sau in barouri diferite. In acest caz societatea isi va stabili sediul principal in circumscriptia unuia dintre barourile de apartenenta al unuia dintre asociatii fondatori.

Actul constitutiv al unei asemenea societati se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul principal al societatii. Actul constitutiv se va transmite, in scop de informare si catre toate barourile unde sunt inscrisi asociati ai societatii civile profesionale cu raspundere limitata.

In cazul transmiterii partilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societati profesionale cu raspundere limitata, toate bunurile impreuna cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse ca aport la capitalul societatii de catre respectivul asociat raman proprietatea societatii, daca prin lege, actul constitutiv sau statutul societatii nu se prevede altfel.

Activitatea societatii civile profesionale cu raspundere limitata este condusa de adunarea generala a asociatilor. Din punct de vedere executiv, societatea este condusa de un avocat coordonator ales de majoritatea avocatilor asociati.

Adunarea generala se convoaca de catre oricare dintre asociati prin orice mijloace care sa poata proba realizarea convocarii.

Hotararile adunarii generale se iau prin votul asociatilor reprezentand majoritatea partilor sociale, iar pentru hotararile ce au ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociatilor.

Avocatul coordonator va avea competentele stabilite prin actul constitutiv si statutul societatii.

Avocatul coordonator al societatii civile profesionale cu raspundere limitata trebuie sa detina calitatea de avocati definitivi si aflati in exercitiul profesiei si vor fi alesi dintre asociatii societatii, pentru un mandat de 2 ani.

Puterile avocatului coordonator vor fi stabilite prin actul constitutiv al societatii.

De asemenea, asociatii societatii civile profesionale cu raspundere limitata pot hotari numirea unor cenzori sau a unui auditor.

Daca un asociat intentioneaza sa transmita partile sociale pe care le detine intr-o societate civila profesionala cu raspundere limitata, acesta este obligat sa isi notifice intentie cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, catre toti ceilalti asociati indicand persoana sau persoanele catre care doreste sa transmita respectivele parti sociale si pretul.

Transmiterea catre terti nu poate fi efectuata fara acordul unanim, exprimat in scris, al celorlalti asociati, sau daca in termenul mentionat, nici un asociat nu si-a exercitat dreptul de preemtiune.

Asociatii ramasi in societate au un drept de preemtiune la dobandirea partilor sociale ale societatii cu privire la care exista intentia de instrainare. Acest drept de preemtiune urmeaza sa fie exercitat proportional cu cota de capital detinuta de fiecare dintre asociatii ramasi si care intentioneaza sa dobandeasca respectivele parti sociale.

Societatea va intra in lichidare si pentru situatia in care, din orice motive, ramane un singur asociat o perioada mai mare de 3 luni de zile. Asociatul are pentru aceasta si optiunea de a continua activitatea sub forma cabinetului individual.

2.6 Principiile organizarii si functionarii formelor de exercitare a profesiei de avocat





Formele de exercitare a profesiei de avocat au la baza organizarii si functionarii acestora urmatoarele principii:

cabinetele grupate, cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata pot avea si proprietate comuna.

avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea baroului din care face parte.

avocatul nu isi poate exercita profesia, in acelasi timp, in mai multe forme de exercitare a acesteia.

formele de exercitare a profesiei pot fi instrainate prin acte intre vii numai intre avocati definitivi si aflati in exercitiul profesiei sau pot fi lichidate la incetarea calitatii, cu respectarea regimului investitiilor reglementat prin prezenta lege.

Barourile tin evidenta separata a avocatilor pentru fiecare forma de exercitare a profesiei.

patrimoniul comun este afectat exclusiv activitatii profesionale si are regimul juridic al patrimoniului de afectatiune profesionala;

titularul cabinetului individual si avocatul asociat nu pot presta activitati profesionale in afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;

avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat in cadrul profesiei;

avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat in cadrul profesiei;

avocatul salarizat in interiorul profesiei si avocatul colaborator nu pot activa, in aceeasi calitate, in mai multe forme de exercitare a profesiei;

avocatul colaborator si avocatul salarizat in interiorul profesiei nu au drept la clientela proprie;

obligatia de a comunica de indata baroului, in scris, modificarile privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atat avocatului cat si titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate, societatilor civile profesionale sau al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata;

formele de exercitare a profesiei se individualizeaza prin denumire, conform prevederilor Legii si ale prezentului statut. In cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se pot utiliza, la alegere, denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate.

Sectiunea 3. Organizarea profesiei de avocat.

3.1 Baroul.

Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti, iar sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul Bucuresti.

Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.

Organele de conducere ale baroului sunt:

a) adunarea generala;

b) consiliul;

c) decanul.

3.1.1 Adunarea generala.

Adunarea generala este formata din toti avocatii inscrisi in tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.

Competentele Adunarii generale sunt urmatoarele:

a) stabileste masuri pentru exercitarea profesiei in baroul respectiv, in limitele legii si ale statutului;

b) alege si revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori si pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani si poate fi reales o singura data. Decanul se alege dintre avocatii cu o vechime de minimum 8 ani in profesie;

c) alege delegatii baroului la Congresul avocatilor;

d) aproba proiectul de buget al baroului si da descarcare consiliului cu privire la activitatea si gestiunea sa.

Adunarea generala ordinara se intruneste anual, in primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.

Convocarea se face prin afisare la sediul baroului, la sediul serviciilor de asistenta din judet si prin publicare intr-un ziar local cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita.

Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.

La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat sa convoace adunarea generala extraordinara in termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. In acest caz procedura convocarii va fi efectuata cu cel putin 7 zile inainte de data stabilita.

Sedinta adunarii generale este condusa de decan impreuna cu 5 membri alesi prin vot deschis de cei prezenti, dintre care unul va fi desemnat secretar. In caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului nici unul dintre acestia nu va face parte din prezidiu, iar sedinta va fi condusa de cel mai in varsta membru prezent.

Adunarea generala este legal constituita cu participarea majoritatii membrilor sai.

In cazul in care numarul legal nu este intrunit, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala in termen de cel mult 15 zile. Consiliul baroului are obligatia sa indeplineasca procedura convocarii cu cel putin 7 zile inainte de data fixata.

Adunarea generala convocata in aceste conditii este legal constituita cu participarea a cel putin o treime din numarul total al membrilor sai.

Adunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu prezenta majoritatii membrilor baroului. Pentru Baroul Bucuresti alegerea organelor de conducere a baroului se face prin desemnare de reprezentanti - electori.

3.1.2 Consiliul baroului.

Consiliul Baroului este format din 5 pana la 15 membri, alesi pe o perioada de 4 ani. Decanul si prodecanul se includ in acest numar.

Consiliul baroului are urmatoarele atributii:

a) adopta hotarari pentru aplicarea si respectarea prevederilor prezentei legi si ale statutului profesiei;

b) duce la indeplinire hotararile Consiliului U.N.B.R. si ale adunarii generale a baroului;

c) intocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor, membri ai baroului, si il comunica celor in drept;

d) adopta masuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar si deontologic, pentru solutionarea sesizarilor si reclamatiilor, in conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei;

e) verifica si constata indeplinirea conditiilor legale ale cererilor de primire in profesie si aproba primirea in profesie cu examen sau cu scutire de examen;

f) hotaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra incetarii acesteia;

g) solutioneaza cererile de transfer in conformitate cu prevederile legii si ale statutului profesiei;

h) verifica si constata daca actele privind constituirea, modificarea si schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum si conventiile de grupare sau de conlucrare profesionala indeplinesc conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei; organizeaza si tine evidenta acestora;

i) coordoneaza activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurari a Avocatilor din raza de competenta;

j) organizeaza conferintele de stagiu, cercurile de studii si editeaza publicatiile baroului;

k) organizeaza si indruma activitatea serviciilor de asistenta juridica din judet, potrivit legii si statutului profesiei;

l) sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocatilor;

m) suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, avocatul care nu achita taxele si contributiile prevazute de lege si de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenta acestora, daca a fost avertizat despre neplata si nu s-a conformat obligatiei;

n) solutioneaza contestatiile impotriva deciziei decanului privind onorariile;

o) stabileste cota de contributie a avocatilor la bugetul baroului;

p) accepta donatiile si legatele facute baroului;

q) aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului;

r) intocmeste proiectul de buget anual, pe care il supune adunarii generale si administreaza patrimoniul baroului;

s) prezinta anual adunarii generale, spre aprobare, raportul de activitate a consiliului si a decanului, de gestiune curenta si de gestionare a patrimoniului baroului;

t) alege prodecanul baroului;

u) solutioneaza plangerile si contestatiile impotriva deciziilor decanului baroului;

v) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarate de Consiliul U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R.

Consiliul baroului lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si ia hotarari valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.

3.1.3 Decanul baroului.

Decanul baroului are urmatoarele competente:

a) reprezinta baroul in raporturile acestuia cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate;

b) convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului;

c) aproba cererile de asistenta juridica gratuita;

d) exercita caile de atac impotriva hotararilor comisiei de disciplina si impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atac;

e) ordonanteaza cheltuielile baroului;

f) ia masuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta adunarii generale sau a consiliului baroului.

g) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarate de organele de conducere ale U.N.B.R. si date in competenta sa.

Prodecanul il inlocuieste pe decan la cererea sau in absenta acestuia.

Daca decanul si prodecanul sunt in imposibilitate temporara de a-si exercita functiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a indeplini, in tot sau in parte, atributiile decanului.

La Baroul Bucuresti, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre prodecanul pe care il desemneaza in scris.

3.2 Uniunea Nationala a Barourilor din Romania - U.N.B.R.

Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (U.N.B.R.) este formata din toate barourile din Romania si are sediul in municipiul Bucuresti.

U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, cu patrimoniu si buget proprii, acestea formandu-se din contributia barourilor in cote stabilite de Congresul avocatilor. Patrimoniul U.N.B.R. si poate fi folosit si in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii.

Baroul de avocati se constituie si functioneaza numai in cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi si statutului profesiei.

Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:

a) Congresul avocatilor;

b) Consiliul U.N.B.R.;

c) Comisia permanenta a U.N.B.R.;

d) presedintele U.N.B.R.

In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza si:

a) Comisia centrala de cenzori;

b) Comisia centrala de disciplina;

c) aparatul tehnic-administrativ.

Congresul avocatilor.

Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecarui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, si din membrii Consiliului U.N.B.R.

Congresul avocatilor se intruneste anual in sesiune ordinara, la convocarea Consiliului U.N.B.R., iar la cererea a cel putin unei treimi din numarul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat sa convoace Congresul avocatilor in sesiune extraordinara.

Congresul avocatilor are urmatoarele atributii:

a) analizeaza si aproba raportul anual al Consiliului U.N.B.R.;

b) alege Comisia centrala de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de Asigurari a Avocatilor;

c) face propuneri autoritatilor cu drept de initiativa legislativa privind profesia de avocat;

d) adopta si modifica statutul profesiei si statutul Casei de Asigurari a Avocatilor, in conformitate cu prevederile prezentei legi si pe baza proiectelor intocmite de Consiliul U.N.B.R.;

e) adopta hotarari privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale si respectarea regulilor deontologice ale profesiei;

f) alege si revoca membrii Comisiei centrale de disciplina. Fiecare barou are dreptul de a propune cate un candidat pentru Comisia centrala de disciplina. Competenta si procedura de judecata ale Comisiei centrale de disciplina se stabilesc prin statut;

g) aproba bugetul anual al Casei de Asigurari a Avocatilor si executia bugetara anuala;

h) aproba bugetul anual al U.N.B.R. si executia bugetara anuala a acestuia si stabileste cota de contributie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R.. Cheltuielile necesare organizarii congreselor se suporta de catre fiecare barou in functie de numarul reprezentantilor sai.

Hotararile congresului sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei.

Consiliul U.N.B.R.

Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor si reprezentantii barourilor alesi potrivit normei de reprezentare stabilite in statutul profesiei.

Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de 4 ani. In cazul incetarii mandatului unuia dintre ei, inlocuitorul sau executa diferenta de mandat.

In caz de schimbare a decanului unui barou noul decan il inlocuieste de drept pe predecesorul sau. Celelalte vacante sunt completate la proximul congres al avocatilor.

Consiliul U.N.B.R. se intruneste trimestrial la convocarea presedintelui U.N.B.R. Convocarea se face cu cel putin 15 zile inainte de data sedintei.

Consiliul U.N.B.R. lucreaza in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarari valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.

Consiliul U.N.B.R. are urmatoarele atributii:

a) este organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania si asigura activitatea permanenta a U.N.B.R.;

b) duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor;

c) rezolva orice probleme interesand profesia de avocat intre sesiunile Congresului avocatilor, cu exceptia acelora care sunt date in competenta exclusiva a Congresului avocatilor;

d) exercita controlul asupra activitatii si asupra hotararilor Comisiei permanente a U.N.B.R.;

e) organizeaza examenul de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana ale avocatilor straini;

f) organizeaza si conduce activitatea Institutului National de Pregatire si Perfectionare a Avocatilor, constituit ca persoana juridica de drept privat nonprofit si care nu face parte din sistemul national de invatamant si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare;

g) adopta hotarari in toate problemele privind pregatirea si perfectionarea profesionala a avocatilor, precum si recomandari privind relatiile dintre barouri;

h) asigura caracterul unitar al examenelor de primire si de definitivare in profesie;

i) organizeaza si supravegheaza serviciul statistic general al U.N.B.R.;

j) organizeaza si editeaza publicatiile U.N.B.R. si sprijina publicatiile barourilor;

k) intocmeste proiectul de buget al U.N.B.R. si il supune spre aprobare Congresului avocatilor, precum si executia bugetara anuala a bugetului U.N.B.R.;

l) intocmeste raportul anual de activitate si de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. si le supune spre aprobare Congresului avocatilor;

m) staruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. si executarea de catre barouri a hotararilor adoptate de Congresul avocatilor si de Consiliul U.N.B.R.;

n) alege si revoca presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. si membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii sai, avocati cu o vechime mai mare de 10 ani in profesie, pentru un mandat de 4 ani;

o) verifica legalitatea si temeinicia deciziilor de primire in profesie, date de catre consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;

p) anuleaza hotararile barourilor pentru cauze de neegalitate si rezolva plangerile si contestatiile facute impotriva hotararilor adoptate de consiliile barourilor, in cazurile prevazute de lege si de statutul profesiei;

q) infiinteaza Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor si controleaza activitatea acesteia;

r) coordoneaza activitatea Casei de Asigurari a Avocatilor si adopta regulamentul acesteia;

s) indeplineste si alte atributii prevazute de lege si adopta hotarari in interesul profesiei, cu respectarea legii;

t) acorda, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de presedinte de onoare al U.N.B.R.

Comisia permanenta a U.N.B.R.

Comisia permanenta a U.N.B.R.se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanti ai Baroului Bucuresti, iar 10 membri sunt reprezentanti ai celorlalte barouri din tara. Presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. si se includ in cei 15 membri.

Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani.

In caz de incetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea inlocuitorului se face pe aceleasi criterii si inlocuitorul executa diferenta de mandat.

Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. indeplineste functia de secretar al acesteia si este desemnat prin vot de Comisia permanenta a U.N.B.R.

Presedintele U.N.B.R. este si presedintele Comisiei permanente a U.N.B.R.

Comisia permanenta a U.N.B.R. are urmatoarele atributii:

a) este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanenta si de legatura cu barourile U.N.B.R.;

b) duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor si ale Consiliului U.N.B.R. si supravegheaza executarea acestor hotarari de catre barouri, adoptand decizii corespunzatoare;

c) organizeaza serviciile Consiliului U.N.B.R. si serviciile proprii si angajeaza personalul acestora;

d) asigura executia bugetara si urmareste realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.;

e) accepta donatiile si legatele facute U.N.B.R.;

f) in realizarea atributiilor sale, emite decizii executorii.

Comisia permanenta a U.N.B.R. este condusa de presedintele U.N.B.R. si lucreaza valabil in prezenta majoritatii membrilor sai si tot astfel adopta deciziile.

Presedintele U.N.B.R.

Presedintele U.N.B.R. are urmatoarele atributii:

a) reprezinta U.N.B.R. in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate;

b) incheie conventii, acorduri si contracte in numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.;

c) convoaca si conduce sedintele Consiliului U.N.B.R. si ale Comisiei permanente a U.N.B.R.;

d) ordonanteaza cheltuielile bugetare si extrabugetare ale U.N.B.R.;

e) semneaza actele Consiliului si ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.;

f) supravegheaza relatiile dintre structurile centrale ale profesiei si barouri, precum si relatiile dintre barouri;

g) acorda sprijin si ajutor barourilor in relatiile lor cu autoritatile centrale si locale;

h) vegheaza la asigurarea conditiilor corespunzatoare de desfasurare a activitatii avocatilor la instantele judecatoresti si la organele de urmarire penala.

Presedintele este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre vicepresedintele pe care il desemneaza in acest scop.

Sectiunea 4. Primirea in profesie. Avocatii stagiari.

4.1 Dobandirea calitatii de avocat.

4.1.1 Conditiile de inscriere in avocatura.

Pentru a fi membru al unui barou din Romania, o persoana trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:




a) sa fie cetatean roman si sa aiba exercitiul drepturilor civile si politice;

b) sa fie licentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept;

c) sa nu se gaseasca in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de prezenta lege;

d) sa fie apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei. Indeplinirea acestei conditii trebuie dovedita cu certificat medical de sanatate, eliberat pe baza constatarilor facute de o comisie medicala constituita in conditiile prevazute in statutul profesiei.

Este nedemn a fi avocat, in conformitate cu dispozitiile art. 13 din Legea 51/1995, persoana care se gaseste in una dintre urmatoarele situatii:

a) cel condamnat definitiv prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;

b) cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi si libertati fundamentale ale omului, stabilite prin hotarare judecatoreasca;

c) cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe durata stabilita prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara;

d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.

4.1.2 Avocatul strain.

Membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de avocat in Romania daca indeplineste conditiile prevazute de lege, mai putin cea cu privire la cetatenia romana.

Pentru a acorda consultanta juridica privind dreptul romanesc, avocatul strain are obligatia de a sustine un examen de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana, organizat de U.N.B.R.

Avocatul strain poate exercita profesia de avocat in Romania, la alegere, in cadrul uneia dintre formele de organizare ale profesiei prevazute in Legea 51/1995.

Avocatul strain nu poate pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor judecatoresti si a celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de arbitraj international.

Onorariile cuvenite avocatului strain se vor inregistra si se vor plati integral in Romania.

Avocatul strain care exercita profesia in Romania este obligat sa se inscrie in tabloul special tinut de fiecare barou si se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei si codului deontologic.

4.1.3 Primirea in profesie.

Primirea in profesie se obtine pe baza unui examen organizat de barou, in conditiile legii 51/1995 si ale statutului profesiei.

De la regula sustinerii examenului pentru intrarea in profesie, exista si exceptii, acestea aprobandu-se, la cerere, in urmatoarele situatii:

a) pentru titularul diplomei de doctor in drept;

b) pentru cel care pana la data primirii in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel putin 10 ani si daca nu i-a incetat activitatea din motive disciplinare care il fac nedemn pentru profesia de avocat.

De asemenea, o alta exceptie se refera la persoanele care au detinut functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, putand fi primite in profesia de avocat fara sustinerea unui examen.

Persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a fi primita in profesia de avocat poate solicita aceasta cu cel putin 5 ani inainte de implinirea varstei standard de pensionare in sistemul de pensii si asigurari sociale din care face parte.

4.2 Avocatii stagiari.

La inceputul exercitarii profesiei avocatul efectueaza in mod obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, timp in care are calitatea de avocat stagiar.

Dupa efectuarea stagiului avocatul stagiar va sustine examenul de definitivare.

Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.

Activitatea unui avocat stagiar poate fi indrumata numai de avocati definitivi cu o vechime de cel putin 6 ani in aceasta calitate si care se bucura de o reputatie profesionala nestirbita.

La inscrierea in barou avocatul depune in fata consiliului baroului, in cadru solemn, urmatorul juramant:

"Jur sa respect si sa apar Constitutia si legile tarii, drepturile si libertatile omului si sa exercit profesia de avocat cu cinste si demnitate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!

Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa. In acest caz, juramantul va incepe cu formula: Jur pe onoare si constiinta!'

Stagiul se va suspenda pe timpul serviciului militar sau al concentrarii, in caz de lipsa motivata din profesie ori in caz de incetare a indrumarii profesionale fara culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuata se socoteste pentru indeplinirea stagiului.

Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecatorie si poate asista ori reprezenta partea la organele si institutiile prevazute la art. 3 din Legea 51/1995.

In perioada stagiului, avocatul are titlul profesional de avocat stagiar sub care este inscris in Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei.

In perioada de stagiu, avocatul beneficiaza de pregatire si formare profesionala initiala aceasta realizandu-se prin:

a) indrumare si formare profesionala continua in cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se afla in raporturi contractuale de colaborare sau in calitate de salarizat in interiorul profesiei;

b) conferinte de stagiu organizate de consiliul baroului;

c) formele de invatamant organizate de Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor denumit in continuare I.N.P.P.A.;

Avocatul stagiar, supunandu-se dispozitiilor legale, statutare si deontologice, are urmatoarele indatoriri suplimentare:

a) sa isi perfectioneze pregatirea profesionala teoretica si sa-si insuseasca tehnica de practica avocatiala;

b) sa participe la toate conferintele de stagiu organizate de consiliul baroului, sa pregateasca in scris subiectele conferintelor si lucrarile avocatiale repartizate de coordonatorul conferintelor de stagiu;

c) sa efectueze lucrarile avocatiale repartizate de avocatul indrumator si de serviciul de asistenta judiciara al baroului;

d) sa participe la toate manifestarile profesionale la care este convocat de catre organele de conducere ale profesiei;

e) sa desfasoare o activitate efectiva in profesie si sa anunte in scris orice motiv de suspendare a stagiului.

Avocatul stagiar care urmeaza cursurile de pregatire si perfectionare profesionala organizate de I.N.P.P.A. este obligat sa indeplineasca si indatoririle ce decurg din aceasta calitate si sa respecte contractul de formare profesionala incheiat cu I.N.P.P.A..

Nerespectarea acestor indatoriri se sanctioneaza ca abatere disciplinara.

Durata stagiului este de 2 ani, calculata de la data inscrierii in Tabloul avocatilor.

Perioada in care avocatul stagiar urmeaza cursurile I.N.P.P.A. se include in durata stagiului.

Pentru a fi inscris in tabloul avocatilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va inregistra la barou un contract de colaborare profesionala sau un contract de salarizare in interiorul profesiei. Contractul se incheie cu una dintre formele de exercitare a profesiei, urmand ca avocatul sa efectueze perioada de stagiu sub indrumarea unui avocat care indeplineste conditiile cerute de lege.

Contractul va mentiona obligatia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia nationala, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistenta judiciara pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenta judiciara al baroului.

4.3 Definitivarea in profesie.

Dobandeste calitatea de avocat definitiv avocatul stagiar care a promovat examenul de definitivare, precum si avocatul care a promovat examenul de absolvire a Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor.

Dobandeste calitatea de avocat definitiv cel inscris in profesie beneficiind de scutirea de examen, daca a fost definitivat in functia juridica pe care a exercitat-o inainte de primirea in avocatura sau a promovat examen de definitivare in aceasta functie.

Cei care nu indeplinesc conditiile de vechime in profesiile anterioare vor fi obligati sa sustina examenul de definitivare in avocatura.

Avocatul definitiv are dreptul sa puna concluzii la toate instantele, cu exceptia Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Curtii Constitutionale, unde va putea pune concluzii daca are o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 5 ani de la definitivare.

4.3.1 Examenul de definitivare in profesia de avocat.

Examenul de definitivare in profesia de avocat se organizeaza de catre fiecare barou, Consiliul U.N.B.R. urmand a asigura caracterul unitar al acestuia.

Regulamentul de examen va fi comunicat barourilor inclusiv prin afisare pe internet cu minimum 60 de zile anterior datei examenului si va fi adus la cunostiinta candidatilor prin grija consiliilor barourilor.

Rezultatele examenului vor fi validate de consiliul baroului si vor fi comunicate U.N.B.R.. I.N.P.P.A. va comunica, in mod corespunzator, rezultatele examenului de absolvire.

Dupa promovarea examenului, candidatul dobandeste titlul profesional de avocat definitiv si va fi inscris in Tabloul avocatilor definitivi.

Acelasi titlu profesional il dobandeste si avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A. , pe baza diplomei de absolvire a I.N.P.P.A., Consiliul Baroului urmand a emite decizia de constatare a calitatii de avocat definitiv si a efectua, in consecinta, inscrierea pe Tabloul avocatilor definitivi.

Sectiunea 5. Incompatibilitati si interdictii.

5.1 Incompatibilitati

Cazurile de incompatibilitate prevazute de Legea 51/1995 reprezinta modalitati de asigurare pentru avocat a independentei specifice profesiei, dar si de pastrare a demnitatii si prestigiului corpului profesional.

Cazurile de incompatibilitate vizeaza intreaga perioada in care o persoana are calitatea de avocat, incepand de la primirea in profesie cat si, ulterior, in timpul exercitarii acesteia.

Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, daca legi speciale nu prevad altfel:

a) faptele personale de comert exercitate cu sau fara autorizatie;

b) calitatea de asociat intr-o societate comerciala in nume colectiv, de comanditar intr-o societate comerciala in comandita simpla sau in comandita pe actiuni;

c) calitatea de administrator intr-o societate comerciala in comandita pe actiuni;

d) calitatea de presedinte al consiliului de administratie, administrator unic, sau membru in comitetul de directie al unei societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere limitata.

Avocatul poate fi asociat sau actionar la societatile comerciale cu raspundere limitata sau la cele pe actiuni.

Avocatul poate indeplini functia de membru in consiliul de administratie al unei societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere limitata, cu obligatia de a aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului in care isi exercita profesia. Avocatul va furniza toate explicatiile asupra conditiilor in care el exercita functia de membru al consiliului de administratie si va prezenta toate documentele doveditoare in acest sens, cu respectarea regulilor confidentialitatii.

Daca consiliul baroului apreciaza ca exercitarea functiei de membru al consiliului de administratie este sau devine incompatibila cu demnitatea si cu regulile de conduita impuse avocatilor poate, in orice moment, sa solicite celui interesat sa paraseasca functia pe care o ocupa. Decizia consiliului baroului va fi comunicata, de indata, avocatului in cauza, incalcarea de catre avocat a acestor prevederilor constituind abatere disciplinara grava.

Nu este incompatibil avocatul salarizat in interiorul profesiei de avocat.

Incompatibilitatile prevazute de lege se verifica si se constata de catre consiliul baroului, chiar si din oficiu.

Avocatul devenit incompatibil are obligatia sa incunostinteze in scris consiliul baroului, solicitand trecerea sa de pe Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei pe Tabloul avocatilor incompatibili.

Continuarea exercitarii profesiei dupa intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fara drept a profesiei de avocat, cu consecintele prevazute de lege.

Consiliul baroului poate emite din oficiu decizie de trecere pe Tabloul avocatilor incompatibili, insa este obligatorie ascultarea avocatului.

Avocatul va fi convocat in vederea ascultarii prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Lipsa nejustificata a avocatului la data indicata in convocare nu impiedica luarea masurii.

5.2 Interdictii.

Legea de organizare si functionare a profesiei reglementeaza interdictii pentru avocati. Aceste interdictii sunt edictate in considerarea functiilor anterior detinute si care ar putea impieta asupra obiectivitatii actului de justitie sau care ar putea crea premisele unei subiectivitati in aprecierea activitatii avocatului.

Avocatii - fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, timp de 2 ani de la incetarea functiei detinute. Prin instante in intelesul Legii se inteleg: judecatoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curtile de apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionala, inclusiv instantele militare la care avocatii au functionat ca judecatori, indiferent de sectia la care au functionat.

In cazul in care, avocatul a functionat ca judecator la mai multe instante, interdictia opereaza pentru fiecare instanta si se calculeaza distinct de la data incetarii activitatii la instanta respectiva.

Aceeasi interdictie se aplica si magistratilor-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, executorilor judecatoresti, grefierilor si personalului auxiliar al instantelor judecatoresti si al Curtii Constitutionale.

Avocatii - fosti procurori si cadre de politie nu pot acorda asistenta juridica la organul de urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea timp de 2 ani de la incetarea functiei respective.

In cazul in care avocatul - fost procuror sau cadru de politie a functionat si in calitate de judecator, interdictia priveste atat instantele, cat si organele de urmarire penala, pentru fiecare dintre acestea durata fiind calculata in mod corespunzator.

Aceeasi interdictie se aplica avocatilor - fosti procurori cu privire la dreptul de a pune concluzii la instantele corespunzatoare parchetului in care au functionat.

Dispozitiile referitoare la interdictii se aplica si personalului auxiliar al organelor de urmarire penala.

Interdictiiile vizeaza de asemenea si calitatea de ruda sau afin al avocatului pana la gradul al treilea inclusiv, in acest caz fiind interzisa avocatului exercitarea profesiei in ceea ce priveste instantele, parchetele de pe langa acestea, si organele de cercetare penala la care lucreaza ruda, sotul sau afinul avocatului.

Avocatul care se afla in exercitarea unui mandat de deputat sau de senator nu poate sa pledeze in cauzele ce se judeca de catre judecatorii sau tribunale si nici nu poate acorda asistenta juridica la parchetele de pe langa aceste instante.

Avocatul aflat in situatia aratata nu poate acorda asistenta juridica invinuitilor sau inculpatilor si nici nu ii poate asista in instante in cauzele penale privind:

a) infractiunile de coruptie, infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie, infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie, precum si infractiunile impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, prevazute in <LLNK 12000 78 10 201 0 17>Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare;

b) infractiunile prevazute in <LLNK 12000 143 10 201 0 18>Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) infractiunile privind traficul de persoane si infractiunile in legatura cu traficul de persoane, prevazute in <LLNK 12001 678 10 201 0 18>Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, cu modificarile si completarile ulterioare;

d) infractiunea de spalare a banilor, prevazuta in <LLNK 12002 656 10 201 0 18>Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, cu modificarile ulterioare;

e) infractiunile contra sigurantei statului, prevazute in art. 155-173 din Codul penal;

f) infractiunile care impiedica infaptuirea justitiei, prevazute in art. 259-272 din Codul penal;

g) infractiunile contra pacii si omenirii, prevazute in art. 356-361 din Codul penal.

Avocatul avand calitatile mentionate anterior nu poate sa pledeze in cauzele civile sau comerciale impotriva statului, autoritatilor sau institutiilor publice, companiilor nationale ori societatilor nationale, in care acestea sunt parti. De asemenea, nu poate sa pledeze in procese intentate statului roman, in fata instantelor internationale.

Aceste interdictii nu se aplica in cauzele in care avocatul este parte in proces sau acorda asistenta ori reprezentare sotului ori rudelor pana la gradul IV inclusiv.

Incalcarea de catre avocati a altor restrictii sau interdictii la care sunt supusi conform legilor speciale, constituie abatere disciplinara grava.

Nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la interdictii, in mod direct sau folosindu-se de forma de organizare profesionala ori de raporturile de conlucrare profesionala in scopul eludarii acestora, savarseste abatere disciplinara grava. Consiliul baroului se poate sesiza si din oficiu.

Sectiunea 6. Incetarea si suspendarea calitatii de avocat. Transferul avocatului.

6.1 Incetarea calitatii de avocat.

Calitatea de avocat inceteaza:

a) prin renuntare scrisa la exercitiul profesiei;

b) prin deces;

c) prin excluderea din profesie, ca sanctiune disciplinara;

d) in cazul in care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.

Incetarea calitatii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului si are drept consecinta radierea celui in cauza din Tabloul avocatilor.

Avocatul care renunta la exercitiul profesiei va formula o cerere in scris. Renuntarea la exercitarea profesiei este insotita de obligatia avocatului ca, cu cel putin 60 de zile inainte de data prevazuta pentru incetarea activitatii, sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea. Lista cuprinzand cauzele nefinalizate, numele avocatilor care le vor prelua, va fi prezentata de catre avocat baroului.

In caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de catre colaboratorii ori asociatii defunctului, iar in lipsa lor, consiliul baroului va desemna avocatii ce le vor prelua.

In cazul in care avocatul indeplineste conditiile de pensionare prevazute de lege, are dreptul sa solicite continuarea exercitarii profesiei. Cererea de continuare a exercitarii profesiei se solutioneaza de consiliul baroului.

Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind mentinerea capacitatii fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de avocat. Avizul medical se prezinta anual pentru inscrierea in tablou.

Avocatul pensionar care continua exercitarea profesiei sau este mentinut in profesie este obligat sa contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurari sociale in conditiile prevazute de legislatia pensiilor si asigurarilor sociale pentru avocati.

In cazul in care consiliul baroului da decizie de respingere a mentinerii in activitate, aceasta poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

6.2 Suspendarea calitatii de avocat.

Calitatea de avocat este suspendata:

a) in caz de incompatibilitate, pe durata existentei acestei stari;

b) pe perioada interdictiei de a profesa, dispusa prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara;

c) in caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre barou, catre U.N.B.R. si catre sistemul propriu de asigurari sociale, timp de 3 luni de la scadenta acestora si pana la lichidarea integrala a datoriilor;

d) la cererea scrisa a avocatului.

Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat in cazul in care impotriva avocatului s-a pus in miscare actiunea penala sau s-a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei, pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive.

Avocatul este dator sa incunostinteze de indata consiliul baroului despre orice situatie care ar putea duce la suspendarea exercitiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligatii constituie abatere disciplinara.

Decanul si consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispozitiilor legale referitoare la existenta unor situatii ce ar duce la suspendarea exercitiului dreptului de a profesa a avocatului.

Pentru situatiile ce ar putea duce la suspendarea exercitiului profesiei, decizia se va emite de catre consiliul baroului dupa ascultarea avocatului in cauza.

Decizia consiliului baroului este executorie. Decizia se va mentona, in mod corespunzator, in Tabloul avocatilor si in Tabloul avocatilor incompatibili.

Decizia consiliului baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestatia nu suspenda executarea.

Pentru situatia in care masura suspendarii a fost luata pentru neplata totala sau partiala a taxelor si contributiilor profesionale, la cererea avocatului in cauza, consiliul baroului, dupa verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitarii taxelor si contributiilor, poate dispune incetarea masurii suspendarii si stergerea mentiunilor din tablou.

Exercitarea profesiei de catre avocatul al carui drept de exercitare a profesiei este suspendat, in perioada masurii suspendarii, constituie abatere disciplinara grava.

Avocatul impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la data comunicarii masurii sa isi asigure substituirea.

6.3 Transferul intr-un alt barou.

Avocatul poate sa solicite, pentru motive justificate, transferul in alt barou. In acest scop se va adresa in scris decanului baroului de la care doreste sa se transfere.

Cererea de transfer va fi insotita de acte doveditoare si de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale, disciplinare ale solicitantului si va atesta ca solicitantul a achitat la zi taxele si contributiile profesionale catre barou, U.N.B.R. si sistemul propriu de asigurari sociale.

Consiliul baroului de la care se solicita transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va inainta, impreuna cu dosarul de inscriere in profesie, baroului la care se solicita transferul.

Cererea de transfer se solutioneaza pe baza unui raport intocmit de un consilier delegat, acesta verificand dosarul de inscriere in profesie al celui care solicita transferul, precum si certificatului emis de catre baroul la care se solicita transferul.

La solutionarea cererii, consiliul baroului va avea in vedere si respectarea de catre petent a dispozitiilor privind modul de organizare si functionare a formelor de exercitare a profesiei, precum si a conditiilor de primire in profesie.

Decizia se comunica solicitantului si baroului din care acesta face parte, urmand a se face mentiuni corespunzatoare in Tabloul avocatilor.

Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivata si poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Sectiunea 7. Drepturile si obligatiile avocatului. Reguli de deontologie profesionala.

7.1 Drepturile avocatilor.

Exercitarea profesiei de avocat conform principiilor inscrise in legea de organizare si functionare nr. 51/1995 presupune asigurarea unor drepturi si obligatii pentru avocati.

Drepturile avocatilor sunt prevazute in art. 28-37 din legea de organizare si functionare nr. 51/1995. Acestea sunt urmatoarele:

7.1.1 dreptul avocatului de a asista sau reprezenta orice persoana fizica sau juridica.

Acest drept de a asista si de a reprezenta orice persoana fizica sau juridica poate exista doar in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, care dobandeste data certa prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta.

Avocatul, precum si clientul au dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica sau sa il modifice de comun acord, in conditiile prevazute de statutul profesiei. Renuntarea unilaterala a clientului nu constituie cauza de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale prestate, precum si pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat in interesul procesual al clientului.

7.1.2 dreptul avocatului de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei.

7.1.3 dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul procesual al clientului sau.

In acest scop, avocatul poate sa isi deschida un cont bancar pentru incasarea onorariilor si altul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale in interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale in interesul sau, va fi stabilit prin conventia dintre avocat si client, in conditiile prevazute de statutul profesiei.

Acestui drept i se confera eficacitate si prin dispozitia legala ce prevede ca este titlu executoriu contractul de asistenta juridica, legal incheiat. Investirea cu formula executorie este de competenta judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional al avocatului. Restantele din onorarii si alte cheltuieli efectuate de avocat in interesul procesual al clientului sau se recupereaza conform statutului profesiei.

dreptul avocatului la asigurari sociale, in propriul sistem, in conditiile legii

Sistemul de asigurari sociale al avocatilor este reglementat prin lege si se bazeaza pe contributia acestora, precum si pe alte surse prevazute de lege ori de Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor.

Timpul servit in avocatura este considerat vechime in munca.

7.1.5 dreptul avocatului la asigurarea secretului profesional.

In vederea asigurarii secretului, este decretata de lege inviolabilitatea cu privire la actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau in cabinetul sau. Ca o consecinta, perchezitionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau sau ridicarea de inscrisuri si bunuri nu poate fi facuta decat de procuror, in baza unui mandat emis in conditiile legii.

Este interzisa ascultarea si inregistrarea, cu orice fel de mijloace tehnice, convorbirilor telefonice ale avocatului, precum si interceptarea si inregistrarea corespondentei sale cu caracter profesional, fiind permisa exceptional, in conditiile si cu procedura speciale prevazute de lege.

Contactul dintre avocat si clientul sau nu poate fi stanjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.



In cazul in care clientul se afla in stare de arest sau detentie, administratia locului de arest ori detentie are obligatia de a lua masurile necesare pentru respectarea acestor drepturi.

7.1.6 dreptul avocatului la sediu profesional si la sedii secundare.

Oricare dintre formele de exercitare a profesiei prevazute de lege are dreptul la sediu profesional in circumscriptia baroului in care sunt inscrisi si la sedii secundare in alt barou din tara sau din strainatate unde sunt luate in evidenta.

Ministerul Justitiei asigura spatiile necesare in vederea desfasurarii activitatii avocatilor in sediul instantelor judecatoresti.

7.1.7 dreptul avocatului de a fi ocrotit, conform legii, in exercitarea profesiei.

In exercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de lege, fara a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat.

O serie de infractiuni savarsite impotriva avocatului in timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta reprezinta variante agravate ale infractiunilor prevazute de codul penal. Astfel, insulta, calomnia ori amenintarea savarsite impotriva avocatului in timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, iar lovirea sau alte acte de violenta savarsite impotriva avocatului se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani, pentru acest ultim caz, actiunea penala punandu-se in miscare si din oficiu. Retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintei de judecata, sa nu foloseasca cuvinte sau expresii de natura a aduce atingere autoritatii, demnitatii si onoarei completului de judecata, procurorului, celorlalti avocati si partilor ori reprezentantilor acestora din proces.

Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in forma adecvata si cu respectarea enuntate, in fata instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a altor organe administrative de jurisdictie si numai daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea in acea cauza si sunt necesare stabilirii adevarului.

Nerespectarea de catre avocat a prevederilor legale mai sus mentionate constituie abatere disciplinara grava. Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea juridica penala sau civila.

Urmarirea penala si trimiterea in judecata a avocatului pentru fapte penale savarsite in exercitarea profesiei sau in legatura cu aceasta se pot face numai cu aprobarea procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel in a carei raza de competenta s-au savarsit faptele.

7.2 Indatoririle avocatilor.

Indatoririle avocatului pot fi impartite dupa cum se raporteaza la relatia sa cu clientul, cu organele profesiei sau cu instanta de judecata.

7.2.1. In raporturile cu clientul.

Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere disciplinara.

Avocatul este obligat sa restituie actele ce i s-au incredintat persoanei de la care le-a primit.

Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou.

Avocatul este obligat sa se asigure pentru raspunderea profesionala, in conditiile stabilite prin statutul profesiei.

Avocatul este obligat sa pastreze secretul profesional. In acest sens se prevede ca avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe si nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte in legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.

Avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii nici unei autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata, decat daca are dezlegarea prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza.

Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreunei parti in cauza.

Daca a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfasura nici o activitate profesionala in acea cauza.

Avocatul nu poate indeplini functia de expert sau de traducator in cauza in care este angajat aparator.

7.2.2. In raport cu organele profesiei.

Avocatul este obligat sa participe la toate sedintele convocate de consiliul baroului, la activitatile profesionale si la sedintele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetata si in mod nejustificat constituie abatere disciplinara.

Avocatul este obligat sa tina evidentele cerute de lege si de statut cu privire la cauzele in care s-a angajat si sa achite cu regularitate si la timp taxele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului baroului si a fondurilor Casei de Asigurari a Avocatilor din Romania si ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contributiile barourilor, stabilite conform legii si statutului profesiei.

Este interzis avocatului ca, in mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa foloseasca procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul dobandirii clientelei.

De asemenea, este interzis avocatului sa foloseasca mijloace de reclama sau de publicitate in acelasi scop. Statutul stabileste cazurile si masura in care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.

7.2.3.In raporturile cu instantele de judecata.

Avocatul este obligat sa poarte roba in fata instantelor judecatoresti.

Purtarea robei in afara incintei instantei judecatoresti este interzisa, cu exceptia cazurilor in care avocatul este delegat de catre organele profesiei sa reprezinte baroul sau U.N.B.R. intr-o ocazie care impune aceasta tinuta.

In raporturile cu magistratii, avocatul trebuie sa aiba o atitudine care sa dovedeasca respect, cinste si corectitudine, dar tratand in acelasi timp cauza cu constiincioazitate si fermitate, in raport de interesele clientului sau.

Codul deontologic al avocatului roman interzice acestuia sa procedeze la inducerea in eroare a magistratului sau sa furnizeze date ori acte false in legatura cu pricina. Aceste obligatii sunt valabile si in raporturile pe care avocatii le au cu arbitrii, expertii sau alte persoane care participa la infaptuirea actului de justitie.

7.3 Reguli de deontologie profesionala.

1. Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client

Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica, incheiat in forma scrisa, intre avocat si client ori mandatarul acestuia.

Forma, continutul si efectele contractului de asistenta juridica sunt stabilite prin prezentul Statut.

Avocatul nu poate actiona decat in limitele contractului incheiat cu clientul sau, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

In exercitarea profesiei sale avocatul este independent.

Activitatea avocatului nu poate fi motivata decat in interesul clientului, apreciat in limitele legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic.

Constituie atingere a independentei avocatului si, ca atare, trebuie evitate si inlaturate de catre avocat, prin orice mijloace legale:

a) existenta unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui in cauza care i-a fost incredintata;

b) prestarea de activitati avocatiale in scopul de a se face placut clientilor, magistratilor sau publicului;

c) prestarea de activitati avocatiale din simpla complezenta;

d) existenta oricaror presiuni in scopul nerespectarii secretului profesional.

Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea libertatilor, drepturilor si intereselor legitime ale clientului.

Avocatul este dator sa isi sfatuiasca clientul cu promptitudine, in mod constiincios, corect si cu diligenta. Avocatul isi informeaza clientul cu privire la evolutia cazului ce i-a fost incredintat.

Probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea avocatului sunt conditii ale credibilitatii avocatului si profesiei.

Avocatul este confidentul clientului in legatura cu cazul incredintat. Confidentialitatea si secretul profesional garanteaza increderea in avocat si constituie obligatii fundamentale ale avocatului.

Avocatul nu trebuie sa fie sfatuitorul si nici reprezentantul sau aparatorul a mai mult de un client intr-una si aceeasi cauza, atunci cand interesele clientilor sunt conflictuale sau cand exista, in mod real, riscul de a aparea un astfel de conflict de interese.

Avocatul trebuie sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand intervine un conflict intre interesele acestora, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie stirbita.

Avocatul nu poate accepta o cauza a unui nou client, daca secretul informatiilor incredintate de un client anterior risca sa fie afectat sau atunci cand cunoasterea de catre avocat a cauzelor unui client anterior il favorizeaza nejustificat pe noul client.

In cazul in care avocatii practica profesia intr-o forma asociativa, in colaborare sau in conlucrare cu alti avocati, dispozitiile alin. (1) - (3) se aplica tuturor avocatilor.

Exista conflict de interese, in situatiile in care:

a) in activitatea de consultanta, cand la data solicitarii sale, avocatul care are obligatia de a da clientului sau o informatie completa, loiala si fara rezerve, nu-si poate indeplini misiunea fara a compromite interesele unuia sau a mai multor clienti, prin analiza situatiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmarit;

b) in activitatea de asistare si de aparare, atunci cand la data sesizarii sale, asistarea mai multor parti ar determina avocatul sa prezinte o alta aparare, diferita de aceea pentru care ar fi optat, daca i-ar fi fost incredintata apararea intereselor unei singure parti, inclusiv in ceea ce priveste tehnicile si mijloacele profesionale ale apararii.

c) prin modificarea sau evolutia situatiei ce i-a fost prezentata initial, avocatul descopera una dintre dificultatile aratate la lit. a) si b).

Nu exista conflict de interese:

a) atunci cand, dupa ce si-a informat clientii si a primit acordul acestora, avocatul, in exercitarea diferitelor sale activitati va incerca sa concilieze contrarietatea de interese;

b) atunci cand, in acord deplin cu clientii, avocatul ii consiliaza ca, plecand de la situatia ce i-a fost prezentata, sa adopte o strategie comuna, sau daca, in cadrul unei negocieri, avocatii care sunt membri ai aceleiasi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienti diferiti care sunt insa informati cu privire la aceasta apartenenta comuna;

c) atunci cand, dupa ce avocatul aduce la cunostinta fiecaruia dintre clientii potential afectati de asistenta juridica acordata, existenta sau posibilitatea crearii unui conflict de interese, precum si eventualele consecinte nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienti isi dau acordul expres si prealabil cu privire la prestarea activitatii de asistenta juridica.

Cu exceptia unui acord intre parti, avocatul trebuie sa se abtina de la a se ocupa de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand se iveste un conflict de interese, cand avocatul apreciaza ca nu poate asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale fiecarui client in parte, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie lezata.

Avocatul va incerca in momentele oportune sa-si consilieze clientul cu privire la posibilitatea solutionarii unui conflict pe cale amiabila sau printr-o cale legala alternativa, apta a protegui drepturile si interesele legitime ale acestuia.

Avocatul este obligat sa se asigure de raspundere profesionala.

Secretul profesional este de ordine publica.

Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata.

Avocatul nu poate fi obligat in nici o circumstanta si de catre nici o persoana sa divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de catre clientul sau si nici de catre o alta autoritate sau persoana. Se excepteaza insa cazurile in care avocatul este urmarit penal, disciplinar, sau atunci cand exista o contestatie in privinta onorariilor convenite, exclusiv pentru necesitati stricte pentru apararea sa.

Obligatia de a pastra secretul profesional nu impiedica avocatul sa foloseasca informatiile cu privire la un fost client, daca acestea au devenit publice.

Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.

Obligatia de a pastra secretul profesional, este absoluta si nelimitata in timp. Obligatia se intinde asupra tuturor activitatile avocatului, ale asociatilor sai, ale avocatilor colaboratori, ale avocatilor salarizati din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alti avocati.

Sectiunea 8. Raspunderea disciplinara a avocatului.

8.1 Notiune.

Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii de organizare si functionare a profesiei sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei.

Abaterea disciplinara, in sensul Legii 51/1995, este reprezentata de fapta savarsita de un avocat, prin care se incalca dispozitiile legii, ale statutului profesiei, hotararile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului in care avocatul este inscris sau in care isi are sediul secundar si care este de natura sa prejudicieze onoarea sau prestigiul profesiei.

Abaterea disciplinara grava este reprezentata incalcarea dispozitiilor din Legea nr. 51/1995 si din statut ce prevad expres o astfel de calificare.

Savarsirea de abateri disciplinare atrage raspunderea disciplinara a avocatului.

Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea civila, penala sau administrativa.

Actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii.

Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanta agravanta, luata in considerare la aplicarea sanctiunii.

8.2 Instantele disciplinare.

Sesizarile cu privire la savarsirea de fapte ce pot constitui abateri discilpinare revin in atributiile avocatului care conduce asistenta judiciara de pe langa fiecare instanta, acesta fiind obligat sa anunte in scris consiliului baroului despre faptele comise de orice avocat.

De asemenea, instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice plangere facuta impotriva unui avocat si sa il instiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita impotriva unui avocat.

Consiliul baroului se poate sesiza si din oficiu prin hotarare consemnata in procesul-verbal de sedinta.

Consiliul baroului are compententa anchetarii abaterii si exercitarii actiunii disciplinare, iar pentru decanii barourilor si membrii Consiliului U.N.B.R., organul competent este Consiliul U.N.B.R.

Persoana anchetata sau trimisa in judecata disciplinara nu poate participa la dezbateri sau la luarea hotararii.

Instantele disciplinare sunt:

a) Comisia de disciplina a baroului care judeca in prima instanta, in complet de 3 membri, abaterile disciplinare savarsite de avocatii din baroul respectiv.

b) Comisia centrala de disciplina este organizata si functioneaza in cadrul U.N.B.R. Aceasta judeca:

1) ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile savarsite de membrii Consiliului U.N.B.R. si de decanii barourilor;

2) in contestatie, in complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului profesiei.

c) Consiliul U.N.B.R., in plenul sau, constituit ca instanta discilpinara.

Acesta are competenta de a judeca recursul declarat impotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplina, ca instanta de fond, fiind constituit ca instanta disciplinara in plenul sau, in afara de persoana implicata in cauza.

Impotriva hotararilor pronuntate de catre Comisia Centrala de Disciplina, precum si de catre Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanta disciplinara in plenul sau, partea interesata poate declara recurs la sectia de contencios a Curtii de Apel Bucuresti, hotararea acesteia fiind definitiva si irevocabila.

Consiliile barourilor tin evidenta sanctiunilor disciplinare aplicate fiecarui avocat, fiind obligate sa comunice situatia disciplinara a avocatului la cererea organelor profesiei.

8.3 Procedura anchetei disciplinare

Plangerea indreptata impotriva unui avocat se adreseaza consiliului baroului pe al carui tablou avocatul figureaza cu drept de exercitare a profesiei. Daca avocatul este pensionar care isi continua activitatea in profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plangerea se adreseaza baroului in care avocatul este sau a fost inscris in tablou.

Consiliul baroului va ancheta abaterea indicata in plangere sau in sesizare. Pentru abaterile disciplinare savarsite de decanii barourilor si de catre membrii consiliului U.N.B.R., plangerea sau sesizarea se inainteaza Consiliului U.N.B.R.

Anchetarea abaterii disciplinare se efectueaza de consiliul baroului. In acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.

Daca abaterea disciplinara s-a savarsit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetari, prin comisie rogatorie, de consiliul baroului pe raza caruia s-a savarsit fapta.

Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectueaza de catre Consiliului U.N.B.R. In acest scop, consiliul va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.

Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetarii prealabile se poate abtine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formuleaza in scris si se judeca de catre consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., in absenta consilierului recuzat.

Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.

Cercetarile se efectueaza dupa convocarea in scris, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisa la sediul sau profesional. Convocarea se poate face si prin instiintare in scris printr-un mijloc de comunicare ce asigura conservarea dovezii si a datei la care s-a facut instiintarea, ori prin luarea la cunostinta prin semnatura.

Cercetarea se efectueaza numai dupa incunostintarea avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunostinta a continutului plangerii ori al sesizarii. Avocatul cercetat poate da explicatii scrise.

Refuzul de a da curs convocarii constituie o incalcare a indatoririlor profesionale si nu impiedica desfasurarea anchetei disciplinare.

In cursul cercetarilor, presedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca in vederea ascultarii persoana care a formulat plangerea, precum si orice alte persoane ale caror declaratii pot elucida cazul, va face verificari de inscrisuri si va culege informatii, prin mijloacele prevazute de lege.

Dupa efectuarea cercetarilor, consilierul delegat intocmeste un referat scris in care va consemna faptele, probele administrate, pozitia celui cercetat si propunerea privind solutionarea plangerii sau sesizarii.

Referatul astfel intocmit va fi inregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R., in cel mult 30 de zile de la primirea insarcinarii.

In sedinta imediat urmatoare datei la care referatul a fost inregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, consiliul baroului procedeaza la anchetarea abaterii pe baza referatului si a lucrarilor care au stat la baza intocmirii acestuia.

Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, in vederea audierii sale.

Dupa efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului, vor decide, dupa caz, exercitarea actiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetarilor.

Solutia se comunica, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau direct prin semnatura pe copie, avocatului cercetat, persoanei care a facut plangerea si presedintelui U.N.B.R., in termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevazuta la alin. 1.

8.4 Exercitarea actiunii disciplinare.

In situatia in care, in urma anchetarii abaterii, se decide exercitarea actiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R, respectiv consiliul baroului vor desemna consilierul insarcinat cu sustinerea acesteia la instanta disciplinara.

Actiunea disciplinara se redacteaza in scris, motivat in fapt si in drept, cu indicarea persoanelor care urmeaza a fi citate in fata instantei disciplinare, si se semneaza de catre decanul baroului sau, dupa caz, de presedintele U.N.B.R.

In caz de abatere grava, pe baza unui referat motivat, intocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, de consiliul baroului, presedintele U.N.B.R. sau decanul poate solicita comisiei de disciplina competente suspendarea din profesie a avocatului in cauza, in conditiile art. 581 din Codul de procedura civila.

Pe durata urmaririi penale sau a judecarii faptei care constituie abatere disciplinara, procedura disciplinara se suspenda, urmand sa fie reluata dupa solutionarea cauzei.

Pe perioada suspendarii procedurii de anchetare si judecata pentru savarsirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevazut la art. 71 alin. (4) din lege este oprit. Cursul termenului se reia dupa solutionarea definitiva a cauzei.

Presedintele comisiei de disciplina va fixa, de indata, termen de judecata cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat actiunea si a celorlalte persoane indicate in actiune.

Procedura de citare in fata instantelor disciplinare se face prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

In fata instantei disciplinare avocatul se va infatisa personal. In cursul sedintelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.

Sedinta instantei disciplinare nu este publica, iar lucrarile sedintei se consemneaza intr-o incheiere.

Lipsa partilor regulat citate nu impiedica judecata, instanta disciplinara putandu-se pronunta pe baza actelor si a dovezilor administrate in cauza.

Instanta disciplinara hotaraste, cu majoritate de voturi, si pronunta o decizie disciplinara.

Decizia disciplinara ramasa definitiva are autoritate de lucru judecat fata de parti si de organele profesiei.

Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului in cauza, baroului in care avocatul este inscris, precum si presedintelui U.N.B.R.

Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului in cauza, baroului in care avocatul este inscris, precum si presedintelui U.N.B.R.

Decizia privind aplicarea celorlalte sanctiuni disciplinare prevazute de lege ori incetarea actiunii disciplinare se comunica, de asemenea, in conditiile alin. (2).

Recursul declarat impotriva masurilor luate prin incheiere in conditiile art. 74 alin. (2) din Lege si impotriva deciziei disciplinare se depune si se inregistreaza la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R. Dupa expirarea termenelor de declarare a recursului, recursul se inregistreaza la comisia de disciplina care a pronuntat hotararea, care, il va inainta, de indata, impreuna cu dosarul cauzei, instantei disciplinare competente.

Recursul prevazut la art. 72 alin. (3) din Lege este distinct de recursul prevazut la art. 72 alin. (4) din Lege.

Dispozitiile privind procedura judecarii actiunilor disciplinare prevazute in prezentul statut se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.

Caile de atac exercitate impotriva hotararilor instantelor disciplinare de fond se judeca si au regimul caii de atac a recursului prevazut de Codul de procedura civila in cazurile in care hotararile nu se ataca cu apel.

8.5 Sanctiunile disciplinare.

In cazul savarsirii de abateri disciplinare, avocatului i se pot aplica urmatoarele sanctiuni disciplinare:

a) mustrarea;

b) avertismentul;

c) amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului.

Plata amenzii se face in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii disciplinare. Neachitarea in acest termen atrage suspendarea de drept din exercitiul profesiei, pana la achitarea sumei.

d) interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an;

e) excluderea din profesie.

In perioada interdictiei avocatul nu poate presta sub nici o forma asistenta juridica, nu poate face uz de calitatea de avocat si nu poate participa la activitatea organelor profesiei.

Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesata, decanul baroului si presedintele uniunii, in termen de 15 zile de la comunicare.

In caz de abatere evidenta si grava, instanta disciplinara poate lua masura suspendarii avocatului din exercitiul profesiei pana la judecarea definitiva a cauzei.

Impotriva incheierii prin care s-a luat aceasta masura se poate declara recurs in termen de 5 zile de la comunicare.

Recursul este suspensiv de executare si va fi solutionat de urgenta.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate