Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place.ascensiunea īn munti, pe zapada, stānca si gheata, trasee de alpinism



Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Arta cultura


Index » hobby » Arta cultura
» NOILE OBIECTIVE ALE MUZEOGRAFIEI IN SECOLUL XXI


NOILE OBIECTIVE ALE MUZEOGRAFIEI IN SECOLUL XXI




NOILE OBIECTIVE ALE MUZEOGRAFIEI IN SECOLUL XXI

In capitolul 6 din volumul I al cursului, s-au amintit sumar cateva dintre obiectivele care sunt considerate ca fiind prioritare pentru intreaga lume muzeografica, in perspectiva secolului XXI. Aceste obiective au avut in vedere rezultatele unor complexe si aprofundate cercetari referitoare la evolutia si standardele , pe diverse paliere, ale societatii umane. Mai concret spus s-a cautat sa se raspunda la urmatoarele intrebari esentiale:

- cum va evolua (din punctul de vedere al cunoasterii), societatea umana in  urmatoarele decenii ?




- care vor fi prioritatile ( preferintele intelectuale, de loisir, de informare generala s.a.m.d.) ale acestei "noi" societati superinformatizate?

- ce rol vor juca muzeele, in aceasta noua si complexa ambianta socio-culturala care iti aduce (deja) la domiciliu orice informatie din orice domeniu? Vor mai fi sau nu vor mai fi ele necesare si utile?

- daca DA, atunci ce masuri de adaptabilitate vor trebui luate pentru ca aceste institutii culturale (deja considerate de catre unii ca fiind desuete) sa supravietuiasca", adica sa isi gaseasca propriul loc si propria utilitate in noua ambianta a secolului XXI

Ideile care s-au desprins din (doar) aceste cateva aspecte privind perspectiva si viitorul muzeelor vizeaza, in principal, urmatoarele reconsiderari referitoare la rolul si functiile muzeelor:

a - reconsiderarea muzeului ca un fenomen social

b - drept urmare el poate si trebuie sa devina un mijloc de transformare a mentalitatii umane

c - muzeul intermediaza si familiarizeaza publicul cu noile strategii ale cunoasterii

d - muzeele trebuie sa reprezinte imaginea specifica a comunitatii pe care o reprezinta

e - este necesar ca muzeele sa devina spatii de creativitate pentru diversele categorii de vizitatori, indeosebi pentru tineri

f - drept urmare, este necesara reprofesionalizarea muzeografului care va trebui sa devina un mediator al relatiilor intre diferitele componente socio - umane

g - muzeograful trebuie sa devina un educator, un formator de opinii, un intermediar intre diversele structuri sociale, profesionale s.a.m.d.

7.a. Muzeul vazut ca fenomen social

Muzeul este una din acele institutii care socializeaza, care permite grupurilor cele mai diverse de oameni sa se afle, la un moment dat, impreuna, intr-un spatiu care le satisface un interes comun. Omul se formeaza in societate. Societatea, la randul ei, modeleaza omul. Muzeele reprezinta unul din aceste mijloace de modelare (remodelare) a unor indivizi sau grupuri de indivizi. In ce consta aceasta "modelare" ?

Prin valorile pe care le gazduieste si pe care le promoveaza prin metode si mijloace specifice, muzeul se constituie ca un factor de "salubrizare" a culturii, de lupta impotriva anti modelelor, a kitsch-ului, a falselor valori. El ofera vizitatorilor ocazia de a se autoevalua, de a se amplasa - in plan cultural - pe o scara de valori prin comparatie cu modelele oferite de ambianta elevata a muzeului. Muzeul ofera deci, criterii valorice, savarsind astfel acte educative specifice, influentand - in sens benefic, sistematic si permanent - colectivitatea careia ii apartine. Vizitatorul se relationeaza cu ceilalti membri _ ai societatii,isi cauta si isi gaseste corespondenti care au aceleasi repere,idei si valori morale Publicul , chiar in diversitatea lui, este acelasi . Fiecare insa isi gaseste rostul numai prin misiunea pe care o are de indeplinit

7.b - Muzeul - mijloc de transformare a mentalitatilor

Muzeele opereaza cu valori - materiale sau spirituale. Valorile unui muzeu pot

Pentru detalii in legatura cu acest capitol recomandam brosura informativa Un viitor pentru trecut, elaborata de dr. Irina Oberländer Tarnoveanu, director adjunct al CIMEC (aparuta in anul 2002) care contine informatii complete referitoare la problemele de patrimoniu, inclusiv legislatia aferenta si in altele din colectiile respective

deveni modele ( etice, morale, religioase, cetatenesti, politice,culturale s.a.m.d.) adica pot servi drept exemple. Faptele de eroism, de comportament civic, de mila si toleranta fata de semeni, de blamare a unor atitudini ce contravin normelor de viata colectiva reprezinta astfel de modele pe care muzeul le ofera publicului ca exemple. Modele sunt si faptele unor martiri ai crestinatatii, relatarile din cartile sfinte, episoade din vietile sfintilor,din viata Mantuitorului, faptele apostolilor s.a., pe care artistii le-au transpus - de-a lungul secolelor - in variate interpretari dar cu unicul scop de a servi drept modele exemplare pentru umanitate. Intr-un termen generic ele servesc drept pilde a caror transpunere in imagini si forme pot constitui pentru privitor un prilej de autoevaluare a propriului comportament si, poate, ocazia de a se corecta.



Schimbarea mentalitatilor mai poate viza si schimbarea atitudinii fata de valorile create de om, altele decat cele din domeniul artelor. Constientizarea faptului ca un bun creat de om reprezinta o valoare poate determina o atitudine plina de respect fata de bunul respectiv, dar nu numai. Asistam, din pacate, la numeroase episoade de vandalism, de distrugere a unor bunuri ale societatii ( inclusiv bunuri cu valoare culturala), si mai grav chiar, la acte de violenta fizica soldate, din pacate, chiar cu pierderi de vieti omenesti. Sociologii si psihologii afirma unanim ca una din cauze o constituie si faptul ca cei incriminati nu au fost educati in spiritul respectului fata de valori. Poate sa para ciudat, dar Muzeului, ca instrument si mijloc de educatie, prin programele si initiativele sale destinate cu prioritate tineretului, ii revin importante obligatii in aceste directii

7.c - Muzeul si noile strategii ale cunoasterii

Societatea secolului XXI este supusa unui puternic bombardament informational , de o infinita diversitate si de o tot mai facila accesibilitate. Se naste, "firesc" intrebarea: in aceste noi conditii, mai sunt muzeele obiective de larg interes educativ si cultural ?

Specialistii considera ca muzeele sunt si vor ramane o necesitate pentru ca:

- numai muzeele ofera posibilitatea unui contact nemijlocit (vizual, tactil, auditiv, interactiv s.a.m.d.) cu exponatele

numai intr-un muzeu ti se ofera un mediu asociativ prin compararea cu alte exponate care ii provoaca vizitatorului interesul unei cunoasteri complexe a mediului in care s-a realizat exponatul si pe care il reprezinta sau il semnifica - prin "semnele" pe care le gazduieste si le vizualizeaza, muzeul reconstituie medii sociale, politice, economice, religioase, culturale etc, "puse in scena" de catre muzeografi pentru a-i oferi vizitatorului placeri estetice.

- numai in cadrul unui muzeu el poate veni in contact direct cu specialistul (muzeograful), pe care il poate intreba, de la care poate afla raspunsuri nemijlocite, cu care poate face un schimb de idei s.a.m.d.

7.d. - Muzeele si comunitatea

Se insista asupra necesitatii ca muzeele - cu exceptia muzeelor mari, nationale, sa ilustreze si sa valorifice cu prioritate spatiul cultural, istoric, politic sau religios al comunitatii, al perimetrului geografic caruia ii apartine. Numai in acest mod se poate oferi vizitatorilor imaginea a ceea ce se numeste specific local sau zonal, elementele de unicitate pe care nu le poate gasi in alt loc. Aceasta redirectionare tematica le va oferi muzeelor sansa sporirii numarului de vizitatori care vor veni in cautarea unicitatii si a specificului local

7.e - Muzeul ca spatiu de creativitate

A devenit deja o practica aceea de a oferi vizitatorilor posibilitatea de a-si manifesta interesul, talentele ( plastice, muzicale, literare, tehnice etc), printr-o gama larga de oferte adresate copiilor, tineretului, adultilor, colectionarilor si altor categorii de potential public. Se practica in multe locuri ceea ce s-ar putea numi "muzeul-depozit", "muzeul-imaginatie", "muzeul-teatru", "muzeul-carte de istorie", "muzeul-ecologie", "muzeul - religie" si, nu in ultimul rand "muzeul - scoala".

7 f. - Reprofesionalizarea muzeografului

In aceste noi conditii este de la sine inteles ca muzeograful trebuie sa-si reconsidere statutul. In multe parti ale lumii el a capatat deja titulatura de educator de muzeu validat ca urmare a unei pregatiri complexe, multilaterale, a unor aptitudini pedagogice dovedite prin practica, a spiritului de initiativa, de competitivitate, a imaginatiei, a cunostintelor de management si marketing muzeal.

Intelegand aceasta misiune importanta a muzeografului ,Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat - la inceputul anului 2007 - infiintarea unui Centru propriu de pregatire a muzeografilor care gestioneaza valorosul patrimoniu detinut de unitatile de cult din Romania. Programele sale - elaborate pe baza standardelor ocupationale europene - raspund astfel necesitatii de a proteja si a face mai bine cunoscute acest inestimabil patrimoniu cultual national. ( vezi detalii la capitolul "Pedagogie muzeala")

Intre un muzeu cu administratie laica si unul cu administratie ecleziala nu exista decat o singura diferenta - scopul si tinta educatiei. Patrimoniul religios e afla - se stie - si in unele si in altele din colectiile respective. Publicul, chiar in diversitatea lui, este acelasi. Fiecare muzeu, insa, isi gaseste rostul numai prin misiunea pe care o are de indeplinit.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate