Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii




Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Personalitati


Index » familie » Personalitati
» CONSTANTIN BRANCUSI (1876-1957)


CONSTANTIN BRANCUSI (1876-1957)




CONSTANTIN BRANCUSI

Cultura romaneasca moderna a manifestat pe multiple planuri o des-hidere surprinzatoare spre tot ce era nou in mutatiile structurale profunde le Europei, de la dadaism si avangarda suprarealista la dramaturgia lui ,ugen lonesco.

in fapt, era aici prelungirea unei dimensiuni stravechi, europene si niversale, a aceleiasi culturi, a civilizatiei spatiului carpato-dunarean, narturisite in folclor, in protoistorie, in vremurile antichitatii clasice si in ele ale evului de mijloc.




Probabil ca incununarea cea mai evidenta a acestei dimensiuni - pen-ra ca este situata in orizontul vizualului -, aceea in care forma si conceptia noderna se impleteau cu stravechi intelesuri si morfologii, in care fondul ncestral al arhaitatii protoistorice si folclorice se intilneste fertil cu cla-icismul solar si calm al liniilor si al volumelor, cu simbolul epurat de etalii, ramine opera daltuita in lemn, in piatra si in metal de acela pe care atalogul din 1936 al unei expozitii newyorkeze il definea drept "cel mai nare sculptor al epocii moderne', unul dintre spiritele cele mai reprezen-ative ale gindului si talentului romanesc, Constantin Brancusi.

S-a nascut pe 19 februarie/ 2 martie 1876 in satul Hobita, ca al saptelea lastar al unui taran din Gorj, "plugar mosnean'. inca din copilarie ovedeste o rara independenta de spirit ilustrata de mai multe plecari din atul natal spre orasele mai apropiate sau mai indepartate precum Tirgu Jiu, latina, Craiova; de asemenea, vadeste predispozitii artizanale certe, dorind a modeleze forme diverse, cioplind lemnul si simtindu-se atras de pie-rele din apa de munte a riului Bistrita unde era trimis sa pazeasca vitele.

Ajutat de patronii si de clientii unui "magazin de marfuri si coloniale' in capitala Olteniei unde se angajase, intre timp se va inscrie, in septem-rie 1894, la Scoala de meserii din Craiova unde avea sa se specializeze a sectia de sculptura in lemn, aplicindu-si cunostintele - intr-o vacanta 1897) - in atelierele unei fabrici vieneze de mobila.

Dupa absolvirea scolii, in 1898, se va inscrie la Scoala de Arte Fru-noase din Bucuresti la clasa de sculptura a lui Ion Georgescu - prematur

disparut - si Wladimir Hegel. in acelasi an prezinta intr-o expozitie prima sa opera, bustul lui Gheorghe Chitu, intemeietorul Scolii de meserii pe care tocmai o terminase.

Bursier al epitropiei unei cunoscute biserici craiovene, Brancusi isi con­tinua studiile, obtinind mentiuni si medalii pentru lucrari de sculptura dupa modele antice (imparatul Vitellius, capul lui Laocoon, Mars Borghese), si in 1901 - indrumat de profesorul Gerota - realizeaza studiul anatomic Ecorseul, copiat foarte curind in ghips, in mai multe exemplare, pentru uz scolar.

Dupa incheierea studiilor la Bucuresti in 1902, pleaca in 1904 - fara mijloace materiale si pe un drum plin de peripetii - prin Budapesta, Vie-na, Munchen, Ziirich, ajungind la Paris unde este un timp paracliser la capela romana din capitala Frantei.

Admis la concursul de la Scoala Nationala de Arte Frumoase, el devine elev al sculptorului Mercie si expune intr-un salon al artistilor francezi la Grand Palais, selectat fiind de un juriu in care se aflau maestri ai sculp­turii precum Bourdelle si Rodin, prin atelierul caruia va trece doar in 1907, marturisindu-si metaforic unele incompatibilitati cu reputatul artist.

Ne aflam in vremea cind, dupa o etapa "clasica', sculptura lui Brancusi va resimti inriurirea surselor arhaice implicind simplificari si esentializari aparent folclorice, in fapt cu mult mai profunde, ilustrate de exotica si curioasa Cumintenie a pamantului, de Rugaciunea (1907) - asezata, ca parte a ansamblului funerar al familiei Petre Stanescu, in cimitirul din Buzau - si de Sarutul (1910), cioplit pentru mormintul Tatianei Rasevskaia din cimitirul parizian Montparnasse.

Artistul care incepuse, potrivit afirmatiilor marelui sau prieten pic­torul Douanier Rousseau, "sa transforme anticul in modern' expune in 1912 in prima expozitie a artistilor, fiind remarcat de Apollinaire ca un sculptor de mare rafinament. Un an mai tirziu este prezent in faimoasa "The Armory Show' din New York - o mare expozitie internationala de arta moderna care era o premiera in Statele Unite -, dar si la Bucuresti intr-o expozitie a Tinerimii artistice unde prezinta Pasarea maiastra, pen­tru ca in 1914 sa deschida, tot la New York, prima sa expozitie personala.

Dupa refuzul autoritatilor romane de a aviza mult prea moderna vi­ziune a unei Fintini a lui Haret, Brancusi se va concentra, dupa 1914, de-a lungul a mai bine de un deceniu, asupra realizarii unor capodopere pre­cum Vrajitoarea - cioplita in lemn -, Principesa X - portretul provocator al principesei Murat-Bonaparte -, primele Coloane fara sfirsit in lemn si inceputul lumii. Este epoca unor intense legaturi in lumea internationala a plasticienilor, scriitorilor si compozitorilor moderni de avangarda, de la Fernand Leger si Marcel Duchamp la Ezra Pound si James Joyce, de la Eric Satie la Tristan Tzara, dupa cum este si vremea unor frecvente prezente in expozitii din Europa si America, acolo unde va cistiga (1928) un ra­sunator proces vamal in legatura cu opera sa Pasare in zbor.

Anii '30 vor marca in biografia lui Brancusi realizarea sau numai >roiectarea unor vaste ansambluri monumentale, cu valoare de referinta in uta secolului al XX-lea.



in 1933, maharajahul indian de Indore, deja posesor al unei opere n'ancusiene (o Pasare de bronz aurit), ii propunea artistului, familiarizat u elemente ale misticii orientale prin textele de meditatie ale tibetanului /lilarepa, realizarea unui Templu al Meditatiei pentru care el creeaza Regele legilor (Spiritul lui Buddha). Doi ani mai tirziu o initiativa a "Ligii ationale a femeilor din Gorj', condusa de sotia primului-ministru liberal iheorghe Tatarescu, de a se ridica la Tirgu Jiu un monument inclinat eroilor ocului jertfiti in timpul primului razboi mondial stirneste interesul lui irancusi, care pregateste proiectul unui ansamblu ce avea sa se realizeze n anii 1937-1938. Acesta este asadar momentul genezei celui mai vestit nsamblu sculptural din intreaga arta moderna, compus din Coloana fara firsit - cu un miez de otel si moduli romboidali de fonta, elemente impe-abil pregatite de tehnicieni romani la uzinele din Petrosani si Resita -, in Poarta Sarutului - dezvaluind, in piatra, un motiv arhitectonic si ecorativ care il preocupa pe sculptor de decenii - si din Masa tacerii cu ele douasprezece scaune rotunde aflate linga malul Jiului, cu implicatii letafizice populare si crestine pe care cercetatorii au incercat sa le puna i lumina.

Legate intre ele printr-o evocatoare "Cale a Eroilor' si prin axul sacru rofund simbolic al bisericii Sf. Petru si Pavel, aceste opere de majora isemnatate artistica si subtila esentializare au fost inaugurate in octom-ie 1922, la comemorarea luptelor de pe Jiu.

Devenit un clasic in viata al artei moderne, sculptorul se vede celebrat tr-o expozitie din 1941, de la New York, intitulata "De la Rodin la rancusi', este prezent in Bienala de la Venetia din 1948 cu opere din )lectia Peggy Guggenheim, este omagiat - din nou pe pamint american -in expozitia din 1951 "De la Rodin la Duchamp', beneficiaza de o trospectiva la Muzeul Guggenheim din New York in 1955, continuata la liladelphia in 1956, an in care edilii orasului Chicago ii propun sa ridice i o "Coloana' de otel inalta de 125 de metri, proiect despre care el susi scria ca "va fi una din minunile lumii'.

Bolnav de mult timp, se stinge din viata pe data de 16 martie 1957 la iris, dupa ce lasase Muzeului National de arta moderna din aceasta mare etropola culturala a lumii, ce-1 gazduise peste o jumatate de veac, toate erele sale aflate in celebrul atelier din Impasse Ronsin (intr-o vreme in re, din pacate, autoritatile oficiale romane etichetau arta brancusiana lept formalista si decadenta).

Posteritatea a conservat memoria acestui stralucit "patriarh al artei pderne' - cum a fost denumit Brancusi a doua zi dupa disparitie -,

neexistind practic colt al planetei in care opera sa sa nu fie cunoscuta, discutata si socotita drept deschizatoare de drumuri.

Traditiile sale folclorice, apartenentele sale la avangarda, posibilele sugestii ale arhaitatii, legaturile cu spiritualitati atit de diverse precum cea greaca, cea extrem-orientala sau cea a crestinismului popular au fost co­mentate in numeroase scrieri ce i-au fost dedicate, din puncte de vedere foarte diverse, de la Christian Zervos, George Uscatescu sau Carola Giedion-Walker la Ionel Jianu, Petre Comarnescu si Mircea Eliade, de la Peter Neagoe, V.G. Paleolog si Sidney Geist, la Dan Haulica, Radu Varia si Barbu Brezianu (celor trei din urma la sint redevabil cu semnificative informatii pentru acest text).

Model al unor sculptori ce si-au manifestat admiratia pentru opera sa pe care au cunoscut-o nemijlocit - Milita Patrascu, Barbara Hepworth, Henry Moore -, al unor artisti din generatiile mult mai tinere - numele lui George Apostu se impune de la sine -, Constantin Brancusi ramine o emblema a civilizatiei secolului nostru. Clasic si arhaic in acelasi timp, el face parte, prin opera sa inconfundabila, din patrimoniul unei umanitati care, fara a-si uita radacinile adinei in strafundurile istoriei, nazuieste solar spre zborul Pasarilor si spre avintul Coloanelor gindite si cioplite de artistul roman.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate