Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii



Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Personalitati


Index » familie » Personalitati
» PLATON (427-347 i.Hr.)


PLATON (427-347 i.Hr.)




PLATON (427-347 i.Hr.)

Filozoful antic grec Platon reprezinta punctul de referinta al filozofii politice occidentale si de asemenea al unei parti importante a gindir noastre etice si metafizice. Speculatiile sale asupra acestor subiecte sn1 citite si studiate de mai bine de 2300 de ani. Prin urmare, Platon sf numara printre parintii fondatori ai gindirii occidentale.




Platon s-a nascut intr-o distinsa familie ateniana, in jurul anului 42 i.Hr. in tinerete, el 1-a cunoscut pe celebrul filozof Socrate, care i-a dd venit mentor si prieten, in 399 i.Hr., Socrate, in virsta de saptezeci de ant a fost judecat pe baza unor acuzatii foarte ambigue de impietate si corupere a tinerilor atenieni si condamnat la moarte. Executia lui Socrat^ pe care Platon 1-a numit "cel mai intelept, mai drept si mai bun dintre toi oamenii pe care i-am cunoscut', i-a provocat acestuia un profund dezgusj fata de guvernarea democratica.

La scurt timp dupa moartea lui Socrate, Platon a parasit Atena si si-petrecut urmatorii zece sau doisprezece ani in calatorii. In jurul anului 38I i.Hr, s-a intors in Atena si-a fondat o scoala, Academia, care a continui sa functioneze timp de peste noua sute de ani. Platon si-a petrecut resti: de patruzeci de ani la Atena, predind filozofie si scriind. Cel mai faime elev al lui a fost Aristotel, care a venit la Academie la virsta de sapttj sprezece ani, cind mentorul sau avea saizeci. Platon a murit in 347 i.Hif la virsta de optzeci de ani.

Platon a scris treizeci si sase de carti, majoritatea pe teme politice etice, dar si carti de metafizica si teologie. Evident, nu este posibila prezei| tarea acestor opere in citeva cuvinte. Totusi, cu riscul de a-i simplific exagerat de mult gindirea, voi incerca sa rezum principalele idei politici ale Iui Platon, exprimate in cea mai celebra carte a sa, Republica^ reprezentind idealul de societate umana in viziunea autorului.

Cea mai buna forma de guvernare, spune Platon, este cea aristocratic? Prin aceasta, el nu intelegea o aristocratie ereditara, ci una de merit - ci1 alte cuvinte, statul trebuie condus de catre persoanele cele mai capabile.] Acestea urmau sa fie alese nu prin votul cetatenilor, ci printr-un proces dej

ooptare. Cei care faceau parte din conducere, sau alcatuiau clasa "gardi-nilor', puteau sa admita in rindurile lor alte persoane numai dupa criteriul meritului.

Platou credea ca tuturor oamenilor, barbati si femei, ar trebui sa li se )fere prilejul de a demonstra ca sint demne de a intra in clasa gardienilor, platou a fost primul filozof important, multa vreme singurul care a afir-nat egalitatea fundamentala a sexelor.) Pentru a asigura egalitatea sanse-or Platon a sustinut ca toti copiii trebuie crescuti si instruiti de catre stat. 'opiii ar urma sa faca in primul rind un antrenament fizic, fara a neglija nuzica, matematica si alte discipline academice, in diferite etape, se impune efectuarea unor examinari intense. Persoanele mai putin dotate ar trebui orientate spre activitatea economica a comunitatii, in schimb, acelea in­zestrate cu calitati deosebite vor fi antrenate in continuare. O asemenea educatie suplimentara ar trebui sa includa nu numai materiile academice lormale, ci si studiul "filozofiei', prin care Platon intelegea doctrina sa netafizica a formelor ideale.

La virsta de treizeci si cinci de ani, persoanele care au demonstrat in nod convingator ca stapinesc principiile teoretice, vor continua antrena-nentul inca cincisprezece ani pentru a dobindi o temeinica experienta practica. Numai aceia care vor demonstra ca pot sa aplice invatatura din ,arti in lumea reala vor fi admisi in clasa gardienilor. Mai mult, doar >ersoanele care manifesta interes in primul rind fata de bunastarea comunitatii vor deveni gardieni.



Apartenenta la clasa gardienilor era departe de a constitui o tentatie. Gardienii nu trebuia sa fie bogati. Ei ar fi avut dreptul doar la o propri­etate personala minima, dar nu stapineau paminturi sau case. Urmau sa primeasca un salariu fix (nu prea mare) si nu aveau dreptul sa posede aur sau argint. Membrilor clasei gardienilor nu li se permitea sa-si intemeieze o familie, viata lor desfasurindu-se doar in cadrul propriei comunitati. Compensatia lor nu trebuia sa fie de natura materiala, ci mai degraba sa constea in satisfactia oferita de indeplinirea serviciului public. Aceasta ar fi, pe scurt, conceptia lui Platon despre republica ideala.

Republica a fost foarte citita, pe parcursul timpului. Trebuie remarcat totusi faptul ca nici un sistem politic nu a incercat sa aplice acest model de guvernare, in timpul scurs intre epoca lui Platon si cea contemporana, majoritatea statelor europene au fost guvernate de monarhii ereditare, in ultimele secole, citeva state au adoptat forme democratice de guvernare; au existat si perioade de guvernare militara, sau de tiranii demagogice, cum ar fi cele ale lui Mussolini sau Hitler. Nici una dintre aceste forme de guvernare nu prezinta asemanari cu idealul de republica al lui Platon. Teoriile lui Platon nu au fost niciodata adoptate de vreun partid politic, °ici nu au constituit baza vreunei miscari politice, asa cum s-a intimplat w cazul teoriilor lui K ar l Marx. Ar trebui sa tragem concluzia ca operele

lui Platou, desi tratate cu respect, au fost complet ignorate in practic| Cred ca nu.

Este adevarat ca nici un tip de guvernare din Europa nu a urm
modelul lui Platou. Cu toate acestea, exista o asemanare izbitoare intr
pozitia Bisericii Catolice din Europa medievala si cea a clasei gardienii^
a lui Platon. Reprezentantii Bisericii medievale formau o elita ai cart
membri erau cu toti pregatiti in spiritul unei filozofii oficiale, in principii)
toti barbatii, indiferent de originea lor familiala, puteau sa intre in cast;
preotilor (desi femeile erau excluse). De asemenea, in principiu, cleric;
nu aveau familie, acest lucru fiind justificat in primul rind de grija pe cara
trebuia s-o manifeste pentru turma lor.

Ideile lui Platon au influentat si structura de guvernare a Statelor Unite Multor membri ai Conventiei Constitutionale americane le erau familiart ideile politice ale lui Platon. Bineinteles, s-a urmarit ca ceea ce a rezulta Constitutia Statelor Unite, sa ofere un mijloc de sondare si de punere i aplicare a vointei populare. Dar aceasta presupune selectarea persoanele celor mai intelepte si mai bune pentru a guverna natiunea.

Dificultatea in stabilirea importantei lui Platon consta in faptul
influenta lui peste secole, desi ampla si intinsa, a fost subtila si indirectii
Totusi, merita sa fie inclus in aceasta carte. Pe linga teoriile sale politice
discutiile lui pe teme etice si metafizice au contribuit la formarea multoi
filozofi care i-au urmat. Poate ca el este mai putin important decit Aris
totel, in principal din cauza ca Aristotel n-a fost doar un filozof de re­
nume, ci si un mare om de stiinta, insa ii devanseaza pe ginditorii Thomas
Jefferson sau Vo'ltaire, deoarece scrierile politice ale acestora au influentat
lumea timp de numai doua sau trei secole, in timp ce inriurirea lui Platotl
se exercita de peste douazeci si trei de secole.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate