Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii




Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Animale pasari


Index » familie » Animale pasari
Aythia nyroca - rata rosie


Aythia nyroca - rata rosie


Aythia nyroca - rata rosie

Descrierea. Masculii prezinta in haina nuptiala capul, pieptul si laturile corpului de culoare bruna-castanie, iar penajul dorsal si tectricele brun intunecate, negre, si ochii deschisi, aproape albi. Femela este brun uniforma.

Ambele sexe au penajul ventral si subcaudal alb si remigele albe, tivite spre marginea posterioara cu brun.

Biotopul. Populeaza lacuri eutrofe, dulci si salmastre, mari sau mici, putin adanci, cu un brau intins de vegetatie la mal (stuf, papura, rogoz s.a.), precum si submersa. Prefera sesul, dar poate patrunde si in vai largi. Nu are pretentii deosebite privind intinderea luciului de apa.



Iarna se poate gasi si pe lacuri fara vegetatie, rauri lin curgatoare, lagune etc.

Hrana. Isi procura hrana aproximativ in proportii egale prin scufundare totala, partiala sau filtrare la suprafata apei. In comparatie cu celelalte rate scufundatoare se scufunda mai rar. In hrana predomina, ca la Netta rufina, fractiunea vegetala, preponderent plante suculente acvatice si submerse (Lemna sp., Chara sp.) si semintele unor cyperacee si graminee (frecvent Echinochloa crusgalli si Bulboschoenus maritimus).

Printre animale consuma Chironomidae si alte insecte acvatice (Helephorus sp., Carex sp. s.a.), crustacei mici, mai rar moluste (melci) si vertebrate mici (pestisori si amfibii in toate fazele).

Puii se hranesc preponderent cu insecte prinse pe suprafata apei.

Este activa ziua si noaptea.

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala la finele primului an. Perechile se formeaza dupa intoarcere si formeaza un cuplu monogam pe durata sezonului de reproducere.

Cuibul se gaseste fie pe pamant solid (ex.: diguri acoperite cu vegetatie, nemijlocit langa apa), fie pe vegetatie (Phragmites sp., Typha sp.) franta, deasupra apei. In acest caz firele de deasupra cuibului sunt aplecate in chip de acoperis. Cu timpul se formeaza in vegetatie o poteca vizibila de acces la cuib. In lungul Dunarii, acolo unde exista salcii, cuibul se gaseste preponderent in scorburi. Este o constructie relativ ingrijita, din material uscat, local, si dune brune-negricioase cu centrul mai deschis, care nu se delimiteaza insa transant.

Depune la intervale de o zi in total 7-12 oua de culoare bruna cu o tenta roscata; doar foarte proaspete prezinta uneori o tenta verzuie; sunt depuse spre sfarsitul lunii mai si in iunie. Depune relativ frecvent oua in cuiburi ale altor rate, cel mai adesea de A. ferina.

Doar femela cloceste, incepand dupa depunerea ultimului ou, timp de 24-27 de zile; puii sunt precociali si incep sa zboare dupa 8-9 saptamani. Femela conduce puii; masculul sta de paza in apropierea cuibului.

Creste un singur rand de pui, dar poate depune ponte de inlocuire.

Deplasari sezoniere. Este o specie migratoare, care pleaca incepand din septembrie cu un maxim in octombrie si se intoarce in ultimele zile ale lunii februarie si in martie.

In Delta si in lagunele Dobrogei poate ierna in ierni blande in care nu ingheata apele. Locurile de iernare propriu-zise se gasesc in jurul Mediteranei si in Africa de Nord (Etiopia, Sudan, regiunea Ciadului).





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate