Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii




Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Animale pasari


Index » familie » Animale pasari
Falco tinnunculus tinnunculus - vanturelul rosu


Falco tinnunculus tinnunculus - vanturelul rosu


Falco tinnunculus tinnunculus - vanturelul rosu

Descrierea. Penajul speciei este aproape identic cu cel al lui F. naumanni deosebirile fiind atat de mici incat speciile se confunda frecvent. Deosebirile constau la mascul in prezenta unei patari brune pe spate si tectrice, patare mai puternica pe piept si lipsa zonei cenusii formate din tectricele secundare majore. Femelele nu se deosebesc in toate situatiile cu siguranta de cele de F. naumanni. Ambele sexe au gheare intunecate.

Biotopul. Populeaza zone deschise, cu vegetatie scunda sau intrerupta si arbori izolati, stancarii sau constructii pentru amplasarea cuiburilor. Altfel prezinta o adaptabilitate deosebita populand inclusiv localitati, mlastini etc. Evita doar padurile inchise. Altitudinal se intinde de la litoral pana in zona alpina.



Hrana. Practica vanatoarea la panda din puncte proeminente sau din zbor intrerupt frecvent cu "zbor pe loc". Prada este surprinsa, de regula, pe sol, mai putin in aer intrucat nu realizeaza viteze mari in zbor. In zbor prinde mai ales pui de pasari, exemplare slabite, prin atac surprinzator si cu frecvente rateuri. Incidental pradeaza cuiburi, urmeaza plugului prinzand rame sau practicand cleptoparazitismul.

In prada predomina net Microtus arvalis si M. agrestis si alte rozatoare mici, cartite si chitcani. Animale de talia popandailor sau sobolanilor sunt prinse foarte rar. Cand rozatoarele sunt mai rare pot predomina pasarelele tericole, frecvent pui pana la marimea unor porumbei, reptile sau insecte (coleoptere mari si ortoptere). In caz de hrana insuficienta poate consuma si fructe sau hoit.

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala dupa un an; cuplul este monogam, frecvent persista si in afara perioadei de reproducere (exemplarele se vad impreuna); s-au citat cazuri de poligamie. Formarea cuplurilor poate debuta din iarna ca si ocuparea teritoriilor (la exemplarele care ierneaza).

Clocind in mici colectivitati teritoriul reproductiv poate fi foarte mic.

Cuibul se gaseste in nise, semiscorburi sau scorburi, atat in maluri abrupte, stancarii etc., cat si pe arbori izolati sau in liziera - uneori in mici colonii. Frecvent ocupa si cuiburile altor rapitoare. Accepta si cuiburi artificiale adecvate. Nu construieste un cuib propriu-zis - scormoneste cel mult o adancitura in materialul gasit.



Depune in ultima decada a lunii aprilie sau inceputul lunii mai, la interval de 1-2 zile, 4-6 oua care prezinta pe fon alb o patare bruna-ruginie, galbuie si cenusie, puternica petele fiind mai mari decat la F. naumanni.

Femela cloceste mai mult singura incepand fie dupa primele oua, fie dupa completarea pontei, timp de 27-31 de zile.

Puii semialtriciali sunt acoperiti neintrerupt cca o saptamana si stau in cuib 27-32 de zile, uneori mai

mult. Inainte de a-si lua zborul se pot deplasa in nisa, daca situatia permite acest lucru. Dupa ce si-au luat zborul mai sunt hraniti cca 4 saptamani.

Creste un singur rand de pui, dar exista relatari despre un al doilea rand de pui. Poate depune ponte de inlocuire.

Deplasari sezoniere. Doar o parte din populatie paraseste tara iernand in jurul Mediteranei estice. Tineretul practica, dupa ce devine independet, un pasaj nedirijat iar exemplarele care migreaza pleaca din septembrie pana spre mijlocul lunii octombrie. Primele exemplare sosesc primavara inca in februarie, majoritatea in martie aprilie.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate