Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Scurta prezentare a judetului Iasi - date geografiece si geologice


Scurta prezentare a judetului Iasi - date geografiece si geologice




ScurtA prezentare a JUDETULUi IASI

date geografice Si geologice

Din punct de vedere geografic, judetul Iasi este situat in partea de NE a Romaniei si central - estica a Moldovei, intre paralelele 46°50’ si 47°36’ latitudine nordica si intre meridianele 26°33’si 28°07’ longitudine estica.

Judetul Iasi se invecineaza la Nord cu judetul Botosani , la Nord-Vest cu judetul Suceava,la Vest cu judetul Neamt ,iar la Sud cu judetul Vaslui .




Spre est, raul Prut formeaza granita dintre tara noastra si Republica Moldova, iar judetul Iasi este situat pe cursurile mijlocii ale raurilor Prut si Siret.

Suprafata judetului Iasi este ocupata conform datelor din tabelul 0-1:


Suprafata judetului Iasi este ocupata conform datelor din tabelul 0-1:

Tabel 0-1 Suprafata judetului Iasi

km p

Suprafata totala

• suprafata agricola

• paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera

• ape si balti

• alte suprafete

• suprafata locuita

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Iasi

Situatie existenta la 01.01.2004

Teritoriul judetului Iasi se integreaza intru-totul ansamblului Podisului Moldovei, cu o alcatuire geologica relativ simpla, cu o mobilitate tectonica redusa, cu structura si litologie destul de uniforme.

Relieful este de tip fluvio-deluvial, caracterizat prin trei subunitati geomorfologice:

Campia Moldovei sau Jijia - Bahlui, caracterizata printr-un relief larg valurat cu interfluvii colinare si deluviale cu altitudini de 125 χ 150 m;

Masive deluroase si platouri structurale cu inaltimi ce depasesc 400 χ 500 m, apartinand Podisului Sucevei (in partea de vest a judetului);

Un relief inalt si masiv cu multe suprafete structurale avand altitudini de 350 χ 450 m apartinand Podisului Central Moldovenesc;

Aproximativ 30% din teritoriul judetului Iasi este ocupat de formele de acumulare reprezentate prin luncile vailor Prut, Siret, Moldova, Jijia, Bahlui, ponderea de 70% revenind reliefului sculptural, respectiv culmilor si podurilor interfluviale cvasiorizontale.

Altitudinea maxima este de 556 m (Dealul Holm);

Altitudinea minima este de 28 m (in Lunca Prutului, la confluenta raului Jijia cu raul Prut);

Raurile fac parte din doua mari bazine hidrografice - Prut si Siret - cea mai mare parte (60 %) apartinand Prutului. Cele mai importante cursuri, asa cum se succed de la est la vest sunt: Prut, Jijia, Bahlui, Miletin, Jijioara, Siret, Moldova. Partea de sud a judetului apartine bazinului superior al Barladului (afluent al Siretului), cursurile principale fiind Vasluiet, Sacovat, Stavnic.

Dintre toate cursurile de apa, numai Bahluiul si Jijioara isi dezvolta in intregime bazinele in limitele judetului, constituind rauri autohtone.

Alimentarea raurilor se face in principal din ploi si secundar din zapezi si surse subterane. Scurgere permanenta au raurile Prut, Jijia, Siret, Moldova, Bahlui si unii afluenti mai mari ai acestora, restul retelei hidrografice fiind semipermanenta sau temporara.

Densitatea retelei hidrografice permanente este de 0,5 km/km2, iar a celei temporare de 1,0 km/km2, deci o densitate totala de 1,5 km/km2.

Conditii meteo locale

Teritoriul judetului Iasi apartine zonei de climat temperat - continental aflat sub influenta anticiclonilor atlantic si euro-asiatic.

Radiatia solara globala, cu valori medii de 116 kcal/cm2 are o distributie neuniforma in cursul anului. 40% din total revine perioadei de vara (iulie = 17 kcal/cm2), in timp ce iarna se realizeaza doar 10% (ianuarie = 2.2 kcal/cm2).

Temperatura medie anuala a aerului este cuprinsa intre 80     si 90 in vest si sud si intre 90 si 100 in nord si nord-est, scazand odata cu cresterea altitudinii. Cele mai mari valori medii lunare se inregistreaza in iulie (180- 200 in zonele inalte si 200-21,50 in zonele joase), iar cele mai mici valori se inregistreaza in ianuarie (-30-40 si chiar sub - 40 pe vai).

Temperaturile extreme au inregistrat maxime absolute de + 400 si minime absolute de - 350. Temperaturile de peste 5°C incep de la 23 martie si dureaza pana spre 11 noiembrie, iar cele ce depasesc 10°C se inregistreaza intre 11 aprilie si 20 octombrie (180-185 zile), aceasta fiind si perioada de dezvoltare optima a culturilor agricole.

O caracteristica termica specifica intervalului noiembrie - martie este inghetul, care se produce in medie toamna in octombrie si primavara in aprilie, numarul mediu al zilelor cu inghet fiind de 110. Cel mai timpuriu inghet s-a inregistrat la 10 septembrie, iar cel mai tarziu la 21 mai. In mod obisnuit, primul inghet se produce in jurul datei de 14 octombrie, la Iasi, iar ultimul la 20 aprilie. In dealurile cu inaltimi mai mari de 350 m se inregistreaza peste 120 zile cu inghet si peste 40 zile de iarna, iar in dealurile si culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350 m, numarul mediu al zilelor cu inghet este 110.

Tot in acest interval se produc frecvente fenomene de inversiune termica, cand pe vaile largi si joase se acumuleaza si stagneaza mase reci de aer, inregistrandu-se temperaturi mai scazute decat pe inaltimile limitrofe.

In perioada calda a anului se inregistreaza in medie 85 zile de vara cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 250 si 23 zile tropicale cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 300.

Umezeala relativa a aerului are valori medii anuale de 75 -76 % in zona inalta din vest si sud si 74 % in zona joasa din est. Cele mai mari valori lunare depasesc 85-90 % iarna, iar cele mai reduse coboara pana la 64 - 65 % vara. Important de mentionat este deficitul de umiditate din aer care se inregistreaza in aprilie - mai (67-66%), influentand negativ dezvoltarea vegetatiei.

Nebulozitatea este direct influentata de temperatura si umezeala aerului, valoarea medie anuala variind de la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare inregistrandu-se iarna (peste 7 zecimi). Ca urmare, durata efectiva de stralucire a soarelui variaza intre 1900 si 2000 ore/an in zonele inalte din vest si sud si intre 2000 si 2100 ore/an in zona campiei colinare. In cadrul acestor zone se inregistreaza valori mai reduse pe vaile principale si pe Coasta Iasilor, respectiv sub 1900 ore/an in vest si sud si intre 1900- 2000 ore/an pe vaile din campie.

Precipitatiile atmosferice care cad pe teritoriul judetului variaza de la 450-500 mm in medie pe an la limitele de nord-est si sud, la 550 mm in zona de contact dintre zona inalta si campia colinara si peste 600 mm in zonele inalte din vest si sud. In timpul anului regimul precipitatiilor este de asemenea neuniform, inregistrandu-se cantitati mari in mai si iunie, uneori si iulie (65 -75 mm in medie) si mici in decembrie - martie (25-35 mm in medie). ). In proportie de 70% ele cad sub forma de ploaie, cu exceptia intervalului din ultima decada a lunii noiembrie, pana in ultima decada a lunii martie, cand se inregistreaza 34 - 42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitatiilor, 35-40% cad vara, 23-305 primavara, 17-23% toamna si 10-17% iarna.

Caracteristic pentru regimul pluviometric al judetului este atat abundenta cat si deficitul de precipitatii, ambele fenomene avand influente negative asupra economiei, mai ales in zona campiei colinare. In acest sens mentionam aversele torentiale, cand intr-un timp scurt se inregistreaza cantitati ce depasesc cu 50 -60% suma lunii respective. Astfel, valoarea maxima cazuta in 24 ore a inregistrat la Iasi 136,7 mm si la Podu Iloaiei 128,2 mm, la 25 august 1970.

Aversele torentiale influenteaza negativ activitatea economica si sociala, fiind mobilul producerii inundatiilor si alunecarilor de teren, activarii eroziunii, etc. In general, cand precipitatiile depasesc 20 mm/24 ore si solul este deja umed, ori cand sunt mai mari de 40 mm/24 ore si cad pe un sol uscat, apar conditii de producere a inundatiilor, se pot deteriora unele culturi, sunt favorizate procesele de scurgere difuza, de eroziune a solului si de deplasare in masa.

In cursul unui an sunt, in medie, 190 de zile fara precipitatii, iar gruparea lor in perioada vegetativa a culturilor, are influente negative asupra recoltelor.

Valorile evapotranspiratiei potentiale anuale oscileaza intre 600 -700 mm. Deficitul anual de umiditate ajunge pana la 150-180 mm, ceea ce necesita compensarea lui prin extinderea suprafetelor irigate.

Lipsa de precipitatii masurabile timp de 10 zile consecutive in perioada aprilie - octombrie si 14 zile in perioada octombrie - martie duce la aparitia secetelor, frecvente in tot judetul, dar mai ales in partea de nord-vest.

Pentru zona Iasi, numarul mediu al zilelor cu precipitatii sub 0,1 mm este de 123, numarul mediu al perioadelor secetoase este de 3, iar durata medie a perioadelor secetoase este de 14 zile (maxima 22 zile). Secetele influenteaza negativ mai ales agricultura judetului, impunand irigatiile.

Precipitatiile sub forma de ninsoare din perioada rece a anului, inregistreaza un numar mediu de 40 zile la Iasi, 33 zile la Cotnari, 31 zile la Podu Iloaiei.

Numarul mediu al zilelor cu strat de zapada variaza de la 55 la Podu Iloaiei la 65 la Iasi, iar grosimea medie a stratului de zapada variaza de la 2 cm la 19 - 20 cm.

In perioadele cu viscol zapada se depune foarte neuniform, fiind troienita in zonele adapostite pe grosimi de cativa metri, influientand negativ circulatia rutiera si feroviara.

Alte fenomene hidrometeorologice care caracterizeaza clima judetului si influenteaza negativ activitatea economica sunt: ceata, bruma, chiciura, poleiul care se produc cu intensitate si durata mai mare pe vaile largi.

Vanturile care bat pe teritoriul judetului se caracterizeaza prin fluctuatii mari de directie si viteza, fiind determinate atat de circulatia generala a maselor de aer cat si de orientarea reliefului.

Cele mai mari frecvente medii anuale le au vanturile dinspre nord-vest ( 23,3% la Iasi, 29 % la Cotnari) urmate de vanturile dinspre est (14,2 %, vest (9,4 %), sud-est (8,1%) si nord (7,2%) la Iasi si dinspre nord (12%), sud (11%), sud-vest (10%) si sud-est (9%) la Cotnari.

Cele mai mici frecvente le au vanturile dinspre nord-est (3,8% la Iasi si 2% la Cotnari).

Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (22,8 % la Iasi, 22% la Cotnari), indicand conditii de adapost aerodinamic.

Viteza vanturilor a inregistrat valori medii de 5,9 m/s la Iasi si 4,6 m/s la Cotnari pe directia dominanta de nord-vest. Viteze medii ridicate s-au mai inregistrat la Iasi dinspre nord (4,8 m/s), sud-est (4,5 m/s) si sud (4,7 m/s), iar la Cotnari dinspre nord (3,5 m/s),sud-est (3,1 m/s), sud si vest (2,9 m/s).

In timp, cele mai ridicate valori ale vitezei vantului corespund perioadei de iarna si primavara, cand se depasesc 3 si chiar 4 m/s in medie.

Pe trepte de viteza, cele mai mari valori se inregistreaza pentru intervalul 2-3 m/s (40,8% la Iasi si 34,2 % la Cotnari) urmat de intervalul 3-4 m/s (31,9 % la Iasi si 39,6 % la Cotnari). Intervalul 3-5 m/s insumeaza majoritatea valorilor, respectiv 49,0 % la Iasi si 57,9 % la Cotnari, rezultand ca exista posibilitati pentru valorificarea energiei coliene, mai ales in zonele inalte si fara obstacole importante.

Din cele mentionate mai sus rezulta ca in general conditiile climatice ale judetului sunt in cea mai mare parte favorabile activitatilor economice - in principal agricultura - si sociale. Sunt insa si situatii cand unele elemente climatice au influente negative, mai ales pe vaile largi si joase si in zona campiei colinare. De asemenea, subliniem faptul ca unele conditii meteorologice favorizeaza poluarea aerului, mai ales in centrele urbane cu surse generatoare de emisii in atmosfera si situate in zone cu calm atmosferic, inversiuni termice, umezeala redusa si nebulozitate accentuata, sau cu directii ale vantului dinspre surse spre zonele protejate .

Geologie – Hidrologie

Geologia

Teritoriul judetului Iasi apartine din punct de vedere geologic unitatii structurale a Platformei Moldovenesti, caracterizata printr-o mobilitate tectonica redusa, o structura si o constitutie litologica relativ simpla.

Fundamentul este constituit din roci cristaline cutate cu importante intruziuni granitice de varsta precambriana, peste care se dispune o cuvertura sedimentara cu grosimi intre 1.000 si 2.000 m, formata din depozite ordovician-siluriene, cretacice si neogene.

Ultimile depozite din seria neogena sunt cele sarmatiene, cu o grosime de 280 m la Iasi si peste 1.000 m spre valea Siretului. Acestea au o structura monoclinala, cu inclinare de 8-10 m/Km de la nord-vest catre sud-est.

Sarmatianul inferior (Volhinianul) apare la zi doar in partea de nord-vest a teritoriului sub forma unui pachet de marne si argile cu alternante de marne nisipoase, nisipuri si intercalatii de gresii.

Sarmatianul mediu (Bessarabianul) ocupa cea mai mare parte a teritoriului aparand sub forma a trei orizonturi :

  • Orizontul inferior, constituit in zona Tg.Frumos - Cotnari din nisipuri, argile, gresii, calcare oolitice, iar in partea de est a teritoriului, din argile, denumite 'argile de Ungheni'.
  • Orizontul mijlociu, constituit din argile si argile nisipoase peste care se gasesc calcare oolitice, gresii calcaroase si nisipuri.
  • Orizontul superior, constituit dintr-o alternanta de marne, argile si nisipuri.

Sarmatianul superior (Kersonianul) se intalneste in partea de sud-est a teritoriului si pe unele inaltimi, fiind constituit din argile, nisipuri argiloase si nisipuri.

Pliocenul este reprezentat prin depozite meotiene intalnite in partea de sud-est a judetului sub forma de argile marnoase si nisipuri in care se intercaleaza un orizont de gresii cineritice.

Peste depozitele sarmatiene si meotiene se dispun formatiuni cuaternare aluvio-coluviale, deluviale, eluviale, reprezentate prin nisipuri, pietrisuri, argile, argile nisipoase, luturi loessoide.

Din punct de vedere geotehnic depozitele argiloase sarmatiene si cuaternare fac parte sau pot fi asimilate in clasa 'argilelor grase', plastic-vartoase, iar luturile loessoide sunt macroporice si sensibile la umezire, constituind in general terenuri care impun masuri specifice de fundare.

Tectonica zonei

Din schita tectonica a vorlandului carpatic din Moldova (dupa Sandulescu si Visarion 1981) pe teritoriul judetului Iasi se afla falia Siretului, iar la sud falia Vaslui. Se considera ca delimiteaza marginile Platformei Moldovenesti, falia Siret si falia Bistritei. La exteriorul Platformei Moldovenesti se situeaza platforme mai tinere. Falia Siretului aflata pe directia Radauti-Pascani este stabila si nu produce fenomene geologice care sa influenteze activitatea antropica, studiile geologice evidentiind usoare ridicari ale scoartei, care, in nordul si vestul teritoriului ating 3-4 mm/an iar in sud 2-3 mm/an.

Hidrogeologia

Apele subterane din cadrul judetului Iasi sunt de doua categorii: captive (sau de adancime) si libere.

A.Apele subterane captive includ strate acvifere sub presiune, acumulate in depozite sedimentare nesectionate de vaile raurilor. Ele au caracter ascensional sau chiar artezian si sunt puternic mineralizate, fiind interceptate prin foraje la diferite adancimi, in depozite siluriene, badeniene, sarmatiene. In zona orasului Iasi au fost intalnite astfel de ape cu mineralizari cuprinse intre 13 si 30 g/l, la adancimi incepand de la 320 m la 1100 m. In forajele de la Nicolina, s-au interceptat ape clorosodice, sulfuroase, iodurate, bromurate, bicarbonatate, cu calitati terapeutice deosebite, care au favorizat aparitia si dezvoltarea statiunii balneare Nicolina.

B.Apele subterane libere includ strate acvifere fara presiune, cantonate in depozitele sectionate de vai, puternic influentate de precipitatii. In functie de conditiile morfologice si litologice, aceste ape pot fi grupate in mai multe unitati hidrogeologice, deosebite intre ele prin rezerva de apa si adancimea la care se gasesc:

Ape subterane de lunca, intalnite in depozitele aluvionare cuaternare ale raurilor principale, in cadrul a doua tipuri de acvifere: de tip Siret si de tip Prut.

Apele de tip Siret sunt cantonate in nisipurile si pietrisurile din baza luncilor Siretului si Moldovei sub forma unui acvifer principal cu variatii reduse de nivel si cu debite constante de 3 - 10 l/s. Sunt ape potabile, avand sub 1 g/l saruri si duritate sub 30 0G. In nisipurile si nisipurile argiloase de la suprafata se mai intalneste un strat acvifer secundar cu debite mai mici si influentat de factori externi.

Luncile Moldovei si Siretului constituie pentru judet cele mai importante surse de apa subterana admise ca potabile.

Apele de tip Prut sunt cantonate in baza luncilor Prutului, Jijiei, Bahluiului, Miletinului sub forma unui strat acvifer principal, precum si in depozitele permeabile de la suprafata sub forma unui strat acvifer secundar, lenticular, cu importante variatii de nivel si debit. Calitativ, sunt ape cu mineralizari de peste 3 g/l saruri si duritate mai mare de 300 G, fiind considerate nepotabile conform STAS 1342/92.

Luncile raurilor mici contin un singur strat acvifer cantonat in baza aluviunilor, cu debit redus si variabil, in cea mai mare parte necorespunzator calitativ.

Apele subterane de terasa, cantonate in nisipurile si pietrisurile din baza acestora, la adancimi variabile (4-25 m). Sunt usor alcaline, cu saruri sub 3 g/l si duritate sub 300 G, fiind admise ca potabile. Ele constituie principala sursa de alimentare a localitatilor situate pe terase.

Ape subterane de platouri dezvoltate pe gresii si calcare, cantonate in fisurile si golurile acestor roci, la baza lor si in intercalatiile nisipoase. Sunt ape potabile, cu debite relativ bogate (1-5 l/s), care dau linii de izvoare din care se alimenteaza localitati din zonele Deleni - Harlau - Sticlaria - Scobinti, sau Repedea - Pietraria - Ipatele - Tansa, s.a. Aceste surse acvifere satisfac numai cerinte de apa locale.

Ape subterane de interfluvii si versanti, cantonate in depozite deluvio-coluviale si eluviale sau in intercalatii lenticulare sarmatiene. Sunt ape cu debite relativ reduse (0 - 3l/s), cu variatii mari ale nivelului hidrostatic, bogate in saruri solubile, fiind in general nepotabile sau la limita potabilitatii. Cele care spala argile si marne sarmatiene se incarca si mai mult in saruri, dand ape minerale, unele cu proprietati curative.

1.1.2. Resurse naturale

Resursele solului

Conditiile orofito-climatice au determinat o desfasurare zonala si chiar o usoara etajare a principalelor tipuri de soluri. Defrisarea, procesele erozionale au determinat degradarea in stadii diferite a solurilor si scaderea corespunzatoare a posibilitatilor de folosire a lor.

O mare parte din fondul pedologic se caracterizeaza printr-o fertilitate medie, solurile aflandu-se la altitudini mai mici de 350 m, dezvoltate in conditii fitoclimatice de silvostepa, pe un substrat ce asigura circulatia apei. In regiunea dealurilor inalte, unde s-au dezvoltat soluri de padure acide, argiloiluviale, fertilitatea este mai scazuta indeosebi pentru culturile de camp.

In judetul Iasi solurile apartin urmatoarelor tipuri genetice:

a. Clasa molisolurilor - (57.7%) - se suprapun cu silvostepa dezvoltandu-se indeosebi intre 100 si 250 m altitudine. Au o mare cantitate de humus si proprietati care le asigura o fertilitate deosebita. Pe pante mai mari ele se afla in diferite stadii de degradare. Sunt reprezentate prin:

- cernoziomuri tipice - pe terasele inferioare ale Prutului, Jijiei si Bahluiului. Sunt soluri cu fertilitate potentiala ridicata;

- cernoziomurile cambice (levigate) - larga raspandire in cuprinsul Campiei Moldovei, dar si pe areale apreciabile in sudul si estul Podisului Central Moldovenesc sau in Podisul Sucevei (Saua Ruginoasa - Strunga). Se caracterizeaza printr-o fertilitate ridicata, fiind intens folosite in agricultura;

- cernoziomuri argiloiluviale - se gasesc la contactul zonei colinare cu zonele mai inalte de podis si au o fertilitate la fel de ridicata ca cele cambice;

- solurile cenusii - au pozitia altimetrica la 200-300 m, dezvoltandu-se indeosebi in fasiile de racord dintre domeniul forestier si cel de silvostepa; au o fertilitate medie spre buna.

Tot molisoluri sunt rendzinele (pe calcare) si pseudorendzinele (pe marne), din zonele de podis din vest si sud, fiind deosedit de favorabile pentru silvicultura, pasuni, fanete si chiar pomicultura.

b. Clasa argiluvisoluri - (7.7%) - se desfasoara la inaltimi de peste 300 m si cuprinde:

- soluri brune argiloiluviale (tipice si rendzinice) se intalnesc in zona de contact dintre campia colinara si zona de podis intre 180 si 300 m. Potentialul lor de fertilitate este moderat, fiind favorabile utilizarii silvice, pomicole si viticole;

- soluri brune luvice (tipice si tipice pseudogleizate) cu o mare cuprindere in zonele de podis din vestul si sudul judetului, la altitudini de 300-450 m, sunt formate sub padurea de stejar si gorun. Sunt soluri cu fertilitate moderata favorabile utilizarii silvice si viti-pomicole, dar cu masuri ameliorative pot fi cultivate si cu cereale sau plante industriale.

c. Clasa solurilor hidromorfe - (2.0%) - sunt soluri intrazonale cu fertilitate redusa:

- lacovisti (tipice si salinizate) care se dezvolta pe depozite lut - argiloase si argiloase, in care apa freatica, puternic mineralizata se gaseste la adancimi mai mici de 2 m, iar in unele perioade ale anului urca pana la suprafata;

- solurile gleice (molice si salinizate) se gasesc in luncile Siretului si Moldovei.

d. Clasa solurilor halomorfe - (1.6%) - sunt soluri intrazonale frecvente mai ales in lungul vaii din bazinul Jijiei, carora le apartin soloneturile si soloneacurile. Folosirea lor pentru diverse culturi agricole necesita unele masuri de ameliorare.

e. Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate - (31.0%) - completeaza gama solurilor intrazonale:

- soluri aluviale - ocupa portiuni intinse in cadrul luncilor inundabile ale Siretului, Prutului, Moldovei, Jijiei si ale altor rauri. Au o fertilitate moderata;

- regosolurile si erodisolurile - se intalnesc izolat pe versantii afectati de eroziuni intense, atat in zona colinara cat si de podis. Au in general o fertilitate scazuta;

- complex de soluri in zone cu alunecari active sau stabilizate - 14.1% din total clasa.

Conform datelor furnizate de Oficiul de cadstru Agricol si Organizarea Teritoriului Agricol Iasi, la data de 31.12.2000 resursele de sol ale judetului sunt reprezentate prin cele 380.200 ha. folosite ca terenuri agricole, din care 250.300 ha. terenuri arabile.

Datorita caracteristicilor conditiilor naturale, fondul pedologic agricol este afectat de o serie de factori limitativi: eroziuni, alunecari de teren, exces de umiditate, aciditate, secaturare, poluare

In structura agricola se detaseaza suprafata ocupata cu terenuri arabile – 65.83 %, dupa care urmeaza cele ocupate cu pasuni si fanete naturale – 28.56 %, vii – 3,29 % si livezi – 2,31%.

Resurse de vegetatie si fauna

Fauna

Elementele faunistice ale judetului Iasi sunt strans legate de specificul invelisului vegetal, putandu-se deosebi o fauna caracteristica padurilor, silvostepei - stepei si luncilor, precum si o fauna acvatica.

Vegetatia

Diversitatea conditiilor pedo-climatice si oro-hidrografice ale judetului Iasi, au determinat instalarea unei vegetatii foarte variate, cu elemente floristice bogate si de origini diferite, ca urmare a interferentei pe acest teritoriu a provinciei central-europene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatica.

Vegetatia naturala apartine zonei forestiere in vest si sud si zonei de silvostepa in nord-est, sud-est si extremitatea sudica.

Resursele subsolului

Resurse minerale

In functie de alcatuirea geologica, resursele minerale din subsolul judetului Iasi pot fi grupate in doua categorii: resurse legate de soclu si resurse legate de cuvertura. Acestea din urma, la randul lor, pot fi separate in resurse legate de cuvertura acoperita (care nu afloreaza) si resurse legate de cuvertura descoperita.

Resurse legate de formatiunile cuverturii aflate sub nivelul de eroziune



a) Hidrocarburi

b) Fosforite

c) Gips, calcare, gresii, nisipuri, argile

Resurse legate de formatiunile cuverturii aflate peste nivelul de eroziune

Resursele utile care apar in cuprinsul cuverturii, aflate deasupra nivelului de eroziune (inclusiv depozitele cuaternare) sunt reprezentate prin: argile, siltite, nisipuri, pietrisuri, calcare, gresii, luturi loessoide, luturi deluviale si coluviale.

Apele minerale

Apele minerale constituie o resursa regenerabila, extrem de importanta, de valoare nationala sau internationala, dar insuficient valorificata, cu insusiri atat curative cat si alimentare remarcabile.

Apele de adancime de pe teritoriul judetului Iasi sunt puternic mineralizate datorita dizolvarii sarurilor din sedimente. De exemplu, forajele de adancime executate in punctul Nicolina-Iasi (1032 m) au pus in evidenta existenta unor ape clorosodice si clorocalcice, usor radioactive, cu o mineralizare foarte ridicata, variind intre 57,78 g/kg si 63,69 g/kg, din care 25,11 - 43g/kg NaCl si 16-30 g/kg CaCl2, la care se adauga continuturi reduse de NaCl, CaSO4 si Ca(HCO3)2. Pe langa acest complex acvifer din fundament, s-a constatat existenta a inca doua complexe acvifere, unul in formatiunile paleozoice, cu ape clorosodice, cu concentratie mare in saruri, si altul in formatiunile miocene cu ape clorosodice, sulfuroase, bromo-iodurate, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene, cu o concentratie mare in saruri.

Pentru calitatile lor terapeutice, aceste ape se valorifica in cadrul complexului balnear format din: un spital de recuperare cu baza de tratament, o policlinica balneara, un pavilion de cazare si tratament si o plaja amenajata. Rezerva exploatabila de apa subterana minerala de la Nicolina, confirmata de catre Comisia de Rezerve Geologice in 1979, s-a ridicat la valoarea de 299 mc/zi.

1.1.3. Infrastructura

Caile de comunicatii

Reteaua de drumuri

Situatia drumurilor publice din judetul Iasi, la 31 decembrie 2003

Drumuri publice total

(km)

Drumuri nationale (km),

Drumuri judetene si comunale (km)

Densitatea drumurilor publice pe

100 km2tritoriu

total

modernizate

Cu imbracaminti usoare rutiere

total

modernizate

Cu imbracaminti usoare rutiere

Drumurile nationale de pe teritoriul judetului Iasi sunt: DN 24, DN 28, DN 28A. Acestea traverseaza municipiile Iasi si Pascani si se afla in intretinerea primariilor.

Reteaua feroviara

Reteaua de cai ferate in exploatare pe teritoriul judetului Iasi la 31 decembrie 2003

Total cai ferate (km)

din care electrificate

Din totalul liniilor

Densitatea liniilor pe 1000 km2 teritoriu

Cu ecartament normal

Cu ecartament larg

simple

duble

Transportul feroviar in judetul Iasi, se desfasoara pe doua magistrale (500 si 600) si cinci trasee de linii secundare.

Transportul aerian este sigurat de Aeroportul International Iasi.

Transportul urban

Transportul urban de pasageri la 31 decembrie2003

Tipul vehicolului

Tramvaie

Autobuze

Troleibuze

Numarul vehiculelor din inventar

Pasageri transportati

(mii persoaner)

Stazile orasenesti formeaza o retea cu lungimea totala de 730 km, din care 436 km – strazi modernizate

1.1.4.Zone protejate

Pe teritotiul judetului Iasi se gasesc in prezent urmatoarele arii si zone protejate :

  • 27 de arii naturale protejate, insumand o suprafata de 5 401,48 ha
  • 2 rezervatii de importanta avifaunistica, avand o suprafata totala de 16 900 ha
  • 7 perimetre speciale forestiere protejate, cu o suprafata totala de 959,6 ha
  • 221 monumente ale naturi

1.1.5. Asezarile umane

Populatia stabila a judetului Iasi, la data de 01iulie 2003 ,era de 816003 persoane, reprezentand 3,75% din populatia tarii. Densitatea populatiei – 147,1 locuitori/km2 – este mai ridicata decat media nationala (95,7 locuitori/km2).

Resedinta judetului, municipiul Iasi, cu o populatie de 313444 locuitori la data de 01 iulie 2003 , ocupa locul 4 intre orasele Rominiei, dupa municipiile Bucuresti, Constanta si Timisoara.

Celelalte localitati urbane ale judetului , aveau ,la data de 01 iulie 2003 , numarul de locuitori conform tabelului nr.0-2.

Organizarea administrativa a judetului Iasi cuprinde :

2 municipii – Iasi si Pascani;

2 orase – Harlau si Targu Frumos;

85 de comune;

420 de sate.

Tabel 0-2 Asezarile umane

Tip asezari

Numar asezari

Numar locuitori

Mediu rural

-< 500 locuitori

-500 – 1.500 locuitori

-1.500 – 5.000 locuitori

-> 5.000 locuitori

Total mediu rural

Mediu urban

-< 20.000 locuitori

-20.000 – 100.000 locuitori

-100.000 – 300.000 locuitori

-> 300.000 locuitori

Total mediu urban

TOTALJUDET

Sursa : Directia Judeteana de Statistica Iasi

Date existente la 01 iulie 2003

Tabel 0-3 Populatia in mediu urban

Denumire oras/municipiu

Numar locuitori

IASI

PASCANI

HARLAU

TARGU-FRUMOS

TOTAL

Sursa : Directia Judeteana de Statistica Iasi

Date existente la 01 iulie 2003

Populatia judetului Iasi a inregistrat o usoara crestere din 1999 pana in 2001 (de 1,04%), urmata de o scadere de 4,37% in anul 2002.,apoi o crestere usoara in urmatorii doi ani.

Tabel 0-4 Evolutia populatiei

Anul

Numar locuitori aferent teritoriului administrativ

Densitatea populatiei (loc/km2)

Numar turisti teritoriului administrativ*

aferent



Sursa : Directia Judeteana de Statistica Iasi

Date existente la 01 iulie 2003

EVOLUTIA POPULATIEI

1.2.Utilitati

1.2.1. Alimentare cu apa si sisteme de canalizare

In privinta alimentarii cu apa , in judetul Iasi sunt alimentate in sistem centralizat un numar de 9 localitati, dupa cum urmeaza :

  • 4 localitati urbane : Iasi (cu cartierele”satelit” arondate : Dancu,Holboca si Tomesti ), Pascani , Targu-Frumos si Harlau ;
  • 5 localitati rurale : Belcesti , Podul- Iloaiei,Raducaneni , Tibanesti si Vladeni )

Toate cele 9 localitati sunt deservite de doi operatori de distributie a apei potabile : Regia Autonoma Judeteana Apa-Canal (RAJAC) Iasi, cu ponderea cea mai mare ( 90% din localitati) si Directia Apa-Canal Pascani ( 10 % din localiati)

In toate cele 9 localitati exista atat statii de tratare a apei cat si statii de epurare a apelor uzate.

D.A.C. Pascani deserveste numai municipiul Pascani.

RAJAC Iasi asigura alimentarea cu apa potabila si industriala, canalizarea si epurarea apelor uzate in municipiul Iasi, orasele Targu-Frumos si Harlau, precum si intr-un numar de 5 centre comunale: Podu Iloaiei, Raducaneni, Belcesti, Tibanesti si Vladeni, deservind peste 550 000 locuitori si 2 500 agenti economici. Obiectul de activitate al RAJAC Iasi consta in:

captarea, aductiunea, tratarea, inmagazinarea si distributia apei potabile si industriale catre populatie, agenti economici, agenti economici si unitati social-culturale;

colectarea, prin intermediul retelelor de canalizare, a pelor uzate si meteorice;

tratarea apelor uzate.

Capacitatile pe care le administreaza RAJAC sunt:

apa potabila si industriala – 5 485 l/s;

retele de aductiune si distributie – 1 059 km;

tancuri de stocare – 105 000 m2;

epurare mecanica si biologica a apelor uzate, menajere si industriale – 4 570 l/s

De asemenea, RAJAC Iasi desfasoara urmatoarele activitati complementare: proiectare in regie proprie, consulting, intretinerea si repararea utilajelor de interventie si transport, montari de contoare.

In perioada 2000 – 2003 s-au efectuat retehnologizari la statiile de tratare a apei potabile Timisesti si Chirita, precum si modernizarea statiilor de pompare Pacurari, Aurora si Mijlociu.

Sisteme de incalzire

Mediul urban

In localitatile urbane ale judetului Iasi sistemul de incalzire predominant este cel de termoficare in regim centralizat, dupa cum urmeaza:

- pentru municipiul Iasi – principalul firmizor de energie termica este S.C. CET S.A. Iasi;

- pentru municipiul Pascani – R.A.G.C.L. Pascani;

- pentru orasul Targu-Frumos – S.C. TERMOSERV S.A Targu-Frumos.

Toate aceste societati sunt organizate ca servicii publice in subordinea primariilor respective , iar orasul Harlau nu dispune de incalzire in sistem centralizat, locuitorii fiind bransati individual la sistemul de alimentare cu gaze naturale.

Cu exceptia S.C. CET S.A. Iasi, care utilizeaza mai multe tipuri de combustibil, ceilalti furnizori de energie termica utilizeaza numai gaze naturale.

Lungimea totala a conductelor de distributie a gazelor naturale pe teritoriul judetului la 31 decembrie 2003 era de 540 km, iar volumul gazelor naturale distribuite in anul 2003 a fost de 354 590 mii m3, din care 192 411 mii m3 pentru uz casnic.

S.C. ”C.E.T. Iasi ” S.A. are in gestiune si exploateaza instalatiile de producere a energiei electrice si termice din municipiul Iasi si alimenteaza cu energie termica consumatori urbani si industriali , cea mai importanta activitate fiind alimentarea cu energie termica a peste 80.000 apartamente in municipiul Iasi . Structura consumului de combustibili utilizati de S.C. CET S.A. Iasi arata o scadere a consumului de pacura si carbune si o crestere a consumului de gaze naturale:

Combustibil

Procent

Pacura

Gaze naturale

Carbune( huila)

SC CET Iasi livreaza agent termic primar consumatorilor finali (agenti economici, agenti comerciali, scoli, spitale, institutii) si agent termic secundar prin punctele termice care au apartinut revanzatorului (populatiei, scolilor, gradinitelor si agentilor economici care sunt la parterulblocurilor).

SC CET Iasi detine o pondere importanta pe piata in ceea ce priveste energia termica (cca70% ).

In functie de combustibilul utilizat pentru incalzire in municipiul Iasi, la 31 decembrie 2003 era prezenta urmatoarea situatie :

Tip combustibil

Nr.locuinte

Procentul

numar total de locuinte, din care :

termoficare urbana

centrale termice de apartament

gaze naturale la sobe

carbune la sobe

Procentul de apartamente debransate de la sistemul centralizat de incalzire la 31 decembrie 2003 era de 20%, in ultimii ani inregistrandu-se o scadere a debransarilor, precum si un numar de cereri de rebransare.

Mediul rural

In mediul rural, incalzirea populatiei se realizeza individual, principalul combustibil utilizat fiind lemnul.

1.3.Aspecte socio-economice

1.3.1. Situatia socio-economica a regiunii

Structura si repartitia principalelor activitati economice in judetul Iasi sunt determinate de pozitia geografica, varietatea resurselor naturale, precum si de traditia existenta in prelucrarea acestor resurse.

Numarul total al intreprinderilor industriale la sfarsitul anului 2003 era de 1 501, din care 5 in industria extractiva si1 496 in industria prelucratoare, iar12 in domeniul energiei electrice si termice, gaze si apa.

Pe clase de marime, agentii economici din judet sunt repartizati astfel:

76 – unitati mari

265 – unitati mijlocii

1 133 – unitati mici

9 634 – unitati micro

Tabel 0-1 Balanta fortei de munca la 31 decembrie 2003

Domeniu

Cod CAEN

Numar agenti economici (nr.)

Pondere agenti economici (%)

Agricultura, silvicultura, piscicultura (total), din care:

lipsa date

lipsa date

-agricultura si servicii auxiliare

lipsa date

lipsa date

-silvicultura, exploatarea forestiera si economia vanatului

lipsa date

lipsa date

-piscicultura si pescuitul

lipsa date

lipsa date

Industrie (total), din care:

• industrie extractiva, din care:

-extractia si prepararea carbunelui

-extracsia petrolului si gazelor naturale

-extractia si prepararea minereurilor radioactive

-extractia si prepararea minereurilor radioactive

-alte activitati extractive

• industrie prelucratoare (total), din care:



-industria confectiilor din textile, blanuri si piele

-industria textila si a produselor textile

-industria de prelucrare a lemnului

-industria celulozei, hartiei si cartonului

-industria de masini si aparate electrice

-industria de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou

-industria pielariei si a incaltamintei

-industria de masini si echipamente

-industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale

-industria altor produse din minerale nemetalice

-industria de aparatura si instrumente medicale, de precizie, optice si ceasornicarie

-industria metalurgica

-industria de echipamente, aparate de radio, televiziune si comunicatii

-industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice

-industria constructiilor metalice si a produselor din metal

-industria alimentara si a bauturilor

-industria tutunului

-edituri, poligrafie si reproducerea inregistrarilor pe suporti

-industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari

-industria mijloacelor de transport rutier

-industria altor mijloace de transport

-productia de mobilier si alte activitati neclasificate

-recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

Energia electrica si termica, gaze si apa (total), din care:

-productia, transportul si distributia de energie electrica si termica, gaze si apa calda

-captarea, tratarea si distributia apei

Constructii

Comert, prestari servicii (total), din care:

-vanzarea, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule

-comert cu ridicata

-comert cu amanuntul; repararea bunurilor personale si gospodaresti

Hoteluri si restaurante

Transport si depozitare

-transporturi terestre; transporturi prin conducte

-transporturi pe apa

-transporturi aeriene

-activitati anexe si auxiliare de transport; activitati ale agentiilor de voiaj

Altele

TOTAL ag. econ. resp. populatie ocupata

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Iasi

Procentul populatiei ocupate fata de populatia activa a judetului era la 31 decembrie 2003 de 90,5%.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate