Mediul padurilor umede dense (tropical umede-ecuatoriale)

Mediul padurilor umede dense (tropical umede-ecuatoriale)

Localizare. Se afla de o parte si de alta a Ecuatorului, in medie pana la 5⁰ latitudine, cu o extensie deosebita in America de Sud (bazinul Amazonului, Podisul Guyanelor, nordul Podisului Brazilian), Africa (bazinul fluviului Congo, litoralul Golfului Guineii, estul Madagascarului), Indonezia, Filipine, Malaysia etc, la altitudini pana la 1.000 m.

Clima. Precipitatiile medii anuale sunt abundente, depasind 2.000 mm/an, in apropierea coastelor fiind mai mari. Spre exemplu, in Columbia, la Buenaventura, pe tarmul Pacificului, se inregistreaza peste 9.000 mm/an. Nebulozitatea este ridicata, iar atmosfera este permanent saturata cu vapori de apa. Aceste conditii favorizeaza dezvoltarea padurilor ecuatoriale luxuriante care sunt greu suportate de om.

Evaporatia este foarte mare, au loc condensari la altitudine si ploi bogate in a doua parte a zilei; precipitatiile sunt bogate in tot timpul anului. Cursurile de apa cu cele mai mari debite se intalnesc in acest mediu, unde ploua constant si aproape zilnic (ex.: fluviile Amazon, Congo), iar albiile raurilor sunt marginite de maluri cu vegetatie bogata.

Climatul se remarca prin constanta, in timpul anu­lui, a valorilor temperaturilor (25-35⁰ C), umiditatii (peste 85 %), respectiv a precipitatiilor (2.000 - 4.000 mm, cu regim aproape diurn). Aceasta clima este permanent calda si umeda si se extinde in bazinul Amazonului, America Centrala, ba­zinul fluviului Congo, in Golful Guineei, Arhipelagul Indonezian si in cel Filipinez.

Umezeala si tem­peraturile ridicate determina circuitul rapid al substantelor nutri­tive, iar descompunerea substantelor organice sub actiunea bacteri­ilor favorizeaza formarea solurilor lateritice ( bogate in oxizi de fier, mangan si aluminiu care dau argilelor culoarea rosiatica), impiedicand formarea humusului.

Vegetatia este reprezentata de padure, iar cele mai extinse sunt in bazinul Amazonului (selvasul), in bazinul fluviului Congo, in Nigeria si in Golful Guineii, in Arhipelagul Indonezian, Insulele Filipine si nord-estul Australiei. Ele sunt dispuse etajat, pe doua-trei straturi, cei mai inalti arbori ajungand la inaltimea de 40-50 m. Vegetatia cuprinde un numar mare de liane (90% din speciile existente pe Glob) si plante epifite care se ataseaza de trunchiul, ramurile arborilor si lianelor folosindu-le pentru sustinere, cum sunt orhideele, licheni, muschi si diferite ferigi.

Cunoscuta sub numele de selvas, hylaea, bosanes etc., padurea se remarca prin arbori si arbusti cu valoare economica deosebita (arborele de cauciuc, arborele de cacao, palmierul de vin, de ulei, acaju, abanosul, palisandrul, arborele de cafea, mango, arborele de scortisoara,de chinina, bambusul, mahonul, etc).

In urma defrisarilor s-a produs distrugerea iremediabila a mii de specii de plante si animale si se instaleaza o vegetatie secundara, foarte densa, cu tufisuri, palmieri si bambusi, care este cunoscuta sub nu­mele jungla.

Fauna cuprinde cateva zeci de mii de specii de insecte, numeroase pasari si reptile. Dintre mamifere, sunt raspandite maimutele, cum sunt gorila, cimpanzeul si babuinul in Africa, urangutanul si gibonul in Asia de Sud-Est, la care se adauga animalele carnivore, cum sunt cele din savane: leul, tigrul, leopardul.

Interventia antropica. In timp, in aceste locuri s-a produs schimbarea unui mediu natural al padurii ecuatoriale cu un mediu antropizat, pentru ca, in final, sa se revina la un mediu natural, altul decat cel initial, in care se mai pastreaza sechele ale interventiei omului. Schimbarile sunt mult mai profunde in regiunile de tarm, unde exista amenajari portuare, apoi in spatiul marilor orase si in lungul marilor artere de comunicatie (de exemplu, Transamazonianul).

Mineralele amintite in compozitia solului, sunt extrase, constituind minereuri cu valoare industriala, exemplu bauxita, principalul minereu de aluminiu este exploatat pe coasta Guyanei - America de Sud.

Interventia omului a facut ca acest mediu sa-si restranga mult arealul intr-o serie de regiuni sud-americane (in Brazilia inde­osebi), africane (R. D. Congo, Nigeria s.a.), asiatice (Indonezia, Filipine, India s.a.). In locul padurilor defrisate s-au extins culturile agricole, indeosebi plantatii de arbori tropicali (de cafea, de cacao, de vanilie s.a.), dar in unele cazuri s-au instalat fenomene ca degra­darea terenurilor prin lateritizare, eroziune etc.