Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Parcul National Cozia-Naratu-Calinesti


Parcul National Cozia-Naratu-Calinesti




Parcul National Cozia-Naratu-Calinesti




Tipul: Parc national

Parcurile nationale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor esantioane representative pentru spatiul biogeografic national, cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice.

Fiecare parc national este compus din trei categorii de teritorii: parcul propriu-zis, rezervatia integrala si zona periferica (preparcul sau zona tampon). Parcul propriu-zis protejeaza integral mediul natural, cat si fauna si flora aferenta, iar activitatile umane sunt limitate la practicarea unui turism organizat, supravegheat de rangeri.

Rezervatiile integrale se constituie de regula in interiorul parcului, pentru protectia stricta a unor areale de interes stiintific deosebit, unde nu este permis accesul turistilor.

Zona periferica este preparcul sau o zona tampon ce realizeaza legatura parcului cu teritoriile antropizate. Aici se afla de regula sediul administrativ al parcului, dotarile turistice, spatiile de parcare, punte de informare etc.

Suprafata totala a Parcului National Cozia este de 17 100 ha, padurile reprezentand 96%.

Bibliografia

Gheorghe Ploaie, Parcul National Cozia, Rm.Valcea

Pavel Prundurel, Danut Calin, Robert Damian, Parcul National Cozia-Harta turistica

***scara hartii: 1:25000

Poze de pe site-urile: https://www.arpmsv4.ro/imagini_parcul_national_cozia.html, https://www.vivid.ro/index.php/issue/80/page/conservation/tstamp/1147421171, https://www.kolibrikerteszet.hu/alacsony_evelo_novenyek_eh

Dictionar

Bastion = fortificatie

Genofond = rezervor genetic al unei populatii

Arborete = portiune de padure caracterizata printr-o vegetatie omogena, deosebita de restul padurii din jur

Termofil = iubitor de caldura

A colmata = a se inchide, a se obtura

Belvedere = loc, terasa, platforma de unde se poate privi departe

semnalizate si sa creeze refugii pentru oprire, admirare si fotografiere (filmare).

Pentru dezvoltarea in viitor a turismului in zona, care va aduce beneficii Romaniei, este necesara asfaltarea drumului de pe Valea Baiasului, intre Manastirea Cornet si centrul Comunei Perisani. Un mare castig pentru Romania si pentru tara Lovistei va fi dobandit prin constructia preconizatei autostrazi dintre Sibiu si Pitesti prin Boisoara-Perisani-Poiana-Curtea de Arges care va devia traficul greu de pe Valea Oltului si va permite valorificarea turistica a Parcului National Cozia si a Depresiunii Lovistea.

Motivatia ocrotirii: Parcul National Cozia a fost infiintat pentru conservarea mediului si ocrotirea speciilor pe cale de disparitie, precum si diferite monumente ale naturii, care prezinta un interes stiintific major.

Delimitarea parcului. Parcul National Cozia cuprinde doua masive muntoase: Cozia si Naratu despartite de defileul adanc al Oltului, intre confluienta cu Valea Baiasului si Manastirea Cozia. La acestea se adauga segmentul montan dintre Valea Lotrului si Paraul Negoi, care face parte din Muntii Lotrului.

Pe partea nordica, limita parcului o constituie culmea ce porneste de la confluenta paraului Vasilatu cu Lotrul, si se dispune spre nord-est pe la obarsia Vaii Doabra.

Limita estica o constituie aliniamentul satelor Pripoare, Surdoiu (comuna Perisani) si Dangesti (comuna Berislavesti), respectiv Vaile Gresiilor si Turburoasa, avand cumpana de ape la 738 m, iar mai la sud Paraul Bradisor.

Limita sudica a parcului este determinata de culmea muntoasa impadurita, care porneste din Vf. Dosul Pamantului (1219 m) si se orienteaza spre est, ocoleste la nord obarsia paraului Caciulata si coboara la Olt prin

Plaiul Priboieni.

Limita vestica o formeaza Valea lui Stan, afluent de dreapta al Lotrului, care la obarsie se continua cu o culme muntoasa (La Mocirle) ce trece prin Vf. Olanestilor (Sturii Olanestilor – 1416 m) si ajunge in Vf. Dosul Pamantului (1219 m).

Drumuri si cai de acces. Accesul se face pe drumul European E81, prin localitatile Calinesti, Corbu, Golotreni, Caciulata si Pausa. Deviind de la acest drum, se poate intra in parc si prin localitatile Brezoi (situate in nord-vest), si Baiasu (situata in nord-est) sau Calimanesti, Jiblea Veche, Serbanesti, Patesti si Dangesti (situate in sud).

Cursul Oltului mai este insotit de calea ferata care leaga localitatile Sibiu de Ramnicu Valcea (situate la nord si la sud de Carpatii Meridionali). Exista mai multe trasee turistice care converg spre Varful Cozia (1668 m) sau Varful Naratu (1509 m).

Altitudinea absoluta: Altitudinea absoluta se inregistreaza in Vf. Cozia (Ciuha Mare sau Ciuha Neamtului), care are 1688 m.

Altitudinea relativa: Altitudinea relativa a Vf. Naratu fata de Valea Lotrisor este de aproximativ 950 m, a Vf. Cozia fata de Valea Mare este de aprox. 890 m, a Vf. Omu fata de Valea Oltului este de aprox. 1210 m.

Apartenenta administrativa. Parcul National Cozia depinde de localitatile Calimanesti, Salatrucel, Berislavesti, Perisani, Racovita si

casete video. Toate vor fi imprimate in limba romana si limbi de circulatie internationala

Dotarile turistice vor face fata standardelor internationale. De aceea cabanele vor trebui modernizate, echipate cu sisteme moderne de comunicatie, iar personalul va fi instruit corespunzator. Se va studia posibilitatea crearii de instalatii de transport pe cablu pentru accesul in zona inalta atat pentru masivul Cozia (etapa I), cat si pentru Masivul Naratu (etapa a II-a).

Se vor dezvolta cercetarile stiintifice pentru a se stabili mai exact structura si functiile ecosistemelor, pentru a reduce impactul turismului. Specialistii acreditati vor beneficia de tot sprijinul autoritatilor locale si administratiei parcului. Rezultatele cercetarilor, publicate in lucrari de specialitate, vor fi facute cunoscute autoritatilor parcului si administratiei, eventual vor fi urmate de masuri adecvate care sa elimine orice impact asupra echilibrului ecologic.

Se vor delimita pe teren, prin insemne specifice, limitele parcului national, precum si limitele rezervatiilor stiintifice. In plus, vor fi montate panouri explicative, panouri de avertizare, sageti indicatoare la toate punctele de control ca si in unele puncte cheie ale traseelor. Acestea vor aduce un surplus de informatii vizitatorilor. Este necesar ca toate punctele de belvedere de pe traseele turistice ca si pe drumul auto ce conduce la Cabana Cozia sa fie

grupurile de turisti, vor da explicatii si vor asigura securitatea oamenilor si protectia naturii.

Intocmirea unui regulament de organizare, functionare si vizitare avizat de M.A.P.M., Consiliul judetean si Academia Romana. Aceasta va include ariile vizitabile, traseele turistice, obigatii ale turistilor, ale personalului parcului, etc.

Interzicerea construirii oricaror edificii civile sau industriale, baraje, captari, linii electrice, prospectiuni geologice, case de vacanta ale persoanelor fizice si juridice, cu exceptia dotarilor pentru turismul organizat civilizat si sigur. Se vor interzice activitati care pun in pericol echilibrul ecologic si afecteaza vietuitoarele din Parcul National (debitarea lemnului, pasunatul etc.)

Se va elimina in scurt timp pasunatul pe intreg teritoriul parcului national. Stanele existente isi vor inceta activitatea, pastorii fiind sprijiniti de autoritatile locale sa-si gaseasca alte teritorii de pasunat.





Dezvoltarea unui sistem de informatii despre parc prin editurarea de material informativ care sa fie usor de procurat in toate punctele de acces in parc dar si in sistemul de difuzare a materialelor tiparite. Acestea vor fi: ghiduri, harti, albume, ilustrate,

Brezoi.

Unitatea de relief. In constitutia geomorfologica a Parcului National Cozia se disting trei elemente majore: Masivul Cozia, Masivul Naratu si Defileul Oltului. La acestea se adauga sectorul cuprins intre Valea Lotrului si valea Piraului Negoi, la nord de Valea Calinesti.

Masivul Cozia apartine complexului Muntilor Fagarasului si reprezinta un fragment dintr-o culme sudica cristalina (Cozia-Ghitu-Frunti) ce se dispune la sud de Muntii Fagarasului si paralel cu acestia fiind separata de Depresiunea Lovistea.

Masivul Naratu este un bastion stancos cu care se termina spre est, in Valea Oltului (imag. alaturata), lunga culme a Muntilor Capatanii. El domina Valea Lotrului la cofluienta acesteia cu Oltul si o parte din depresiunea Lovistei. Putin cunoscut, mai putin cercetat datorita inaccesibilitatii sale, acest masiv muntos cu inaltimea maxima in Vf. Naratu (1509 m) se incadreaza

sincinematic si geomorfologic in aceeasi categorie cu Masivul Cozia. Se delimiteaza de restul Muntilor Capatanii prin Saua “La Mocirle” (1074 m), o suprafata joasa si largita in care se apropie izvoarele paraului Olanesti (sud) de cele ale Vaii lui Stan (nord).

Valea Vultureasa pe versantul Nordic al Naratului, care delimiteaza net masivul spre nord, aceasta reprezentand si sediul hipocentrului cutremurelor fagarasene.

Formele de relief se dezvolta pe gneise oculare si conglomerate cretacice (Gr. Posea, 1982) situandu-se in subetajul fluvio-torential al Muntilor Capatanii in care vegetatia forestiera impiedica eroziunea si scurgerea pe versanti.

Defileul Oltului, unul dintre cele mai spectaculoase din Carpati, reprezinta cea de-a treia componenta importanta a reliefului din Parcul National Cozia. Defileul adanc de circa 800 m, lung de circa 20 km si contorsionat, pare a fi dezvoltat pe o linie de fractura tectonica.

Relieful ruiniform

Chiar daca Masivul Cozia se individualizeaza prin relieful de tip Cozia si prin gneisul ocular de Cozia, ambele prezente si in Masivul Naratu, se cuvine sa adaugam si elementele de microrelief specific, ce aduc un surplus de origaniltate acestui masiv.

Aceste microforme, modelate in regim

Manastirea Cozia Veche sau Sfantul Ioan de la Piatra este un nou asezamant monahal ridicat recent in perioada 1955-1996 pe ruinele vechi ale unui schit amplasat intre apele Oltului si Muntele Basarab.

Locuri istorice. In imediata apropiere a parcului national se afla cateva locuri istorice demne de a fi socotite obiective turistice. Astfel, la marginea sudica, imediat in aval de barajul Turnu se afla bine cunoscutele ruine ale castrului roman Arutela, important punct fortificat construit de romani in timpul expeditiilor acestora spre inima Daciei. Aici, in Poiana Bivolari existau, se pare de pe vremea romanilor izvoare cu ape termale. Deoarece romanii au fost printre primele popoare care au utilizat baile termale, amplasarea acestui castru pare a fi legata mai mult de necesitatile de tratament ale ostenilor decat ca punct de fortificatie. Astazi, unul dintre izvoare este captat, avand utilizari locale.

Masuri administrative

Crearea unei administratii proprii a parcului subordonata atat Departamentului parcurilor nationale care trebuie sa functioneze sub egida Ministerului Apelor, Padurilor si Mediului, cat si Consiliul judetean si Academiei Romane, in conformitate cu legea.

Administratia va crea obligatoriu un sistem de paza cu rangeri (instruiti prin scoala postliceala) purtatori de uniforma si armament care vor aplica regulamentul de vizitare. Rangerii vor insoti

fost construita intre anii 1387-1388, sub conducerea domnitorului ,,Mircea cel Batran”, fiind sfintita la 18 mai 1388. De-a lungul timpului a suferit mai multe reparatii, adaugari, schimbari de destinatie. Pe la 1417 Neagoe Basarab repara lacasul, iar mai tarziu Constantin Brancoveanu adauga pridvorul de pe fatada vestica, cu coloane in binecunoscutul stil brancovenesc. In 1879 era transformata in penitenciar, iar intre anii 1927-1930 si 1958-1962 au fost efectuate lucrari de consolidare si restaurare.

Manastirea Turnu (imaginea alaturata) se afla in micul bazinet depresionar realizat de paraul Turnu, inainte de intrarea apelor sale in Olt. Numele pare a veni de la numeroasele turnuri stancoase aflate in jur (inclusiv Turnul lui Teofil ce strajuieste de la inaltime apele Oltului).

Manastirea Stanisoara, construita in timpul domniei lui Constantin Mavrocordat (1744-1748) pe ruinele Schitului Nucet ridicat de pustnicii Meletie si Neofit la 1671, se afla asezata mai aproape de munte si mai departe de alte asezari omenesti, intr-o mica depresiune strajuita de Coltii Foarfecii si stancariile de pe Muchia Fruntea Oii, dar siu de Vf. Salbaticu (803 m).

periglaciar, constituie elemente deosebite de atractie. Intre ele se pot aminti portalurile, grotele si chipurile antropo si zoomorfe.

Portalurie sunt elemente in forma de arcada, cu inaltimi de 1-10m, reprezentand pe alocuri chiar porti de trecere de pe un versant pe celalalt. Intre acestea se pot mentiona: Poarta Omului (sau Poarta de sub Piatra), Poarta Mioarelor, Poarta de Piatra (in sectorul Stana Mocirlele-Vf. Omul), poarta Banului (sau Poarta Foarfecii), Poarta Stanisoarei (pe paraul Buzulului aproape de Manastirea Stanisoara) etc.

Grotele au cea mai larga raspandire in intreg Masivul Cozia. De dimensiuni variabile, ele servesc ca adapost pentru animale salbatice si mai rar pentru turisti.

Fiind modelate in sisturi cristaline, mai rar in gresii, nu au maretia celor din calcare, dar se pot aminti: “Pestera din Cale” pe drumul spre Manastirea Stanisoara, “Grota Haiducului” (imaginea alaturata) de la Coltii lui Damaschin, “Mecetul Pustnicului” de sub vf. Ciobanu etc.

Chipurile antropo si zoomorfe

Numeroase stanci private din anumite pozitii prezinta asemanari cu chipul uman sau cu diverse animale. Unele au capatat nume de la ciobani si reflecta vechimea vietii pastorale in acesti munti, altele au fost descrise recent de cercetatori pensionati. Intre formele representative se pot aminti: Baiatul si fata, Dacul, Mosneagul, Ursul, Hipopotamul, Barbosul, Inteleptul, Capul Ursului, Himera, Gura Pestelui, Limba, Bufnita cu pui, Vidra etc.

Administrator: Parcul National Cozia R.A. cu sediul in Calimanesti str. 24 ianuarie, nr.2.

Personalul care administreaza Parcul National Cozia este format din:

Directorul parcului

Contabil

Inginerul responsabil cu turismul si relatiile cu comunitatile

Informatician

Seful de paza

7 Rangeri

In organizare mai fac parte consiliul stiintific al parcului, format dintr-un presedinte si 12 membrii alesi prin hotarare de guvern.

Actul si anul infiintarii: Sub denumirea de ,,Parcul National Cozia” se cunoaste cel de-al doilea parc national al Romaniei, infiintat in 1990 prin Ordinul nr.7 al Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ulterior, prin Legea nr.5 / 2000

si zoomorfe, care se pot admira ti fotografia parcurgand principalele poteci turistice.

Un alt grup de obiective turistice in constituie cascadele, importante caderi de ape, spectaculoase prin dimensiuni si debit. Intre acestea, pe prim plan se situeaza cascada din cheile Lotrisorului care, surprinzator este de origine antropica, fiind creata prin constructia unui mic baraj si a unui tunel, prin anii 1866-1969 cand s-a construit si drumul forestier de pe Valea Lotrisorului. S-a integrat insa puternic in peisaj incat acum pare a fi naturala.

Pereti pentru alpinism se gasesc din abundenta, atat in Masivul Cozia, cat si in Naratu sau Defileul Oltului. Roca insa, cristalina, trebuie cercetata atent inainte, pentru a se stabili gradul de rezistenta, intrucat rocile cristaline au un grad ridicat de fisuratie la suprafata, ceea ce le confera friabilitate mare.

Obiectivele turistice antropice includ manastirile, locurile istorice, bazinele etnofolclorice, edificiile de arta (baraje, poduri, viaducte, etc.)

Intre acestea, manastirile constituie cele mai vechi obiective de atractie turistica si pelerinaj.

Manastirea Cozia (imaginea alaturata) situata la iesirea din defileul Oltului, pe malul drept, a

pe de o parte si invelisul vegetal cu intreaga-i biodiversitate de cealalta parte, peisajul din Cozia indeosebi, a fost urcat de numerosi turisti din vremuri arhaice. Multi pustnici gasesc si azi momente deosebite de revelatie in singuratatea muntelui.

Printre formele de relief ce constituie obiectivele turistice mentionam gama extrem de larga de pereti, hornuri, jgheaburi, pinteni sau boldane ce abunda pe aproape toate culmile din masivul Cozia.

Retin atentia insa Bulzul, cu silueta sa caracteristica, si cu sfinxul dacic aflat pe fata sud-estica, distins de la mare distanta, Coltii Foarfecii, Peretii Gardului, Muchia Cetatii, Sirul de Pietre, Pietrele Vulturilor, Pietrele Rosiei , Muchia Armpsarul, Turnul lui Teofil, Claia de Piatra si multe altele.

La fel de spectaculos este si Muntele Naratu dar fiind mai greu accesibil si deci cercetat de turisti, toponimia este mult mai saraca. In apropierea Varfului Naratu se afla Stancile Himera, El Zorab si calul modelate in conglomerate, vizibile din Poiana Tarsa. Sunt interesante insa formele din apropierea Naratu, Padinile Cosurilor, Pietrele Goale, Foarfeca, Cheile Lotrisprului, Dosul Pamantului, Muntele Basarab si multe altele.

La toate acestea se adauga bogatia de microforme de relief, portalurile, chipurile antropo



s-a confirmat existenta acestui parc alaturi de alte parcuri nationale infiintate in Romania. Aceasta recunoastere oficiala, guvernamentala si parlamentara, rasplateste eforturile numerosilor oameni de stiinta botanisti, silvicultori, geografi, geologi sau iubitori de natura de alte profesii, care de-a lungul timpului au militat pentru punerea sub protectie a acestui original teritoriu.

Cunoscandu-se valoarea stiintifica si peisagistica a teritoriului, punerea sa sub ocrotire are radacini mai vechi. Inca din 1966, prin Decizia nr.659 a Sfatului Popular al Regiunii Ares, a fost infintata Rezervatia naturala Cozia, impreuna cu alte teritorii protejate din tinuturile valcene. Se instituia astfel a doua serie de teritorii protejate sub forma de rezervatii naturale din judetul Valcea.

Descriere

Parcul National Cozia a aparut si s-a consolidat pe baza rezervatiei naturale Cozia. Ulterior, s-au stabilit in Masivul Cozia inca opt rezervatii naturale, si anume: Foarfeca-Bulzu, Carligu Mare, Poarta de Piatra, Naratu-Foarfeca, Puturoasa, Turtudanu (imag. alaturata), Valea Satului si Ciuha

Neamtului. Ele au fost proiectate la nivelul anilor 1970 si nu au un suficient grad de justificare. In consecinta pe baza datelor actuale propunem reconsiderarea, pana la noi cercetari, a teritoriilor ocrotite ca rezervatii naturale. Pe aceasta cale consideram mentinerea a doua rezervatii mai intinse pentru a putea proteja habitatele necesare animalelor, mai ales capre negre. Ele trebuie sa aiba un regim de protectie special, fiind interzis accesul turistilor in cuprinsul lor. Doar specialistii pot fi ingaduiti de administratie sa efectueze cercetari stiintifice.

Rezervatia din Masivul Cozia este constituita sub nucleul vechii rezervatii declarate in 1966 si cuprinde teritoriul situat intre Pietrele Rosii, Muchia Turneanu, Coltii Foarfecii, Muntele Durduc, Muntele Bulzu, Muntele Fruntea Oii. In acest areal se afla cele mai semnificative elemente vegetale caracteristice acestui masiv. In acelasi timp reprezinta o zona greu accesibila pentru vizitatori si astfel se poate asigura si marginea rezervatiei exista poteci turistice iar unul din trasee (cel de pe Muntele Scortaru) traverseaza o parte din teritoriul protejat.

Rezervatia din Muntele Naratu este prevazuta a se intinde in jurul Vf. Naratu conservand formele de relief si fauna care au fost mentionate mai sus. In plus aici se afla o puternica populatie de capre negre care gasesc cele mai bune conditii de habitat. Acest

(Triturus cristatus, Triturus montandoni), salmandre (Salamandra salamandra), iar dintre pesti in cantitati mici se intalnesc pe unele paraie pastravul (Salmo trutta fario), zgavocul (Chondrostoma nasus) si nisiparita ( Sabanejenia romanica) etc.

Apele Oltului, tulburate multa vreme de prea multa poluare, par sa fi revenit la conditii mai bune, deoarece ele adapostesc deja multe specii de pesti intre care: crapul (Cyprinus carpio), mreana (Barbus barbus – imaginea alaturata), obletul (Alburnus alburnoides), carasul (Carassius auratus), rosioara (Scardinius erythorophthalmus), etc.

Orthopterele, in numar de peste 30 de specii sunt raspandite atat in pajistile golului de munte cat si in etajele inferioare.

O mentiune aparte trebuie facuta si pentru arahnide, dintre care se evidentiaza pesudoscorpionul Neobisium carpathicum, element termofil de origine mediteraneana, frecvent atat in Masivul Cozia cat si in Naratu.

Obiectivele turistice naturale In cadrul obiectivelor naturale pe prim plan se situeaza peisajul care in cuprinsul parcului national are un farmec aparte. Stralucota imbinare intre relieful structural si petrografic

Turnu si Gura Lotrului s-au creat conditii pentru stationarea temporara si chiar iernarea unor carduri de rate salbatice (Anas plathrhynchos). In apropierea pilcurilor de stuf s-au observat lisite si starci (starcul cenusiu – Ardaea cynerea, egreta mica – Egreta garzetta), uneori chiar lebede.

Localizarile frecventate de pasari sunt situate in apropierea satelor Proieni si Draganesti, ca si aproape de Carligu Mare.

Prin prezenta periodica a pasarilor acvatice defileul Oltului a devenit un important culoar avifaunistic de valoare nationala, acesta fiind un motiv in plus de protejare. Candva in Masivul Cozia traia si vulturul barbos ( Gypaetus barbatus), ultima pereche fiind zarita prin 1937.

Reptilele sunt cunoscute prin speciil de serpi (Natrix natrix) la care se adauga soparla de piatra (Lacerta muraria) si gusterul (Lacerta viridis – imaginea alaturata). Sant prezente aproape peste tot si viperele, singurele reptile veninoase din Romania (Vipera beru si Vipera ammodytes).

Amfibienii sunt recunoscuti prin speciile de broaste (Rana dalmatina, Rana ridubunda), tritoni

teritoriu este greu accesibil si se va dirija accesul turistilor prin deschiderea unor poteci care sa evite zona, dar sa permita admirarea de la distanta a acestui tinut de o salbaticie rara.

Exista din pacate si se mentine o forma de agresiune in acest teritoriu.

De mai multi ani, cetateni din alte parti ale tarii vin aici vara special pentru a culege gingasa floare de colti (Leontopodium alpinum – fig. de mai jos) in scopuri comerciale. Un control asupra acestei condamnabile fapte este inca dificil de realizat.

Rezervatia integrala Valea Mare

In afara celor doua rezervatii stiintifice se mai afla in cuprinsul Masivului Cozia o rezervatie integrala in suprafata totala de 5565 ha destinata conservarii genofondului forestier. Este o rezervatie de seminte situata in partea estica a parcului, la obarsia paraului Valea Mare, care conserva arborete naturale cvasivirgine (bradeto-fagete) cu exemplare de dimensiuni mari in varsta de peste 200 ani.

La acestea se adauga enclavele inconjurate de padure sau din interiorul acestor grupuri de parcele, precum si intreg golul alpin (mai exact subalpin) al Muntelui Cozia.

Aplicarea integrala a prevederilor acestui ordin de catre administratia parcului va insemna un pas important in conservarea bogatului tezaur natural al Romaniei. Consideram deasemenea util si sustinem ca portalul Poarta Omului si Cascada Gardului precum si speciile Lilium Carniolicum si Rosa Coziae sa fie declarate monumente ale naturii.

Reteaua Hidrografica. Apa a fost, este si va fi un factor esentia pentru aparitia, dezvoltarea si mentinerea majoritatii formelor de viata existente acum pe Pamant.

Rocile cristaline care domina in tinutul parcului, avand un grad inalt de fisuratie, au permis acumularea unei mari cantitati de apa freatica, furnizata apoi sub forma de izvoare. Izvoarele se afla cantonate in jurul altitudinii de 1500 – 1550 m in ambele masive. De aceea, atat la cabana Cozia, cat si la alte asezaminte aflate in jur, apa trebuie pompata de la niveluri inferioare sau pur si simplu carata cu diverse vase. Mai jos insa, numarul izvoarelor creste considerabil, apele se aduna in paraie ce se dispun aproximativ radiar fata de varfurile cele mai inalte.

Toate apele curgatoare din cuprinsul parcului sunt drenate de raul Olt care strabate, insotit de un

diferentiate in functie de altitudinea biotopurilor. Dintre pasari se intalnesc: eretele (Circus cyaneus), uliul pasarar (Accipiter gentilis), bufnita (Bubo bubo – imaginea alaturata), ciuful de padure (Asio otus), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), cocosul de padure (Tetrao urogallus), cucul (Cuculus canorus), pupaza (Upupa epops), turtureaua (Streptoptelia turtur) si numeroase specii de pasarele ce ne incanta cu ciripitul lor vesel izvorat parca din ascunzisurile padurii.

Sunt cunoscute in cuprinsul parcului national peste 68 de specii de pasari, unele reprezentate in numar apreciabil de indivizi. In plus culoarul Oltului reprezinta un important traseu de migratie a pasarilor spre Europa centrala si de nord, cat spre Bulgaria (Valea Struma) si Marea Egee.

In ultimii ani, ca urmare a modificarilor ecologice in Defileul Oltului prin aparitia lacurilor de acumulare

Satanas, Lactarius piperatus, L. deliciosus etc.) cat si ciuperci corticole (Coriolus versicolor), Pleurotus ostreatus, Hydnum coraliforme, Polyporellus squamosus etc.)

Ca specii noi de ciuperci, din cele 402 specii saprofite si parazite identificate, se mentioneaza Melamsoridium alni, Peronospora cznoglossi, Anthracoidea rupestris si Ramularia thesii.

Fauna. Fauna Parcului National Cozia este bine reprezentata de aproape toate grupele mari de animale.

De apreciere deosebita se bucura speciile de vertebrate mari din care multe de interes cinegetic: cerbul (Cerbus elaphos), capriorul (Capreolus capreolus), ursul (Ursus arctos – imaginea alaturata), capra neagra (Rupicapra carpathica), vulpea (Canis vulpes), bursucul (Meles meles) rasul (Felis Lynx), jderul (Martes martes), jerdul de piatra (Martes foyna), etc. Alaturi de acestea sunt cunoscute si alte specii de talie mica: soarecii de padure (Apodemus sivaticus), veveritele (Sciurus vulgaris), parsii (Glis glis) aricii (Erinaceus europeus). Ele ocupa cenoze

defileu pitoresc intinderile stancoase ale masivelor muntoase.

La intrarea in teritoriul parcului national, Oltul primeste pe stanga paraul Baiasu, care dreneaza toata partea nordica a Masivului Cozia (fig. de mai jos), ca si jumatate din partea estica. Izvorul sau principal il formeaza paraul Samniceanu care isi aduna izvoarele de sub Poiana Mocirlele si de sub Piscul cu Brazi, apoi curge spre est si pria apele Paraului Bisericii si P. Gresiilor, care vine de sub Saua Gresiilor, cumpana de ape intre bazinul Baiasului si bazinul vaii Turburoasa ce curge spre sud. De la aceasta confluenta isi schimba cursul spre nord, primeste ca afluenti Paraul Alb, Rausorul si Frumusita pe dreapta, ca si paraiasele Sasa, Priboiasa si Posada, pe stanga.

Dupa confluenta cu Baiasul, la scurta distanta in aval, primeste tot pe stanga apele Paraului Lotrisor sau Lotrisorul Coziei, un parau lung, care are la obarsie doua izvoare importante: paraul Vamvura cu afluientul paraul Soimului.

In dreptul confluentei paraului Lotrisor cu Oltul, din dreapta debuseaza Paraul Calinesti, care isi are izvoarele

sub Vf. Robu (1900 m) din Muntii Lotrului. Unul dintre izvoare se numeste tot Lotrisor.

In apropiere de confulenta cu Oltul, Lotrul primeste pe partea dreapta paraul Valea lui Stan lung de circa 10 km care prin afluentii de dreapta (P. Neamtului, P. Lespezilor, P. Izvoarele si P.Mare) dreneaza partea vestica a masivului Naratu.

In Masivul Cozia au existat si cateva lacuri intre care cunoscute erau Lacul Haidorului, pe culmea cu acelasi nume si Lacul cu Steregoaie aflat spre nord-est pe culmea Pleasa.

Ambele insa s-au colmatat cu timpul, au fost invadate de vegetatie higrofila evoluand spre mlastini.

Pe marginea sudica a parcului exista si o serie de izvoare minerale. Ele fac parte din sisteme largi de izvoare care venind din andancime, la contactul cu mineralizatii de pirita, calcopirita si marcasita, se mineralizeaza si apar la zi ca ape sulfuroase, clorurosodice sau iodurate. Acestea se



Pentru Masivul Cozia renumele floristic este dat insa de unele specii caracteristice numite endemite locale ca: Achillea coziana (rocotelele Coziei), Rosa Coziae si Rosa argesana, Centaurea Coziensis (pesma Coziei), Ophys fusca, Viola dacica, Iris dacica, Fritillaria montana(imaginea alaturata), Iris ruthenica, Erzssimum comatus, Galium bailloni, Stipa crassiculmi ssp. Heterotricha si multe altele.

Defileul Oltului, prin particularitatile sale geomorfologice a permis adapostirea, mai ales pe vaile afluentilor, unor specii mediteraniene sau circumpolare.

Dedefileul Oltului, prin particularitatile sale geomorfologice a permis adapostirea, mai ales pe vaile afluentilor, unor specii mediteraneene si pontic-mediteraneene ca: Allisoydess utriculata, Cotynus cocgygria, Festuca drymeia, Sedum hispanicum, Vitis silvestris, Linum austriacum, etc. Tot aici se afla si Galium bailloni, descrisa initial de D. Brandza, iar apoi studiatta cronologic de Erika Schneider-Binder (1973).

Este semnificativa si prezenta Briofitelor. Tr. Stefureac si Il. Peicea (1973 au realizat un valoros studiu asupra Briofitelor din Defileul Oltului. Gh. Dhoru (1970) publica din Maivul Cozia o lista de 41 specii de Hepatice si 129 specii de muschi, evidentiind prezenta speciilor rare Mannia fragrans si Cirriphyllum cirrosum.

Dintre ciuperci retin atentia numeroase specii de ciuperci cu palarie (Amanita muscaria, Boletus edulis, b.

Carduus acanthoides, Cerastium glutinosum, Teucrium chemaedris, etc.

Dintre speciile termofile retin atentia prin prezenta lor: Allysum murale, Arabis procumbens, Fraxinus ornus, Cotynus coccgygria, Cytisus sericeus, Hieracium pavichii, Lathyrus vernetus, Sorbus cretica, etc.

Pe stancile conglomeratice din sectorul Betelu-Valea Calinesti se intalnesc urmatoarele specii: Dianthus henteri, Melica ciliata, Minuaritia frutescens, Goodyera reptans, Knautis dumetorum, Seseli rigidum, Alyssum rurale, Sempervivum heuffeli si multe altele. La acestea se adauga specii de nuanta termofila ca Dianthus deltoides, Galium divaricatum, Scabiosa banatica, Veronica bachofenii etc.

Dar tot in acest parc national intalnim si specii ale etajului subalpin care aici cresc la altitudini mai joase: Cerastium lanatum, Festuca supina, Phyteuma nanum, Poa violacea, Saxifraga cymosa, etc. Este inca un caz de inversiune de vegetatie intalnit in Masivul Cozia.

In pajistile si padurile de gorun din apropierea Manastirii Turnu, Maria Ciurchea (1966) descrie o serie de specii ca: Galium divaricatum – element mediteranean semnalat si de la Ponoarele (M. Mehedinti), Scabiosa banatica – prezenta in Clisura Dunarii, Valerianella dentata, Rosa rubiginosa, Asperula tenella, Vicia cassubica etc.

intind pe latura sudica a Muntilor Capatanii si Coziei. In perimetrul parcului sunt cunoscut izvorul din Poiana Bivolari care a fost captat, izvoarele de pe vaile Puturoasa si Puturosita. Un Izvor termal iese si acum prin apele lacului de la Turnu in apropiere de Schitul Cozia Veche. Iarna apa lacului nu ingheata in acel sector.

Aspecte climatice. Parcul National Cozia se incadreaza in climatul muntilor mijlocii aflati in partea centrala a tarii, cu variatii ale parametrilor climatici in functie de succesiunea anotimpurilor si de altitudine.

Formele majore de relief se interpun in calea maselor de aer astfel ca uneori se constata modificari importante ale regimului precipitatiilor. Aerul mai cald dinspre sud, ca si supraincalzirea peretilor stancosi determina pe versantii sudici un climat cald si uscat in timp ce versantii nordici, aflati sub influenta aerului mai rece, venit dinspre nord, raman adesea mai reci si umezi. Pe de alta parte, culoarul Oltului directioneaza uneori masele de aer umed purtatoare de precipitatii si creeaza conditii pentru penetrarea unor curenti reci, adesea turbionari, ce se resimt in defileul dintre Gura Lotrului si Cozia.

Temperatura media anuala inregistreaza valori de la +10o in Calimanesti la +3o C pe culmile inalte ale Muntilor Coziei. Data medie de aparitie a temperaturilor mai mari de 0o este 1 martie pe culmile inalte si 21 februarie in defileul Oltului.

Datorita numeroaselor jgheaburi si hornuri atat in Masivul Cozia cat si in Naratu, sunt frecvente avalansele

dar pe sectoare mici, influentand doar local vegetatia ierboasa si arbustiva, mai rar pe cea arborescenta.

Iarna este de remarcat viscolul care afecteaza sectorul inalt de peste 1500 m impodobind in alb padurile de molid de pe culme, aspecte ce se observa privind chiar din Valea Oltului. In zilele cu ceata persistenta se dispune pe arbori un strat consistent de chiciura.

In apropierea varfului Cozia a functionat o statie meteorologica din 1980 pana in anul 2002. Mai inainte a existat, chiar pe varf, o statie meteorologica automata, a carei cladire este acum inconjuratade releele telefoniei mobile.

Invelisul vegetal. Parcul national Cozia dispune de un bogat si divers covor vegetal care, suprapus formelor caracteristice de relief, realizeaza un grandios peisaj cunoscut si apreciat nu numai de specialisti, cat si de adevaratii iubitori ai naturii care i-au calcat cararile.

Unele diferentieri climatice intre versantii sudici insoriti, cu un climat bland, adapostit si versantii nordici si nord-vestici in care climatul este mai racoros, se revlecta si in distributia vegetatiei. Astfel, se intalnesc mai cu seama in masivul coziei atat elemente termofile, unele de nuanta submediteraneana, comparabile cu cele din Defileul Dunarii la Orsova, cat si elemente subalpine specifice climatului racoros.

Stancariile, cu specificul lor ecologic, adapostesc numeroase specii vegetale arbustive ca: iederea alba (Daphne blagayana), macesul Coziei (Rosa Coziae), scupia (Cotynus coccgyria), coronita (Spiraea ulmifolia). La acestea se adauga specii ierboase care prin coloritul florilor aduc un surplus de frumusete versantilor stancosi: Allisum murale, Allisum saxitile (imaginea alaturata), Sempervivum heuffelii, Dianthus henteri, Symhyandra wanneri, Teucrium chamaedris, Genista spathulata , Iris dacica, Dianthus spiculifolis, Cerastium lanatum, Leontopodium alpinum, Potentilla haynaldiana, etc. Pe pajistile din zona inalta intalnim stanjenelul Coziei (Iris ruthenica), Soldanella montana, Hieracium bifidum, Antenaria dioica, Gymnadenia conopea, Festuca supina, Festuca violacea, etc. In poienile in care pasunatul este intens, alaturi de speciile ruderale inca mai cresc: Malva neglecta, Malva lepida, Achillea pannonica, Anthemis tinctoria, Viola tricolor,

ulmifolia), arin de munte (Alnus viridis f.dacica), tulichina (daphne mesereum) dar mai ales din faimosul maces de Cozia (Rosa Coziae) un element specific al parcului national.

In paduri si raristi de padure se intalnesc numeroase specii de plante ierboase ca: Deschampsia flexuosa, Verbascum phlomoides(imaginea de mai jos), Campanula persicifolia, Luzula nemorosa, Aperula taurina, Dentaria glanduligera, Verbascum lychnitis, Primula columnae, etc.

Pe vaile umede atat in Cozia, cat si in Masivul Naratu infloresc diverse specii ca Stenactis annua, Rhynanthus rumelicus, Alliaria officinalis, Hesperis silvestris, Cardaminopsis arenosa, Ajuga genevensis, Digitalis ambigua, Saxifraga cuneifolia, Galium vallantoides (descrisa de D. Brandza pentru prima data din Masivul Cozia si Valea Lotrului), Silene dubia, etc.

In caldarile unor izvoare din zona inalta a masivului cresc palcuri de molid (Picea excelsa), brad (Abies alba), pin (Pinus silvestris) dar si subarbusti ca Juniperus communis, Juniperus nana, Bruckenthalia spiculifolia, Vaccinium vitisidaea, Vaccinium mzrtillus, etc.

In cuprinsul parcului national predomina padurile care acopera peste 85 % din teritoriu, in cadrul acestora, fagul ocupa circa 40 %, gorumul circa 20 %, rasinoasele circa 10 %, iar diferenta este alcatuita din diverse specii de foioase ca: teiul (Tilia tomentosa, Tilia cordata), nucul (Juglans regia), frasinul (Fraxinus excelsior), mojdreanul (Fraxinus ornus), mesteacanul (Betula verrucosa) etc.

O caracteristica pentru masivul Cozia o constituie ascensiunea altitudinala a gorunului ( Quercus petraea – imaginea de mai jos) care atinge pe alocuri, pe versantii sudici, altitudinea de 1200-1300 m, depasind cu mult nivelul altitudinal al etajului sau. In timp ce fagul coboara pe alocuri la altitudinea de 400 m. Aceasta inversiune de vegetatie isi are originea in diferentierea termica a versantilor mai cu seama pe partea sudica a masivului.

Alaturi de gorun, mai cresc Q. Dalechampii (o subspecie a gorunului), fagul oriental (Fagus taurica), frasinul (fraxinus excelsior), etc.

Tufarisurile sunt alcatuite din mojdrean (Fraxinus ornus), sorb (Sorbus cretica), coronita (Spiraea

,,Omul apartine naturii, dar natura nu apartine omului.’’

https://www.silvavl.ro/files/harta.jpg




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate