Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Marea Norvegiei


Marea Norvegiei




Marea Norvegiei

Este situata in N-V Europei, fiind delimitata spre E si S-E de coastele Norvegiei, spre Sud de linia ce leaga insula Storfossen (langa fiordul Trondheim) cu insulele Shetland si Feroe, spre S-V de linia ce uneste insulele Feroe cu Islanda, spre Vest de linia dintre Islanda si Insula Jan Mayen, iar spre Nord de linia ce uneste insula Jan Mayen cu insula Spitsbegen.

C:Documents and SettingsFlorinaMy DocumentsMy Pictures4 harta-norvegia.jpg

suprafata: 1.385.000 km2

adancime medie: 1.742 m




adancime maxima: 3.860 m

volumul apelor: 2.408.000 km3

Comunica, prin spatiile delimitate de aceste teritorii, cu Marea Barents, Marea Nordului, Marea Groenlandei si Oceanul Atlantic.

Tarmul muntos al Norvegiei este crestat adanc de numeroase fiorduri, dintre care cel mai lung (180 km) dar si cel mai frumos este Trondheimsfiorden.

Influenta curentului Norvegiei, care este un curent cald, se rasfrange asupra valorilor termice ale apelor de suprafata, ce nu coboara iarna sub 20C si astfel Marea Norvegiei nu ingheata niciodata, fapt de mare importanta pentru navigatia maritima.

In Marea Norvegiei si Marea Groenlandei, a apelor de suprafata coboara doi-trei kilometri jos la fundul oceanului, formand subterane reci, bogate in oxigen. Ca urmare, exista o suprafata calda curenta si o adancime de curent rece de-a lungul coastei de vest a Norvegiei.

C:Documents and SettingsFlorinaMy DocumentsMy Pictures800px-Harta_curentilor_oceanici.png

Asa-numita East Iceland curenta transporta apa rece la sud de Marea Norvegiei fata de Islanda si apoi spre est, de-a lungul Cercului Arctic. In Norvegia curenta, o ramura a Curentului Golfului desfasoara masele de apa calda spre nord si contribuie la clima blanda si umeda in Norvegia. Marea Norvegiei este sursa in mare parte din Atlanticul de Nord cu apa adanca.
Regiune ramane fara gheata tot timpul anului din cauza caldurii si solutiei saline norvegiane Curentul Atlanticului. Acesta ofera motive bogate de pescuit, capturile cu cea mai mare parte sunt compuse din cod, heringi, sardine si ansoa. In prezent, schimbari si fluctuatii in aceste curente sunt monitorizate cu atentie, deoarece acestea sunt considerate a fi indicatori pentru o schimbarilor climatice in curs de desfasurare.

Norvegia dispune de una dintre cele mai puternice si mai moderne flote comerciale din lume. Orasul Navrik este cel mai mare port al Norvegiei (desi este situat dincolo de Cercul Polar).

Ghetarii. Formarea si dezvoltarea lor.

C:Documents and SettingsFlorinaMy DocumentsMy Pictures604.jpg

La latitudini temperate si tropicale, oceanul se comporta ca un depozit pentru caldura radiata de Soare. Caldura este disipata noaptea si in alte perioade in care aerul este mai rece decat suprafata marii. La latitudini mai mari, cum noptile incep sa creasca toamna, caldura insuficienta este inmagazinata in timpul zilei pentru compensa pierderile din timpul noptii, si, astfel temperatura marii scade. Cu cat altitudinea Soarelui scade, mai putine radiatii sunt captate, si mai multe sunt reflectate de suprafata marii datorita unghiului mic de incidenta ale razelor. In cele din urma apa ajunge la temperatura de inghet si pierderea continua de caldura rezulta in formarea ghetii.

Conditiile devin atunci si mai putin favorabile pentru captarea caldurii radiate de Soare din moment ce gheata reflecta si mai mult din razele Soarelui decat apa. Racirea aerului in contact cu gheata este accelerata, si, odata cu extinderea aerului rece, se formeaza mai multa gheata.

Apa dulce ingheta la 00 C, dar prezenta sarii in apa face ca apa sa ramana lichida pana se ajunge la o temperatura mai scazuta. Cu cat salinitatea este mai mare cu atat temperatura de inghet e mai scazuta. Apa de mare cu o salinitate de 35/1000 incepe sa inghete doar la -1.90 C.

Salinitatea poate influenta rata de inghet prin influenta ei asupra densitatii apei. Apa dulce se contracta la racire. Daca racirea continua, densitatea apei scade.

Datorita caldurii specifice mari a apei si a conductivitatii termice reduse, apa pierde caldura incet, astfel incat temperatura de suprafata a unui volum mare de apa va intarzia in urma cresterii sau scaderii temperaturii aerului. In Marea Alba din Murmansk (650 N la 700 N), raurile ingheata dupa 3 saptamani din momentul in care temperatura a scazut sub 00 C. Acest fenomen este reprezentativ penru multe alte regiuni similare.

Gheata se formeaza la inceput in apele putin adanci din apropierea coastelor, in golfuri, stramtori in care nu exista curenti si in regiunile in care salinitatea este scazuta. Aceasta gheata purtata in larg de vant si curenti isi continua formarea in larg, in ape mai adanci, unde gheata care nu s-a topit in sezonul trecut trece prin acelasi proces.

Ninsoarea ajuta la inghetarea apei prin racire si prin furnizarea de nuclee pentru cristalele de gheata.

Gheata poate creste pana la o grosime de 7-10 centimetri in primele 24 de ore, si inca de la 5 la 8 centimetri in urmatoarele 24 de ore. Gheata este un conductor slab de caldura si rata sa de formare scade apreciabil dupa ce primii 10-15 centimetri s-au format. Daca este acoperita de zapada se reduce mai mult conductivitatea actionand ca un izolator. Astfel grosimea ghetii ajunge la 4,1 metri in aproximativ 4 ani de crestere normala.



Fenomenele meteo

Aceasta zona este afectata in mod normal de depresiuni care se dezvolta deasupra Atlanticului si intra in Marea Norvegiei via Islanda, Feroe. Ocazional depresiunile se apropie din nordul Islandei cu toate ca aceasta se intampla mai des in timpul verii.

O alta clasa de depresiuni ajung in zona din alte latitudini nordice, ele sunt denumite „depresiuni polare”, sunt caracterizate de ninsori pe suprafete mari care sunt grupate pentru a forma o circulatie ciclonica.

In anumite conditii, acumularea de gheata pe coca navei si pe suprastructuri poate fi un pericol real pentru nave. Acumularea de gheata se poate intampla din cauza cetii, ploii, apei cu salinitate redusa si a conditiilor de inghet.

Cea periculoasa forma de inghet este inghetarea apei de mare, care are densitate mare si este puternic adeziva.

In evaluarea probabilitatii de formare a ghetii pe suprastructura s-au observat doua cazuri:

acumulari moderate de gheata se intalnesc cand temperatura aerului este mai mica sau egala cu -20 C si vantul este mai puternic sau egal cu 13 noduri;

2. daca temperatura aerului descreste la -90 C sau mai mult si vantul ajunge la 30 de noduri sau mai mult, acumularea de gheata se accelereaza; de exemplu pe un mic vas de pescuit de la 300 la 500 de tone deplasament, acumularea de gheata depaseste 4 tone pe ora

O cantitate mare de gheata poate afecta functionarea radarului si a legaturilor radio, bordul liber si stabilitatea navei. Din acest motiv navigatia la Nord de cercul polar reprezinta un pericol serios.

Valuri anormale

De cate ori valurile intalnesc bancuri de nisip care “apar” (se ridica) brusc din adancuri se transforma in valuri mari – anormale. Acolo unde valurile normale sunt mari, valurile anormale devin masive, foarte mari, dezvoltand o forta distructiva importanta care poate aduce stricaciuni structurale importante chiar si celor mai mari nave. Cele mai importante zone afectate de valurile anormale cu formare de regula de-a lungul unor protuberante aflate la adancimi de aproximativ 200m, sunt:

-parte din Marea Norvegiei, in afara intrarii in Golful Chesapeacke, in dreptul NW-ului coastelor Spaniei si in dreptul (de-a lungul) coastelor Sud-Estice ale Africii.

In sud-estul coastelor Africii s-au inregistrat cele mai importante rapoarte referitoare la acest fenomen.

Rute de navigatie

Rute din Atlantic catre Oceanul Arctic

Sunt doua rute practice pentru navele de suprafata din Oceanul Atlantic dintre Canada si Groenlanda catre Oceanul Arctic; ambele sunt limitate la spargatoare de gheata pentru perioade scurte de timp in ultima parte a lunii august.

Prima ruta este prin Stramtoarea Nares,care duce in Nordul Golfului Baffin.

A doua ruta este prin Stramtoarea Jones care se deschide in partea de nord-vest a Golfului Baffin si Golfului Norvegian.

Ruta interioara Kap Farvel – Nordkapp

Pericolele de navigatie prezente in acesta zona sunt prezentate in “Ghidul Navigatorului”. Anomalii magnetice s-au raportat in apropierea Jan Mazen si Islandei, in mod particular acolo unde adancimile sunt mai mici de 135m si in largul coastei Norvegiene.

Ruta de la Kap Farvel este ortodromica, traverseaza stramtoarea Danemarca si trece la 30 Mm Sud de Jan Mayen spre Nordkapp. Daca stramtoarea Danemarca este nenavigabila ruta trebuie sa fie pe la Islanda, ortodromica, de la Kap Farvel la punctul 63 20’N, 16 W.

DISTANTE N de Islanda: 1810 Mm

S de Islanda: 1910 Mm

Ruta interioasa Kap Farvel – Coastele de W ale Norvegiei si Marea Nordului

De la Kap Farvel rutele sunt pe cele mai scurte cai care asigura navigatia in siguranta.

Pentru Bergen ruta trece printre Foroyar si Insulele Shetland.

Pentru Lindesnes ruta trece printre insula Fair si Insulele Orkeny.

Pe linia de adancime de 200m dinspre N, in Marea Nordului exista platforme de foraj marin, campuri de exploatare petroliere, conducte si sisteme de balizaj.

DISTANTE : Trondheim 1590 Mm

Bergen 1490Mm

Lindesnes 1580Mm








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate