Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» MONOGRAFIA COMUNEI Sintandrei - apartin Satului Sintandrei


MONOGRAFIA COMUNEI Sintandrei - apartin Satului Sintandrei




MONOGRAFIA COMUNEI SINTANDREI

1.ASEZARE GEOGRAFICA

Comuna Sintandrei este situata in partea de vest a tarii, in judetul Bihor, la o distanta de 5 km de Municipiul Oradea. Este alcatuita din satele: Sintandrei si Palota, distantate la 2 km unul de celalalt.




Comuna se gaseste pe soseaua si linia ferata Oradea-Cheresig si la sud de comuna de frontiera Bors.

Suprafata comunei este de 4008 ha, din care 2950 ha apartin Satului Sintandrei, iar 1085 ha Satului Palota.

Comuna Sintandrei se margineste la vest cu teritoriul Comunei Girisu de Cris, la nord cu Comuna Bors, in partea de est cu Oradea, iar la sud cu Comuna Nojorid.(anexa 5)

Satul Sintandrei

Satul Palota

2.CONDITII NATURALE

2.1. RELIEFUL

Comuna Sintandrei este asezata in Campia de Vest, mai precis ocupa o portiune din Campia joasa a Crisurilor. Aceasta campie este rezultatul unui indelung proces de acumulare a sedimentelor, este slab fragmentata si cuprinde zona de divagare a Crisului Repede. Fragmentarea este data de vai seci, viroage, grinduri si usoare depresiuni.

Tinand seama de pozitia localitatii pe malurile Crisului Repede s-au delimitat patru mici unitati geomorfologice: lunca Crisului Repede si trei terase.

Conditiile naturale in mediul de ses putin accidentat, avand intercalate ape curgatoare, au oferit posibilitati de existenta inca de timpuriu unor comunitati umane.

2.2. BOGATII NATURALE

Acestea sunt reprezentate de cantitatile insemnate de pietrisuri si nisipuri aduse de Crisul Repede si depuse in zona mijlocie si inferioara a raului. Ca urmare a acestui fapt si a necesitatilor pentru industria materialelor de constructii, au aparut balastiere importante si la Sintandrei.

Se semnaleaza, de asemenea, prezenta apei geotermale in localitate. O serie de foraje au stabilit ca aceste ape se gasesc la adancimi de peste 200m, au o temperatura de pana la 87 grade Celsius si sunt bogate in saruri si fier. Bogatia apei termale urmeaza a fi valorificata prin amenajarea unui strand.

2.3CLIMA

Conform datelor obtinute de la Statia Meteorologica din Oradea, clima Campiei Crisurilor (in care se incadreaza si clima localitatii noastre) este conditionata de faptul ca, frecvent, campia e acoperita cu aer temperat maritim. Teritoriul ei fiind domeniul de influenta a circulatiei vestice care transporta mase de aer oceanic, umede si reci, se caracterizeaza printr-un climat temperat-continental moderat cu influenta oceanica.(clima blanda cu veri calde si ierni nu prea reci).

Temperatura medie anuala are valori cuprinse intre 10-11 grade Celsius.

Precipitatiile sunt potrivite: intre 600-700mm, cad intre 115-130 de zile/an, aceste valori demonstrand ca acest teritoriu primeste o cantitate suficienta de precipitatii necesare dezvoltarii vegetatiei. In timpul iernii, precipitatiile cad sub forma solida. Numarul anual de zile cu ninsori este cel mai redus in Campia Crisurilor unde, in medie, el poate fi cuprins intre 15 si 20 de zile.

Regimul vantului este determinat de caracterul, succesiunea si frecventa sistemelor barice si a proceselor circulatiei atmosferice din tara noastra. Din urmarirea datelor de observatii, s-a ajuns la concluzia ca vanturile de sud sunt cele mai frecvente, avand o proportie cuprinsa intre 28,1% in decembrie si 17% in august. Frecventa lor creste o data cu inceputul toamnei, devine dominanta in timpul iernii si se atenueaza in perioada de vara. Vanturile de nord au o frecventa medie cuprinsa intre 14,9% in martie si 8,6% in septembrie, iar cele de vest variaza intre 20,3% in octombrie si 8,1% in februarie.

2.4. HIDROGRAFIA

Principala apa curgatoare care strabate comuna Sintandrei este Crisul Repede.

Acest rau izvoraste de pe versantul nord-vestic al Muntilor Bihorului, strabate defileul Ciucea-Negreni din judetul Cluj, apoi patrunde in judetul Bihor in aval de Bucea unde are o vale ingusta cu pereti verticali sapati in calcarele Muntilor Padurea Craiului. Aspectul impresionant de defileu tine pana la Vadu-Crisului, raul isi continua drumul pe la poalele Muntilor Plopis, prin Depresiunea Vad-Borod, iar de la Oradea intra in Campia Crisurilor. In sectorul defileului si depresiunii panta de scurgere este accentuata, deci viteza apei este mare. De la Oradea, deci si prin Sintandrei, inclinarea pantei scade, viteza apei se reduce, raul curge lenes printre maluri joase.

Crisul Repede curge pe teritoriul judetului Bihor pe o lungime de 101 km, din care 24 km sunt indiguiti datorita faptului ca albia este putin adanca, cu maluri joase, iar la debite mari se pot produce inundatii.

Raul Crisul Repede paraseste judetul si tara in dreptul localitatii Cheresig unde trece pe teritoriul Ungariei, se uneste cu celelalte Crisuri si se varsa in Tisa care-i duce apele in Dunare.

Un afluent al Crisului Repede pe teritoriul comunei Sintandrei este paraul Petea ce-si are izvorul in Lacul termal cu acelasi nume de la Baile 1 Mai. Desi nu mare prin dimensiuni, dar important prin existenta lacului termal, paraul Petea traverseaza orasul Oradea si, pe teritoriul comunei Sintandrei, realizeaza confluenta cu Crisul Repede. Avand izvorul intr-un lac termal temperatura apei este mai ridicata decat temperatura aerului tot timpul anului.

Pe teritoriul comunei Sintandrei, apele Crisului Repede si ale paraului Petea sunt foarte poluate deoarece ajung aici dupa ce au traversat orasul Oradea care deverseaza in ele mari cantitati de poluanti.

2.5. VEGETATIA

Silvostepa avea odinioara o larga raspandire in Campia joasa a Crisurilor. Activitatea de destelenire a omului in vederea crearii si largirii bazei agricole si furajere a dus la indepartarea vegetatiei naturale si chiar la modificari esentiale in ceea ce priveste componenta floristica. Astfel, din vechile paduri de odinioara, constituite din esente moi si tari, azi nu au mai ramas decat cateva petice.

Dintre esentele moi legate de existenta luncii putem aminti prezenta plopului(Populus alba, Populus nigra)si a salciei(Salix alba, Salix fragilis), iar dintre esentele tari: gorunul(Quercus robur, Quercus petraea), ulmul(Ulmus foliacea), frasinul(Fraxinus excelsior), carpenul(Carpinus betulus), teiul(Tilia platyphyllos).

2.6. FAUNA

Speciile faunistice prezente sunt specifice zonei de ses. Aceasta fauna se dezvolta in iarba si terenurile agricole si este mai putin bogata si variata fata de cea a padurilor.

Mamiferele caracteristice sunt rozatoarele: popandaul(Citellus citellus), harciogul(Cricetus cricetus), orbetele(Spalax leucodon), nevastuica(Mustela mustela), iepurele(Lepus europaeus), soareci si sobolani.

Dintre pasari, mai raspandite sunt: prepelita(Coturnix coturnix), graurul(Sturnus vulgaris), ciocarlia(Alauda arvensis), la care trebuie sa adaugam prezenta diferitelor reptile(soparle, serpi), insecte(lacuste, cosasi, greieri, furnici, buburuze, gandaci).

In cadrul faunei acvatice o insemnatate deosebita o au pestii. In apele Crisului Repede intalnim crapul, stiuca, cleanul, mreana. De asemenea gasim sarpele de apa si tiparul.

2.7. SOLURILE

Caracteristic acestei zone sunt solurile bogate in humus, soluri cernoziomice. Aceste soluri sunt deosebit de fertile facand posibila cultivarea cerealelor si a altor plante de cultura. Terenurile pentru pasune sunt folosite pentru cresterea animalelor.

Prezenta luncii face posibila existenta solurilor de lunca, nisipoase si aluvionare

COMUNITATILE UMANE SI POPULATIA

1. REPERE ISTORICE CARE PRIVESC ATESTAREA, DENUMIREA LOCALITATII SI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE COMUNEI

Pe baza analizei conditiilor geografice ale comunei Sintandrei, se poate aprecia ca au existat multiple posibilitati de dezvoltare a unor asezari omenesti in aceste locuri inca din cele mai vechi timpuri. Se pot mentiona in acest sens unele descoperiri intamplatoare.

Astfel, in localitatea Sintandrei, s-au descoperit fragmente ceramice pictate din epoca neolitica si resturi ale unei asezari din epoca bronzului. Aceste descoperiri au stimulat activitatea de cercetare ulterioara care a dus la depistarea unor bogate si importante urme materiale care se afla actualmente in colectia arheologica a scolii din sat.

Investigatiile efectuate in primavara anului 1967, alaturi de altele ulterioare, atesta existenta in hotarul comunei a unei asezari neolitice, apartinatoare purtatorilor culturii Tisa II.

In nordul satului, spre pasunea comunei, la locul numit „Podul Moii”, au fost descoperite fragmente ceramice apartinand indo-europenilor purtatori ai culturii Cotofeni, datand din epoca de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului. Este vorba de fragmente ceramice arse, de culoare roscata, ornamentate cu incizie liniara si cu ciupituri. Nu departe de locul sus-amintit a fost gasita si o ceasca apartinand culturii Baden.

Dovezi materiale, care demonstreaza existenta vietii omenesti pe teritoriul acestei localitati in epoca bronzului, sunt mai multe decat pentru perioadele anterioare. Cele mai numeroase fragmente, apartinand culturii Otomani, provin de la locul numit „Pepiniera”.

Pe tarmul Petei, la locul Peta-Baraj, cu ocazia efectuarii unor lucrari de constructii, s-au gasit fragmente de urne mari, resturi probabile ale unui cimitir. Fragmente de vase similare au fost descoperite in numar mai mare si langa calea ferata, la locul numit „Santul Anticar”.

Trecerea spre cea de-a doua varsta a fierului a fost grabita, mai ales in vestul Romaniei, de venirea celtilor. In hotarul localitatii noastre, la locul numit „Rituri”, in gradina unui cetatean, au fost scoase la suprafata mai multe fragmente ceramice de culoare neagra, lucrate la roata, impreuna cu un cutit de lupta din fier apartinand celtilor.

Din vremea dacilor liberi, de perioada romana, au fost descoperite resturi de cultura materiala. De pe raza comunei provine o moneda de aur solid emisa de imparatul roman Sever al III-lea. Tot pe raza comunei au fost descoperite fragmente ceramice lucrate la roata, decorate cu benzi de linii paralele si in val, care atesta o locuire romaneasca din veacul al VIII-lea/ al IX-lea.

Se mai pastreaza, de asemenea, inventarul unui mormant de calaret(zabala, scarite, catarama) pe care-l atribuim veacului al XI-lea.

Din feudalismul timpuriu este semnalat la Sintandrei un tezaur de 172 de monede, din care 171 erau dinari din perioada de sfarsit a secolului al XI-lea, precum si o moneda de aur de la Constantin la IX-lea, imparatul bizantin. Tezaurul este cunoscut din anul 1912, el indicand un incontestabil trafic comercial.

Gasirea acestor dovezi arheologice si numismatice atesta o continuitate de viata ce poate fi urmarita din comuna primitiva pana-n feudalismul timpuriu.

Dupa cum se stie, pe meleagurile Crisanei se intindea Voievodatul lui Menumorut, cu centrul la Biharia. Comuna Sintandrei fiind situata nu prea departe de capitala acestui voievodat, la circa 15km, putem afirma ca asezarea a facut parte din prima formatiune politica cunoscuta pe aceste meleaguri. In randul locuitorilor a avut loc probabil o diferentiere sociala, dar cea mai mare parte a populatiei erau oameni liberi care traiau in obsti satesti, avand pamantul, apele, pasunile si padurile in folosinta comuna. Procesul de diferentiere in clase sociale a fost continuat ti accentuat o data cu ocuparea acestor teritorii de catre regatul feudal maghiar.

Regalitatea maghiara a luat in stapanire pamanturile, infiintand intinse proprietati feudale. Mari intinderi de pamant au fost date si Bisericii ;proprietarii laici si Biserica au transformat largi paturi de oameni liberi in iobagi. Acest proces se desfasoara in paralel cu incercarile de catolicizare a populatiei autohtone.

Din aceasta vreme exista prima atestare documentara a localitatii SINTANDREI. Un document din 1291 mentioneaza localitatea sub denumirea de „Sanctus Andreas”. Atestarea nu inseamna insa si inceputul asezarii, ea existand cu mult inainte, fapt dovedit mai sus.

In anul 1311, localitatea este amintita din nou sub denumirea de „Villa Sant Andreias”, ca proprietate a comitelui Andrei de Bors.

In anul 1329, satul apare sub denumirea de „Sancto Andreas”, documentul mentionandu-l pe preotul Petru de Sancto Andreas.

In anul 1370, localitatea este denumita „Zenthandras”, iar pana in secolul al XVI-lea, este mentionata mai rar in documente.

Dupa 1541, Sintandrei, alaturi de alte parti ale Bihorului, este inglobat Principatului Transilvaniei.

Mai tarziu, in 1660, comuna intra sub suzeranitate otomana, iar dupa infrangerea acesteia(1692), urmeaza stapanirea habsburgica.

Limba vorbita de majoritatea locuitorilor este romana, dupa cum reiese dintr-un document din 177

Schimbarile istorice reflectate in peisajul social, patrunderea capitalismului, cresterile demografice sunt surprinse intr-un document din 1886 astfel: „ . Sintandrei, comuna mica, la confluenta Crisului Repede cu a Petei, la vest de Oradea, cu un numar de 896 locuitori, agricultori, care impletesc multe cosuri de nuiele si care poarta la Oradea mai multe pasari si animale mici. Pe Peta exista o moara de apa cu stavilar care aduce mare venit.”

Incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea creste numarul locuitorilor, denumirea satului sufera modificari: in 1907 se schimba din Szentandras in Bihar, iar mai tarziu in Szentandras Bihar, pentru ca din 1913 localitatea sa figureze in documente cu numele de azi: Sintandrei, Bihor.

2.POPULATIA

Documentele de stare civila aflate in arhivele bisericilor in perioada de dinainte de sfarsitul secolului al XIX-lea nu s-au pastrat. Cand primariile incep sa se ocupe de starea civila, datele statistice avute la dispozitie ne permit stabilirea catorva repere.

Astfel, in 1884, populatia satului Sintandrei era dispusa in 139 de case cu 158 de gospodarii si 746 locuitori.

In 1896, sunt mentionati 986 locuitori din care 723 romani, 163 maghiari, 58 germani si 42 rromi.

In 1919, localitatea Sintandrei avea 1624 locuitori din care 1117 romani, ceilalti fiind maghiari, germani, rromi, iar in 1929 sunt mentionati 2012 locuitori.

Daca pana acum se observa o crestere numerica a populatiei, in perioada celui de-al doilea razboi mondial aceasta scade, dar creste din nou in perioadele urmatoare astfel:

1956 : 2146 locuitori

1959: 3129 locuitori

1977: 4014 locuitori





Tabel cuprinzand evolutia numarului populatiei in comuna Sintandrei

in perioada 1884-1977

Anul

Nr. loc.

Din analiza tabelului si a graficului observam cresterea continua a numarului de locuitori ai comunei.

Ultimul recensamant s-a desfasurat in anul 2002. In centralizatorul de date sunt mentionate un numar de 998 de gospodarii, iar populatia stabila din comuna Sintandrei numara 3977 de locuitori, din care 3412 apartin satului Sintandrei, iar 565 satului Palota.

Tabel cuprinzand repartitia pe etnii a locuitorilor comunei

Localitatea

Nr. loc.

Etniile

romani

maghiari

rromi

germani

slovaci

altii

Sintandrei

Palota

Total

3977

3220

347

94

288

9

19

Din analiza tabelului si a graficelor putem constata urmatoarele in ceea ce priveste structura populatiei pe etnii:

in localitatea Sintandrei romanii au ponderea cea mai mare(peste 90%), urmati de maghiari(6%) si rromi(3%);

in satul Palota majoritatea este reprezentata de germani(50%), urmati de maghiari(26%), romanii detinand doar 23%

insumand populatia din cele doua sate ale comunei vom constata ca primul loc este detinut de romani in proportie de 82 %, locul al II-lea fiind ocupat la o distanta foarte mare de maghiari carora le corespund doar 9%, urmati indeaproape de germani cu 7% si rromi(2%).

Tabel cuprinzand structura populatiei pe grupe de varsta si pe sexe

Varsta

Nr. persoane

Femei

Barbati

0-18 ani

19-59 ani

peste 60 ani

VIATA SPIRITUALA



1.Biserica

In anul 1291, intr-un document datat de cancelaria maghiara, este amintita localitatea „Santus-Andreea” ca o localitate care are si biserica.

Atestarea bisericii satului apare insa intr-un document din 1736 cand este mentionata biserica de lemn. Pe locul ei s-a construit in 1782 o biserica de caramida, azi functionand ca Biserica greco-catolica cu hramul Sfintii Mihail si Gavriil.

In 1936 se pune piatra de temelie a unei noi biserici din caramida si anume Biserica ortodoxa cu hramul Sfantul mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta.

La ora actuala, exista, in comuna Sintandrei, trei biserici: una ortodoxa si una greco-catolica in satul Sintandrei si o biserica romano-catolica in satul Palota, precum si doua case de rugaciune neoprotestante: baptista si penticostala.

Biserica ortodoxa Biserica greco-catolica

Biserica romano-catolica

Religia declarata de cetateni arata o majoritate covarsitoare a ortodocsilor(60%), urmati de romano-catolici(15%) care sunt majoritari in satul Palota, apoi de greco-catolici (10%)si de cultele neoprotestante(penticostali-8%, baptisti-3%).

Tabel cuprinzand structura pe religii a populatiei din comuna Sintandrei

Confesiunile

ortodocsi

romano-catolici

greco-catolici

baptisti

penticostali

reformati

altele

nr. persoane

2. Invatamantul si cultura

Scoala a luat fiinta in anul 1780, fiind sub patronajul bisericii. Cu ocazia recensamantului scolilor din anul 1848 s-a consemnat faptul ca localul scolii, din caramida, era construit din fondul statului.

In scoala se invatau limbile romana si maghiara. Copiii frecventau scoala atat in lunile de vara(44 baieti si 44 fete), cat si in cele de iarna(56 baieti si 23 fete).

Dintr-un recensamant al copiilor intre 6 si 12 ani care urmau sa frecventeze scoala in anul 1854/1855 aflam ca in localitate erau 115 elevi. Tot in aceasta perioada in sat exista si o gradinita, fara sa aiba insa local si nici educatoare calificata. Cinci ani mai tarziu s-a organizat un concurs pentru construirea unei scoli cu doua sali de clasa si locuinta pentru invatatori.

Dupa actul istoric de la Alba-Iulia, cand s-a desavarsit Unitatea statului national roman, a fost introdusa limba romana ca limba de predare, acest lucru punand capat legilor promulgate de Imperiul austro-ungar prin care se urmarea maghiarizarea fortata a romanilor.

O data cu eliberarea tarii dupa cel de-al doilea razboi mondial, invatamantul a cunoscut transformari radicale. Reforma din anul 1948 a oferit scolii noi principii de organizare si orientare a continutului, asigurandu-i o noua structura, un caracter realist si stiintific. Pornind de la faptul ca ea reprezinta factorul principal de instruire si educare, s-au luat o serie de masuri pentru imbunatatirea invatamantului.

In anul 1955 s-a construit un nou local de scoala cu doua sali de clasa, iar dupa zece ani un alt local cu opt sali de clasa.

In anul 1977/1978 salile de clasa erau frecventate de 497 elevi, instruiti si educati de 8 de cadre didactice, din care 17 profesori. Totodata cele doua gradinite si doua camine de zi erau deservite de 11 educatoare.

In anul 2002 s-a renovat si s-a dat in functiune o cladire a scolii cu patru sali de clasa care beneficiaza de toate conditiile: apa, incalzire centrala, parchet, mobilier nou, ferestre termopan, curte asfaltata.

In anul 2006 a fost renovata si data in folosinta o alta cladire cu alte patru sali de clasa, bucurandu-se de aceleasi conditii precum cele prezentate anterior. In ambele cladiri isi desfasoara activitatea elevii din ciclul primar, indrumati de cadre didactice specializate.

Scoala cu cls. I-IV, Sintandrei

Elevii din ciclul gimnazial invata in cladirea principala care dispune de opt sali de clasa, un laborator de informatica, unul de chimie si unul de biologie. Tot in cadrul acestei cladiri se afla directiunea scolii si secretariatul.

Scoala cu cls. I-VIII, Sintandrei

In anul scolar 2006/2007 sunt inscrisi un numar de 274 de elevi, din care 141 in ciclul primar si 133 in cel gimnazial. Indrumarea lor este asigurata de un numar de 24 de cadre didactice, 9 invatatori si 15profesori. La gradinita functioneaza 6 grupe in care sunt cuprinsi cei 143 de copii inscrisi, supravegheati de 8 educatoare.

Gradinita – Sintandrei

In scopul realizarii revolutiei culturale au fost luate masuri pentru patrunderea acesteia si in randul maselor. In acest sens, in anul 1948 s-a construit caminul cultural local, unde a functionat si cinematograful satesc.

In cadrul caminului cultural si-au desfasurat activitatea numeroase formatii cultural-artistice: corul mixt, grupul vocal, echipa de dansuri, brigada artistica, care, pe parcursul anilor, s-au prezentat la diferite concursuri ocupand locuri de frunte.

In prezent, Investitiile facute de Consiliul local au dus la consolidarea si modernizarea vechilor cladiri ale caminelor culturale, atat in Sintandrei, cat si in Palota. Aici se organizeaza diferite spectacole pentru toate varstele: teatru de papusi, concerte, serbari scolare etc.

Caminele culturale joaca un rol important si pentru localnici, deoarece aici se desfasoara nunti, se organizeaza diferite sedinte cu caracter de informare a localnicilor despre diferitele probleme ce apar la nivelul localitatii.

Caminul cultural- Sintandrei

Caminul cultural-Palota

Dovada pentru o continua preocupare culturala este si biblioteca comunala care insumeaza peste 8000 de volume si care satisface in egala masura atat pe cei mici, cat si pe cei mari.

Biblioteca din Sintandrei

Una dintre mandriile locuitorilor din Localitatea Sintandrei este moderna cladire a Primariei, unul din cele mai elegante sedii ale administratiei locale din Romania. Cladirea existenta din anul 1910 a fost consolidata, modernizata si data in folosinta in anul 2000.

Primaria Comunei Sintandrei

Traditii si obiceiuri

Referindu-ne la specificul comunei Sintandrei vom evidentia obiceiurile si ritualurile legate de evenimentele importante din viata omului: nastere/ botez, casatorie/ nunta, moarte/ inmormantare.

Nasterea/ botezul

Un proverb stravechi zice: „Multimea copiilor, averea romanului!”

Fiecare familie doreste ca bunul Dumnezeu sa-i binecuvanteze familia cu copii. Cercetarile efectuate in comuna Sintandrei au dus la culegerea unor rituri si obiceiuri cel putin interesante.

Astfel, femeia insarcinata „nu are voie sa mearga in case cand se mananca pentru ca i se lasa si pierde sarcina”. De asemenea, nu poate sa intre in locurile considerate sacre. La inceputul secolului femeia nastea acasa fiind ajutata de moasa si de mama sa. Nasterea este o perioada de trecere, de transformare in viata fiecarei femei.

O data cu nasterea sa, copilul era separat prin taierea cordonului ombilical, dupa care urmeaza prima imbaiere ce reprezinta in primul rand o necesitate igienica, dar si un ritual de purificare. Copilul era asezat apoi in „belciu”. Se facea o papusa din zdrente ce continea bucati de matura, tamaie, piper, sare si o carte de rugaciuni care apoi se aseza sub perna copilului. In coltul camerei, dupa usa, se infigea un cutit. De asemenea, pe pragul grajdului era batuta o potcoava ce avea sa aduca noroc casei . Toate acestea erau ritualuri de protectie, de indepartare a duhurilor rele.

Tanara mama nu-si putea parasi casa, nici curtea timp de 40 de zile. In aceasta perioada nu avea voie nici sa iasa la fantana pentru ca sa nu i se ia laptele.

Apa dupa imbaierea copilului-sugar trebuia aruncata la flori, nu oriunde.

Botezul se face la 40 de zile, cand femeia, insotita de sotul si copilul ei, impreuna cu nasa merg la biserica. Preotul ii face o slujba de curatire(molitva). Daca este baiat, copilul este inchinat de preot la icoane si trecut prin altar, iar daca este fata intrarea in altar ii este interzisa . Indiferent de sex, la finalul botezului, copilul este asezat jos in fata altarului de unde il ia mama.

Prin folosirea apei sfintite in cadrul ritualului de botez copilul devine crestin. De altfel, inainte de a pleca cu el spre biserica nasa il aseaza pe prag spunand: „Din pagan voi aduce crestin”. Ritualul va fi continuat si la intoarcerea de la biserica, schimbandu-se doar formula: „Am dus pagan, am adus crestin”.

Casatoria/ nunta

Dintotdeauna scopul casatoriei la romani, dupa cum reiese din afirmatiile batranilor din sat, a fost de a avea fiecare perechea sa in viata si urmasi care sa le duca numele mai departe.

Varsta adulta(feciorii-20/30 de ani, fetele-15/20 de ani) este evidentiata cel mai bine pentru intemeierea unei familii. Trecerea acestui prag produce schimbari deoarece unul sau ambii tineri parasesc casa parinteasca, uneori chiar si satul.

Cu toate ca in zilele noastre se pastreaza doar franturi din vechiul ritual al nuntii, vom descrie pe scurt desfasurarea acestui eveniment in trecut.

Dupa ce „si-a pus ochiul” feciorul pe o fata, isi instiinta parintii si, primind acordul fetei, urma ritualul petitului. Baiatul trimitea doi oameni de vaza din sat la parintii fetei sa ceara pe fiica lor pentru dansul. Daca parintii fetei erau de acord urma logodna, apoi nunta.

Parintii mirilor se ocupau de cele trebuincioase pentru nunta, se alegeau nasii, se stabileau „chematorii”(rolul lor era acela ca in saptamana nuntii sa strabata satul si sa invite oamenii la nunta.

In ziua nuntii, la casa miresei se adunau fetele numite „misileuci”(domnisoare de onoare) si faceau „lasloul” (un fel de steag impodobit cu baticuri frumos colorate si cu stergare cusute de fata ). Rolul acestor fete era de a insoti mireasa pe tot parcursul nuntii pana ce devenea sotie.

Dirijatul nuntii era facut de doi graitori, unul din partea miresei, altul din partea mirelui.

Mirii erau insotiti de un alai in drumul spre biserica, format din nasi, chematori, misileuci, nuntasi.

Intorsi de la biserica, incepea distractia. In trecut la aceasta parte a nuntii nu puteau participa decat cei casatoriti. Dintre obiceiurile care au ramas pana azi se pot mentiona furatul pantofului miresei sau chiar furatul miresei. Si atunci ca si acum, nasul este cel care trebuie sa rascumpere ceea ce s-a furat.



Dupa terminarea nuntii nasa „invalea” mireasa, adica ii schimba cununa cu baticul, facand astfel trecerea de la fata la nevasta.

Inmormantarea

In popor exista credinta ca trecerea la cele vesnice este anuntata de semne, de vise sau efectiv de o boala. In ultimul caz, muribundul este ajutat de familie, e calauzit in ultimele clipe prin „tinerea lumanarii la iesirea sufletului”. Batranii considera absolut necesara lumina al carei scop este calauzirea decedatului pe noul drum, de altfel necunoscut.

Cum si-a dat omul ultima suflare, cea dintai grija a celor ce au stat imprejurul sau este sa deschida usa si sa acopere toate oglinzile din casa, apoi pregatesc spalarea mortului(acesta este un ritual de purificare).In bucata de panza cu care a fost spalat se pune jar si tamaie cu care se tamaiaza mortul, dupa care se aseaza sub sicriu si se ingroapa apoi in pamant.

Urmeaza imbracarea mortului in hainele sale cele mai bune, daca se poate chiar haine noi, iar pantofii se aseaza langa el. Daca este barbat se pune si o palarie langa el, iar daca este femeie basmaua este lasata dezlegata sub barbie pentru ca la reinviere sufletul sa poata iesi usor, sa nu fie sugrumat.

Deosebit de importante sunt pregatirea sicriului si a gropii. Sicriul este tamaiat, iar vasul folosit pentru tamaiere se va aseza sub el. Cateva lumanari sunt aranjate sub forma de cruce la cap, la picioare, in dreapta si in stanga. Se pune rumegus, apoi cearsaful de panza brodat in casa. La cap si la picioare se pune cate un prosop, se aseaza apoi mortul, urmeaza „urzicarul” si giulgiul alb deasupra, lasand sa se vada doar capul si bratele impreunate la piept.

Familia trebuie sa aiba grija sa-i pregateasca toate cele necesare in „calatoria” din lumea de dincolo: in maini i se pun o batista si lumanarea cu care i-a iesit sufletul, sub brat i se aseaza un bat crestat in capat unde se pune un ban ca sa-si plateasca intrarea in lumea cealalta. De asemenea, se pastreaza in Sintandrei obiceiul taiatului unghiilor care sunt puse intr-un saculet atarnat la streasina pentru a nu duce norocul cu el.

Cel decedat ramane in casa, de obicei, trei zile si doua nopti. In prima seara se face stalpul unde preotul citeste o evanghelie. Nu este voie ca mortul sa ramana nesupravegheat. Tocmai pentru aceasta exista priveghiul, prilej de intrunire a celor apropiati. Priveghiul incepe de la apusul soarelui si tine pana la rasarit. Cei prezenti trebuie sa aiba grija ca lumanarile asezate intr-un vas cu grau sa nu se stinga, lucru absolut necesar pe tot parcursul sederii mortului in casa.

Un lucru aproape indispensabil il constituie bocetul, care este facut de anumite femei numite bocitoare. Acestea inconjura sicriul si rostesc anumite versuri, vaietandu-se.

In ziua inmormantarii mortul este scos din casa cu picioarele inainte(ca sa nu mai vada inapoi) si este asezat in curte cu picioarele spre poarta. Vasul cu care se tamaiase se sparge de tatana usii dupa ce mortul e scos din casa pentru a se imprastia relele.

Dupa savarsirea slujbei inmormantarii, se citeste o evanghelie in poarta si se porneste spre groapa. Pe drum se fac doisprezece opriri, citindu-se de fiecare data cate o evanghelie(cele doisprezece opriri simbolizeaza vamile).

Lumanarile care nu au ars complet la capataiul mortului vor fi aruncate in groapa. Preotul sfinteste groapa cu apa sfintita, iar dupa asezarea sicriului pecetluieste mormantul si arunca pamant in forma crucii.

Moartea reprezinta,deci, revenirea peregrinului in pamantul din care este facut, este totodata cel mai arhaic rit de trecere intre cosmos si pamant.

Un ritual deosebit de important de luat in seama si de amintit are loc in satul Palota si se numeste Kirchweih.

Cuvantul provine din limba germana fiind o contopire a cuvintelor: kirche= biserica weihe= sfintire

Deci,Kirchweih este sarbatoarea sfintirii bisericii satului. Este cea mai importanta sarbatoare a locuitorilor satului Palota.

Biserica din satul Palota il are ca protector pe Sfantul Anton de Padova , care este si ocrotitor al satului. Deoarece biserica a fost asezata sub ocrotirea Sfantului Anton de Padova care a murit in data de 13 iunie, Kirchweih-ul este tinut in duminica urmatoare acestei date.

Kirchweih-ul este deci o sarbatoare religioasa la care s-au adaugat obiceiuri si traditii populare, unele aduse chiar din „vechea patrie”. Asa este, de exemplu, impodobirea pomului viu cu diferite panglici. Un alt obicei este impletirea coroanei care se face in ajunul zilei de Kirchweih. Aceasta coroana este impletita de tinerii satului si este compusa din crengi verzi, flori si panglica tricolora: negru, rosu, auriu.

In ziua Kirchweih-ului, tinerii satului imbracati in haine festive traditionale(fetele cu fuste albe cu trei dungi negre, bluza alba cu vesta neagra si panglici albastru-deschis in par; baietii cu pantaloni negri, camasa alba, vesta neagra, palarie neagra legata cu o panglica albastra), merg cu coroana in mana doi cate doi si, marsand in tot satul, cu cantec de fanfara, invita oamenii la sarbatoare. Dupa aceasta, tinerii intra cu coroana in biserica si dupa ei intra invitatii care asista la sfanta slujba.

Iesind din biserica au loc dansuri traditionale(polca, vals) in fata caminului cultural. Dupa servirea mesei, pregatita in caminul cultural pentru toti cei invitati, acestia participa la serbari, iar la sfarsit se scoate la licitatie coroana. Dupa traditie,coroana o ia un baiat care doreste sa faca curte unei fete si astfel ii arata acesteia intentiile sale.

4. ECONOMIA COMUNEI SINTANDREI

4.1. INDUSTRIA

Activitatea economica se revigoreaza si ea, in ultimul timp, fie prin dezvoltarea unor unitati deja existente, prin restructurarea si reorientarea celor neviabile sau prin aparitia numeroaselor initiative private.

La nivelul comunei, industria este reprezentata in cea mai mare parte de activitatea de alimentatie publica, mica industrie alimentara, brutarii si abatoare de capacitate mica, precum si de prelucrarea lemnului si confectionarea mobilei in ateliere private.

In momentul de fata exista in Sintandrei doua brutarii, una apartinand Societatii Agricole Sin-Pal si una Societatii Agricole Frimont.

Trebuie amintite si cele patru abatoare de capacitate mica: Bradea Mircea, Halbac Liviu, Cadar Lazar, Vilciug Victor.

Activitatile economice importante in comuna Sintandrei sunt:

o       confectionat incaltaminte prin firme private

o       producere de mixturi asfaltice

o       producere de nutreturi combinate

o       prelucrarea lemnului si confectionarea de mobilier in ateliere private

o       prelucrarea carnii in abatoare

Din cele 43 de unitati economice, firme si societati comerciale, cele mai importante sunt:

S.C. Nutrientul S.A.- produce furaje si concentrate pentru animale

S.C. Drumuri si poduri Palota- produce asfalt, executa drumuri si poduri

S.C. Fibratex S.A.- prelucreaza tulpini de canepa

S.C. Capirom- prelucreaza mase plastice

S.C. Garval Seta- confectii incaltaminte

S.C. Osbamo- confectii metalice

S.C. Mobalina- confectii mobilier

Aceste societati utilizeaza aproximativ 30% din populatia activa a comunei, restul fiind cuprinsa in societati de pe raza municipiului Oradea.

Unitati economice

4.2.AGRICULTURA

Activitatea de baza in comuna Sintandrei este agricultura. Ea are un caracter mixt: imbina cultivarea plantelor cu cresterea animalelor.

Comuna Sintandrei are ca suprafata agricola 2945 ha, din care 1868 ha agricol si 1077 ha neagricol. Repartizarea suprafetei agricole este urmatoarea: - arabil: 1659 ha

- pasuni: 209 ha

Modul de practicare al agriculturii pe raza comunei se realizeaza in cea mai mare parte in sistem de asociatie in urmatoarele asociatii:

t        Asociatia Sin-Pal

t        Asociatia Unirea

t        Asociatia Frimont   

Plantele care se dezvolta bine sunt: porumbul, cartoful, lucerna,trifoiul, ovazul, secara.

Plantele care se dezvolta satisfacator sunt: graul, sfecla de zahar, sfecla furajera, floarea-soarelui. Prin folosirea irigatiilor se pot cultiva pe scara larga legumele si zarzavaturile, valorificate pe piata din Oradea.

Cresterea animalelor este favorizata de prezenta pasunilor. Cel mai frecvent intalnite sunt urmatoarele animale domestice: bovine(454 capete), porcine(1654 capete), ovine(795 capete), cabaline(155 capete), pasari(20000) si albine(45 familii).

4.CAILE DE COMUNICATIE SI TRANSPORTURILE

Comuna Sintandrei, formata din cele doua sate, Sintandrei si Palota, este amplasata pe DJ 797-modernizat.

Legatura cu orasul Oradea se face cu autobuzul pe sosea, dar exista si cale ferata neutilizata in momentul de fata pentru transportul de persoane.

Lungimea drumului comunal este de 1,4 km, lungimea totala a strazilor fiind de 22 km, din care asfaltate 12 km.

In momentul de fata nu exista retea de apa, alimentarea facandu-se din fantani, nu exista canalizare, dejectia apelor facandu-se prin fose septice vidanjabile.

Comuna dispune de o retea de telefonie digitala ALCATEL si o statie de cablu TVS.

In anul 2001 a fost pusa in functiune o retea de gaz pe o lungime de 20 km, cu doua statii de reglare, una in fiecare sat, retea care deserveste intreaga comuna indiferent de tipul de consumatori: persoane fizice sau juridice.

4.4. TURISMUL LOCAL

Comuna dispune de un potential turistic mediu, atat in ceea ce priveste potentialul natural, cat si cel antropic.

Astfel, din punct de vedere al potentialului natural existent , putem aminti apele termale, bogate in saruri, feruginoase si clorurate.

Totodata, comuna ofera numeroase posibilitati de odihna si recreere prin invecinarea, pe toata lungimea sa cu raul Crisul Repede.

Atractiile pentru activitatile de turism si agrement sunt date si de iazul existent, utilizat pentru pescuit.

Nu trebuie omis potentialul antropic care atrage turistii prin stilul inedit al bisericilor, al monumentelor ridicate in cinstea eroilor care au cazut pe frontul de lupta in primul si al doilea razboi mondial.

Monument istoric- Sintandrei Monument istoric- Palota

Perspective de dezvoltare a comunei Sintandrei:

In urmatorii ani se are in vedere valorificarea sursei de apa geotermala prin amenajarea unui strand. O alta strategie de dezvoltare in viitorul apropiat este crearea unei zone de agrement cu parc de distractii si o sala moderna de sport.

Totodata se prevede ca localitatea Sintandrei sa fie integrata in aria metropolitana Oradea, in acest sens existand un proiect intocmit de o institutie abilitata- Proiect Bihor.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate