Mediul padurilor umede deschise (tropical umede si musonice)

Mediul padurilor umede deschise (tropical umede si musonice)

Localizare. Mediul padurilor umede deschise face tranzitia intre padurile umede dense si savane, ocupand areale in ambele emisfere, intre 5⁰ si 20⁰ latitudine (America Centrala, estul Braziliei, India, Insulele din Indochina, China de Sud-Est, nordul Australiei si o mare parte din Africa Centrala, estul si vestul Insulei Madagascar), dar regional poate ajunge si la 30⁰-35⁰ (de-a lungul tarmului Golfului Mexic, Argentina, sudul Africii). De asemenea, cuprinde regiuni de campie, podisuri, lanturi de munti nu prea inalti, in care peisajul se impune prin paduri si prin formatiuni ierboase.

Nivelul hidrologic al raurilor este puternic influentat de regimul precipi­tatiilor, cu debite foarte mari (insotite de revarsari si inundatii) in sezonul ploios, si debite mici (raurile mici seaca) in sezonul uscat. Ca urmare, rezulta forme de relief specifice, care constituie elemente distincte in peisajul acestor regiuni (pedimente, inselberguri, platouri ce au la partea superioara o crusta de oxizi de fier etc).   

Clima se caracterizeaza prin doua sezoane calde, unul umed si altul secetos. Sezonul cald si ploios are temperaturi de 20-25⁰ C, precipitatiile anuale, de 1.000-1.500 mm care provoaca, umezeala bogata, de 75 %, iar sezonul cald si secetos are temperaturi de 10-20⁰ C, cu precipitatii rare, dar sub forma de averse.

Sezonul ploios se datoreaza deplasarii maselor de aer (musonul de vara) dinspre Oceanul Indian spre sudul si sud-estul Asiei, care aduc can­titati mari de precipitatii (peste 11.000 mm in Cherapundji -provincia Assam), iar sezonul secetos se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre continentul Asia spre Oceanul Indian (musonul de iarna sau secetos).

Solurile pot sa atinga mai multi metri. Activitatea bacteriana intensa nu permite acumularea humusului, dar favorizeaza o descom­punere rapida a resturilor vegetale. In aceste conditii, solurile au acumulari bogate de oxizi de fier, aluminiu (de aici culoarea roscata sau violacee) sau de argila (culoare negricioasa) si, ca urmare, fertilitatea va fi scazuta. Solul este un amestec de argila si cuart cu un continut ridicat de fier, de unde si numele de feral-soluri.

Formatiunile vegetale difera in functie de cantitatile de apa ce rezulta din precipitatii si lungimea intervalului secetos. Sunt paduri care isi pastreaza frunzele (2-3 luni in vreme de seceta, insa rezervele de apa din sol atenueaza uscaciunea), sau care si le pierd (sunt patru luni fara precipitatii); primele se gasesc in vecinatatea padurilor ecuatoriale, avand o alcatuire si inaltimi mai reduse, pe masura departarii de aceasta; din ele se desprind "padurile galerii', care inainteaza in lungul raurilor cu debite bogate, in tinuturile aflate la latitudini mari. Intalnim si padurile cu frunze cazatoare, in regiunile unde deficitul de umiditate a cauzat aceasta adaptare care se afla in vecinatatea savanelor.

Ploile bogate din sezonul de vara asigura suficiente rezerve de apa in sol, folosite in intervalul cu uscaciune. In aceste conditii, vegetatia este bogata si densa, cu arbori si arbusti de inaltime redusa, din care se ridica insa si copaci care ating 30-35 m; padurile contin specii apreciate pentru calitatile lemnului, precum santalul, abanosul, teckul.

Fauna cuprinde diferite specii de maimute, tigrul, pantera, elefantul, reptile, pasari.

Precipitatiile abundente si marirea suprafetelor defrisate favorizeaza procesele de eroziune.

Datorita exploatarii intense, pentru lemn de foc, lemn pretios (destinat exportului), extinderii transporturilor, exploatarilor de petrol si minereuri, au fost defrisate mari in­tinderi ale acestui tip de padure, lasand loc terenurilor degradate, mai ales in India.