Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» Educatia si problemele lumii contemporane


Educatia si problemele lumii contemporane




EDUCATIA SI PROBLEMELE LUMII CONTEMPORANE

Unitati de continut

Educatia si caracteristicile ei

Autoeducatia si educatia permanenta




Noile educatii

Educatia-factor al formarii personalitatii; relatia ereditate-mediu-educatie

Argument

Prin acest capitol se urmareste cunoasterea fenomenului educational si a problemelor pe care trebuie sa le rezolve in conditiile realitatii contemporane, aflata in continua schimbare.

Obiectivele capitolului

Sa defineasca conceptele pedagogie si educatie;

Sa analizeze sistemul stiintelor pedagogice din perspectiva unor clasificari multiple;

Sa analizeze formele educatiei, caracteristicile si modalitatile de realizare a acestora;

Sa explice functiile educatiei si caracteristicile ei;

Sa analizeze implicatiile problemelor lumii contemporane asupra educatiei;

Sa precizeze modalitatile de integrare a noilor educatii in scoala;

Sa argumenteze contributia ereditatii, mediului si educatiei in dezvoltarea personalitatii;

Sa analizeze relatia dintre cei trei factori ai dezvoltarii personalitatii;

Sa evidentieze rolul autoeducatiei si educatiei permanente in dezvoltarea personalitatii;

Sa explice relatia educatie -autoeducatie-educatie permanenta.

Concepte si teorii fundamentale

Pedagogia este stiinta care studiaza esenta si trasaturile fenomenului educational, scopul si sarcinile educatiei, continutul, principiile, metodele si formele de desfasurare a proceselor educationale.

Educatia reprezinta activitatea psiho-sociala proiectata la nivelul unor finalitati pedagogice care vizeaza realizarea functiei de formare-dezvoltare permanenta a personalitatii umane prin intermediul unei actiuni pedagogice structurata la nivelul corelatiei subiect / educator – obiect / educat, desfasurata intr-un camp pedagogic deschis.

Autoeducatia este activitatea fiintei umane desfasurata in scopul perfectionarii propriei personalitati, educatia prin sine insusi.

Educatia permanenta reprezinta o directie importanta de evolutie a activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii, care urmareste valorificarea tuturor dimensiunilor si a formelor educatiei proiectate si realizate pe tot parcursul existentei umane si in orice moment al existentei umane.

Noile educatii sunt noi tipuri de continuturi care reprezinta cel mai pertinent si mai util raspuns al sistemelor educative la imperativele generate de problematica lumii contemporane, de natura politica, ecologica, economica, demografica etc.

Educabilitatea este o categorie pedagogica fundamentala care exprima puterea sau ponderea educatiei in dezvoltarea personalitatii.

Teoriile ereditariste sustin rolul fundamental al ereditatii in evolutia si dezvoltarea fiintei umane.

Teoriile ambientaliste absolutizeaza rolul factorilor socio – educationali ( mediul si educatia) in dezvoltarea personalitatii, desconsiderand semnificatiile ereditatii.

Teoria dublei determinari evidentiaza ca formarea personalitatii umane este rezultatul conlucrarii factorilor interni si externi, fiecare avand o contributie specifica.

Ereditatea este o insusire biologica generala a organismelor vii, un ansamblu de insusiri, caracteristici stabile, elaborate in cursul mai multor generatii si transmise de la inaintasi (ascendenti) la urmasi (descendenti) prin mecanisme genetice, anatomice si fiziologice.

Mediul reprezinta ansamblul conditiilor inconjuratoare(ambientale) in care omul traieste, se dezvolta, actioneaza(munceste) si creeaza. Mediul poate avea doua componente principale: mediul natural si mediul social-global si psihosocial.

Aplicatii–scheme, grafice, teme

Educatia si caracteristicile ei

Pedagogia–stiinta si arta educatiei

Activitate de incalzire: Brainstorming pe tema „Conceptele pedagogice”

Sarcina de lucru: Spuneti cat mai multi termeni pedagogici care va vin in minte pornind de la conceptul nucleu „pedagogie”, timp de 4 minute. Incercati sa alcatuiti enunturi cu conceptele enumerate, unindu-le intre ele! Analizati enunturile formulate(dezbatere frontala).

Pedagogia este o stiinta socio-umana care studiaza esenta si trasaturile fenomenului educational, scopul si sarcinile educatiei, continutul, principiile, metodele si formele de desfasurare a proceselor educationale. Despre pedagogie se spune ca este nu numai stiinta, ci si arta. In viziunea lui Emil Planchard continutul pedagogiei este structurat dupa cum urmeaza:

PEDAGOGIA=STIINTA A EDUCATIEI

PEDAGOGIA GENERALA SAU FILOSOFICA

SPECULATIE

FILOSOFIA MORALA, POLITICA, TEORIA CONSTIINTEI

OBIECTUL

OMUL

STIINTA

ANTROPOLOGIA

(BIOLOGIA, PSIHOLOGIA), SOCIOLOGIE, ISTORIE

SPECULATIE

PEDAGOGIA STIINTIFICA SAU POZITIVA

(SCOPUL) (NATURA CONCRETA)

APLICATIE

FILOSOFIA PEDAGOGICA, STUDIUL IDEILOR FILOSOFICE IN RAPORT CU EDUCATIA

OMUL EDUCABIL

STIINTA PEDAGOGICA, ANTROPOLOGIA PEDAGOGICA ISTORIA PRDAGOGIEI, STATISTICA, (INSTRUMENT)

APLICATIE

ACTIUNE

ETICA PEDAGOGICA

OMUL CARE SE EDUCA

OMUL EDUCAT

PEDAGOGIA EXPERIMENTALA, TEHNICA EDUCATIVA

ACTIUNE

REZULTAT

IDEAL EDUCATIV PRIN MIJLOACE ADECVATE

REZULTAT

PEDAGOGIA INTEGRALA

Sistemul stiintelor pedagogice

Reprezinta un ansamblu de discipline pedagogice care studiaza diferite stadii, laturi, aspecte ale educatiei. Aparute in urma dezvoltarii educatiei, rezultatelor cercetarilor stiintifice si a relatiilor cu alte stiinte, clasificarea lor a preocupat pe multi pedagogi. C. Barzea in lucrarea „Arta si stiinta educatiei” propune o clasificare a stiintelor pedagogice, astfel:

I. Dupa nivelul de generalitate reflectat

Stiinte pedagogice fundamentale

Teoria educatiei

Teoria procesului de invatamant(Didactica generala)

Stiinte pedagogice aplicative

a. pe domenii de aplicativitate:

pedagogia speciala

pedagogia deficientelor/defectologie

pedagogia ocrotirii

pedagogia aptitudinilor speciale

pedagogia sociala

pedagogia familiei

pedagogia muncii

pedagogia mass - media

pedagogia artei

pedagogia sportului

pedagogia militara

pedagogie medicala

b. pe perioade de varsta

pedagogia prescolara

pedagogie scolara

pedagogie universitara

pedagogia adultilor

c. pe discipline de invatamant



metodica predarii limbii romane (pedagogia, didactica limbii romane)

metodica predarii matematicii (pedagogia, didactica matematicii)

metodica predarii fizicii (pedagogia, didactica fizicii)

metodica predarii chimiei (pedagogia, didactica chimiei)

metodica predarii biologiei (pedagogia, didactica biologiei)

metodica predarii educatiei tehnologice (pedagogia, didactica educatiei tehnologice)

metodica predarii istoriei (pedagogia, didactica istoriei)

metodica predarii geografiei (pedagogia, didactica geografiei)

metodica predarii educatiei fizice (pedagogia, didactica educatiei fizice)

metodica predarii desenului (pedagogia, didactica desenului)

metodica predarii muzicii (pedagogia, didactica muzicii)

II. Dupa metodologia de cercetare predominanta

Istoria pedagogiei

Pedagogia comparata

Pedagogia experimentala

Pedagogia cibernetica

Planificarea educatiei

Politica educatiei

III. Dupa tipul de interdisciplinaritate activat

Interdisciplinaritate clasica

a.  Pedagogia psihologica (Psihologia educatiei, Psihopedagogia, Psihologia procesului de invatamant etc.)

b. Pedagogia sociologica (sociologia educatiei, sociopedagogia etc.)

c.  Pedagogia filosofica (Filosofia educatiei . )

d. Pedagogia axiologica

e.  Pedagogia antropologica

f.  Pedagogia fiziologica

g.  Pedagogia economica

h. Pedagogia politica

i.   Pedagogia informatica

j.  

Transidisciplinaritate

a. Managementul educational

b. Pedagogia curriculumului

c. Pedagogia invatarii

d.

Intr-o sinteza remarcabila, Mialaret ne propune un amplu tablou al stiintelor educatiei, care cuprinde:

a). Stiinte care studiaza conditiile generale si locale ale institutiei scolare:

Istoria educatiei;

Sociologia scolara;

Demografia scolara;

Economia educatiei;

Pedagogia comparata;

b). Stiinte care se ocupa de relatia pedagogica si de actul educativ propriu-zis:

Stiinte care studiaza conditiile imediate ale actului educativ:

fiziologia educatiei;

psihologia educatiei;

psihosociologia grupurilor mici;

stiintele comunicarii;

Didacticile speciale ale diverselor materii scolare;

Stiinta metodelor si tehnicilor de predare;

Stiinta evaluarii;

c). Stiinte consacrate reflectiei si evolutiei:

Filosofia educatiei;

Planificarea educatiei;

Teoria modelelor;

Schematic, clasificarea propusa de Stefan Barsanescu se prezinta astfel:


Sarcini de lucru:

1. Comparati clasificarile stiintelor pedagogice mai sus prezentate, precizand aspectele comune si deosebirile dintre acestea. Formulati intrebari si observatii critice. (Activitate de lucru pe grupe de cate 5-6 membrii)

2. Analizati relatiile dintre disciplinele ce alcatuiesc sistemul stiintelor pedagogice din perspectiva clasificarilor mai sus prezentate .

Legatura pedagogiei cu alte stiinte

Explicati legatura pedagogiei cu alte stiinte socio-umane, dar si cu stiintele din alte categorii, pe baza urmatoarei scheme:

Psihologia    Sociologia

Logica    Filosofia

Istorie    Deontologie

Cibernetica    Biologia

Statistica    Informatica

(Relatiile pedagogiei cu alte stiinte)

Ce este educatia?

Este un fenomen social, intrucat conserva si transmite experienta de cunoastere teoretica si practica, valorile culturii si civilizatiei de la o generatie la alta.

Sarcini de lucru:

Alegeti una din asertiunile de mai jos si exprimati-va acordul/dezacordul fata de ea.

A educa inseamna sa stii sa astepti;

A educa inseamna a-i permite unei persoane sa-si dezvaluie posibilitatile;

A educa inseamna a determina increderea in educator si in propriile posibilitati;

A educa inseamna a da exemplu;

A educa inseamna a stii sa taci;

A educa inseamna a dezvalui valori esentiale;

A educa inseamna a dresa;

A educa inseamna a prezenta modele fundamentale de comportament;

A educa inseamna a instrui;

A educa inseamna a ajuta progresiv un tanar sa-si infranga angoasa si sa se deschida spre altii;

A educa inseamna a-l lasa pe elev sa actioneze;

A educa inseamna a comunica in profunzime cu un tanar pentru a-l determina apoi sa comunice cu sine;

A educa inseamna a exercita un ansamblu de influente;

A educa inseamna a produce o schimbare de comportament.

Elaborati propria definitie a educatiei-grup de 3-4 membri. Turul galeriei.

Structura actiunii educationale este prezentata de Sorin Cristea astfel:


S:    subiectul educatiei

e.: evaluare

c.ra.: comportament de raspuns autodirijat

I.e.:    ideal educational

A.e.:    ambianta educationala

c.rd.:    comportament de raspuns dirijat

S.e.:    scopuri educationale

AP.P:    autoproiect pedagogic

c.i.e.:    conexiunea inversa externa

P.P.:    proiect pedagogic

M.e. mesaj educational

c.i.i.:    conexiunea interna inversa

ob.:    obiective

RC:    repertoriu comun

c.ps.:    camp psihosocial

c.:    continut

O.:    obiectul educatiei

A.ED.:    autoeducatie

m.:    metodologie



S’:    subiectivitatea obiectului

Semnificatii ale educatiei din perspectiva analizei functional-structurale:

educatia ca proces ce implica mai multe fiinte umane, aflate in diferite relatii de comunicare;

educatia ca produs al activitatii, determinabil si adaptabil la cerintele societatii;

educatia ca activitate organizata institutional conform unor finalitati pedagogice/orientari valorice.

Formele educatiei

Sarcina de lucru

Dezbateti caracteristicile si modalitatile de realizare a celor trei forme de educatie pe baza urmatoarei scheme:

Legenda:

Invatare de tip formal

Invatare de tip informal

Invatare de tip informal

Cum se pot valorifica mai bine cele trei forme ale educatiei la nivelul scolii? Exemple.

Cum s-ar valorifica si integra in predarea disciplinei dvs., informatiile oferite de educatia de tip informal si nonformal?

Functiile educatiei

Sarcina de lucru:

Comentati si argumentati urmatoarele functii ale educatiei:

selectia si transmiterea valorilor de la societate la individ

dezvoltarea potentialului biopsihic al individului

pregatirea omului pentru integrarea activa in viata sociala

Caracteristicile educatiei

Sarcina de lucru: explicati urmatoarele caracteristici ale educatiei:

caracterul specific uman

caracterul necesar si permanent

caracterul social-istoric

caracterul national si universal

caracterul prospectiv

Autoeducatia si educatia permanenta

Autoeducatia

Argumentati contributia autoeducatiei la formarea si dezvoltarea individului.

Analizati eficienta metodelor de autoeducatie.

Sistemul metodelor autoeducatiei

Metodele si procedeele de precizare a

preocuparilor de autoeducatie:

Metodele de autostimulare a preocuparilor

de autoeducatie:

programul autoeducatiei

reguli personale

deviza

jurnalul intim

Metode de autocontrol:

autoobservatia

autoanaliza

reflectia personala

autocontrolul si autoraportul

autoconvingerea

autocomanda

autoaprecierea

autosugestia

comunicativitatea

exemplul

jocul

autoexersarea

Metodele de autoconstrangere

autodezapbrobarea

autocomutarea

autorenuntarea

Analizati critic stadiul dezvoltarii personalitatii dumneavoastra sau a unui coleg din perspectiva obiectivelor educatiei permanente. Tabloul comparativ ce rezulta va ofera un indicator asupra realizarilor si deficientelor actuale.

Realizari

Deficiente

Ce proiecte de autoeducatie puteti dezvolta in continuare?

Dinamica raporturilor intre educatie si autoeducatie la diferite varste

Varsta prescolara

EDUCATIE

 

AUTOEDUCATIE

 

>


Varsta scolara mica

EDUCATIE

 

AUTOEDUCATIE

 


Varsta preadolescentei

EDUCATIE

 

AUTOEDUCATIE

 


Varsta adolescentei

EDUCATIE

 

AUTOEDUCATIE

 


La varsta tineretii si la adulti

 

AUTOEDUCATIE

 


Educatia permanenta

Primele preocupari pentru educatia permanenta s-au inregistrat in ultimele decenii ale secolului trecut.

Necesitatea:

cresterea gradului de pregatire a tuturor membrilor unei comunitati;

cresterea rapida a volumului informational si uzura morala a unor informatii;

capacitatile profesionale si selectarea potrivit cerintelor specifice fiecarui domeniu(formare, perfectionare, grad mare de maturizare, inovare si modernizare);

perimarea informatiei la aproximativ 10 ani → formare initiala larga → specializare ingusta

Sarcina de lucru:

Comentati citatul de mai jos:

„Un proces de perfectionare al dezvoltarii personale, sociale si profesionale pe durata intregii vieti a indivizilor in scopul imbunatatirii calitatii vietii atat a indivizilor, cat si a colectivitatii lor. Aceasta este o idee comprehensiva si unificatoare care include invatarea formala, nonformala si informala pentru dobandirea si imbogatirea unui orizont de cunostinte care sa permita atingerea celui mai inalt nivel de dezvoltare posibil in diferite stadii si domenii ale vietii.” (R.H. Dave)

Dimensiunile educatiei permanente

Educatia permanenta reprezinta simultan:

un concept pedagogic fundamental, de tip integrator, care inglobeaza toate sursele activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane(stadii, continuturi, forme, factori), valorificabile pe verticala si pe orizontala sistemului educational;

un concept pedagogic operational care extinde aplicatiile sale „asupra tuturor aspectelor educatiei” (vezi Thomas, Jean, 1977, pag. 79-81);

un principiu pedagogic care sustine organizarea globala a unui sistem educational integral, deschis pentru toate tipurile de educatie;

o orientare la nivel de politica a educatiei, care urmareste perfectionarea activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane pe toata perioada vietii prin valorificarea deplina a resurselor acesteia de autoinstruire si autoeducatie;

Principiile educatiei permanente fundamenteaza organizarea globala a sistemului de invatamant” care angajeaza toate ciclurile vietii, de la faza pregatirii-care promoveaza asimilarea valorilor scolare si extrascolare-la faza activa-care implica profesionalizarea in regim de mobilitate sociala-pana la faza retragerii-care permite personalitatii asumarea de noi roluri prin continuarea invatarii. La nivel de politica a educatiei pot fi evidentiate urmatoarele principii:

principiul asigurarii continuitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane;

principiul adaptarii programelor scolare si postscolare la cerintele unei societati in continua transformare;

principiul pregatirii personalitatii, la toate nivelurile sistemului de invatamant, in vederea adaptarii optime la conditii de schimbare rapida;

principiul mobilizarii si valorificarii tuturor mijloacelor de informare disponibile in limitele institutionale si noninstitutionale;

principiul corelarii functionale intre obiectivele – continuturile – formele activitatii de educatie/instruire.(vezi Dictionnaire actuel de l’education, 1993, pag. 453)

Caracteristici ale educatiei permanente:

o       continuitate;

o       globalitate;

o       autonomie;

o coparticipare.

Obiective ale educatiei permanente:

crearea printr-un invatamant formativ, a dorintei de a invata continuu, cultivarea receptivitatii, a unei atitudini deschise, favorabila schimbarii, inovatiilor si creativitatii;

formarea si dezvoltarea premiselor pentru autoeducatie, autodepasire si autoperfectionare, astfel incat sa devina trasaturi definitorii ale omului contemporan;



a traduce normele si valorile sociale in atitudini, in comportamente stabile si a lupta pentru implementarea si dezvoltarea lor in comunitatea careia ii apartinem;

stimularea si cultivarea unei atitudini pozitive, libere, creative, independente si constructive prin asimilarea limbajelor artei, stiintei, tehnicii, etc., contribuind astfel la progresul cunoasterii umane;

dobandirea unor metode si tehnici flexibile cu privire la organizarea, conducerea si evaluarea procesului de munca si a conduitei, astfel incat adaptarea si integrarea individului in societate sa se realizeze usor si cu succes, indiferent de domeniul de activitate;

disponibilitatea pentru reciclare, recalificare si perfectionare si pentru dezvoltarea aptitudinilor pana la nivelul maiestriei si al competentei cerute de domeniul de activitate respectiv;

stimularea optimismului oamenilor, a capacitatii lor de a lupta contra deficientelor si a lipsurilor si combaterea pasivitatii, a scepticismului si a intolerantei;

dezvoltarea responsabilitatii personale si a solidaritatii pentru a preveni si a combate orice deficienta individuala sau sociala, ajutandu-l pe fiecare sa inteleaga ca ameliorarea situatiei sociale incepe cu autoexigenta si ca exigenta fata de altii nu este decat o forma de respect, o forma a demnitatii personale si a democratiei autentice;

sprijinirea intelegerii relatiei om-natura( educatia ecologica), a nevoii de a proteja natura, de a lupta impotriva oricarui gen de poluare a ei si de a o conserva pentru a putea beneficia de avantajele, resursele si frumusetile ei si generatiile viitoare;

cultivarea unor relatii de prietenie, de colaborare si respect reciproc cu alte popoare, ca si lupta pentru pace, pentru progres, ca o garantie a liberei dezvoltari si prosperitati a tuturor colectivitatilor umane.

Sarcini de lucru

Pornind de la caracteristicile si obiectivele educatiei permanente aratati rolul ei in dezvoltarea personalitatii.

Pe baza schemei de mai jos, analizati relatia educatiei permanente cu formele educatiei.


EDUCATIA IN PERIOADA SCOLARA    EDUCATIA ADULTILOR

EDUCATIA PERMANENTA

Educatia permanenta-relatii cu nivele de cultura, cu formele educatiei in viziunea Rodicai Niculescu

Noile educatii

Problematica lumii contemporane (P.L.C.)

In ultimele decenii savantii si oamenii politici din lumea intreaga se confrunta cu un nou tip de probleme, ce se impun prin caracterul lor grav si presant, cat si prin dimensiunile lor regionale sau universale, cum sunt: deteriorarea continua a mediului inconjurator, caracterul limitat al resurselor naturale, caracterul galopant al cresterii demografice, incalcarea drepturilor omului si a democratiei.

Toate acestea l-au condus pe Aurelio Pecceli, fostul presedinte al „Clubului de la Roma” la introducerea unui nou concept, anume cel de „problematica a lumii contemporane”. Acest concept pune in lumina caracteristicile acestei problematici:

caracter universal

caracter global

evolutie rapida si greu previzibila

caracter pluridisciplinar

caracter prioritar

Sarcini de lucru:

Analizati aceste caracteristici ale P.L.C. si incercati sa gasiti altele noi.

Analizati citatul de mai jos argumentand puterea educatiei in rezolvarea P.L.C.

„Un numar redus de specialisti sustin ideea ca educatia nu are un rol de jucat in crearea societatii de maine. Dar mai numerosi sunt cei care trateaza educatia ca unul din factorii capabili sa contribuie la crearea unei societati mai bune. Aceasta premisa sta la baza studiilor noastre consacrate educatiei pentru pace. Interesul pentru rolul educatiei in ameliorarea vietii de astazi, in lumina unei societati viitoare mai bune trebuie sa se exprime in conceptualizarea acestei increderi sub forma de programe axate pe valorile educatiei de maine.” (Haavelsrud, Magnus, 1983)

Programele UNESCO sintetizeaza urmatoarele noi educatii:

educatia relativa la mediu(educatia ecologica)

educatia pentru pace si cooperare

educatia pentru participare si democratie

educatia in materie de populatie(demografica)

educatia pentru o noua ordine economica si internationala

educatia pentru comunicare si mass-media

educatia pentru schimbare si dezvoltare

educatia nutritionala

educatia economica si casnica mondena

educatia pentru timpul liber

educatia pentru drepturile fundamentale ale omului

educatia interculturala

Ca modalitati practice si metodologice de realizare a noilor educatii mentionam:

a) Demersul infuzional presupune realizarea noilor educatii in cadrul diferitelor obiecte de invatamant si la nivelul diferitelor dimensiuni ale educatiei, de exemplu, obiectivele educatiei relative la mediu se pot realiza prin infuzie de mesaje in cadrul unor discipline precum biologia, chimia, fizica, geografia, dar si la nivelul educatiei intelectuale, morale, profesionale, estetice, fizice.

b) Demersul disciplinar consta in introducerea de noi discipline de studiu centrate pe un anumit tip de educatie. De exemplu, educatia ecologica poate sa apara ca disciplina de sine statatoare inclusa in Planul de invatamant. Prezinta dezavantajul ca poate genera fenomenul de supraincarcare. Acest demers se concretizeaza la nivelul invatamantului primar si gimnazial prin introducerea disciplinei Educatia moral - civica si Cultura civica.

c) Demersul modular angajeaza noile educatii in cadrul unor discipline de studiu, sub forma unor module prevazute in programele scolare si la nivelul unor componente ale educatiei. Educatia ecologica, de exemplu, poate fi abordata in cadrul unui modul de studiu la biologie, cu obiective prioritare educatiei intelectuale.

d)     Demersul transdisciplinar presupune infaptuirea obiectivelor noilor educatii in cadrul unor sinteze stiintifice pe diverse teme realizate trimestrial sau anual de echipe de profesori de diverse specialitati. Aceasta implica probleme specifice in ceea ce priveste formarea educatorilor.

Sarcini de lucru:

Identificati obiectivele noilor educatii, mentionate mai sus.

Exemplificati integrarea noilor educatii in cadrul disciplinelor pe care urmeaza sa le predati.

Educatia – factor al formarii personalitatii; relatia ereditate – mediu – educatie

Personalitatea se formeaza prin contributia urmatorilor factori:

Ereditatea ca premisa naturala a dezvoltarii personalitatii

Mediul conditia sociala a dezvoltarii psihice

Educatie „conexiunea determinanta” pentru dezvoltarea personalitatii prin valorificare formativa deplina a premiselor ereditare si a conditiilor sociale.

Sarcina de lucru:

Gasiti cat mai multe argumente prin care sa sustineti contributia fiecaruia dintre cei trei factori la formarea personalitatii.

Modalitatea de lucru: Se organizeaza trei centre de activitate: ereditatea, mediul si educatia,

iar cursantii vor fi grupati in trei microgrupe de 5-8 persoane, corespunzatoare celor trei centre. Microgrupele (care se pot constitui pe baza de voluntariat sau prin extragere de simboluri) inventariaza cat mai multe argumente pentru a putea sustine contributia factorului ales la dezvoltarea personalitatii. La finalul dezbaterilor, purtatorii de cuvant prezinta rezultatele grupurilor. Acestia se pot chestiona reciproc, avand posibilitatea de a se consulta rapid cu partenerii lor de lucru, care se afla in acest context, in postura de observatori activi ai dezbaterilor concluziilor. Timp: 15-20 minute.

Intre factorii dezvoltarii psihice exista stranse interactiuni:


Analizati relatiile dintre:

ereditate-mediu

ereditate-educatie

mediu-ereditate

ereditate- mediu-educatie

Comentati reprezentarea grafica de mai jos:


Ed = educatie

E =ereditate

M =mediu

Tabloul relatiilor dintre ereditate si mediu

Privite sub aspectul evolutiei

Ereditate

Mediu

In domeniul cresterii si dezvoltarii fizice

Determina probabil: inaltimea, forma corpului, structura organelor, a sistemului nervos, limitele dezvoltarii sensorio-motrice. Deci, disponibilita-tile motorii si atletice pot fi considerate ca fiind determinate ereditar.

Datele ereditare pot fi distorsionate in conditiile unui mediu necorespunzator. O buna sanatate organica este asigurata de practica sanatatii publice, de conditiile de nutritie, de practicile igienice. Deficientele si deprinderile din partea mediului aduc serioase dereglari de crestere.

In domeniul cresterii si dezvoltarii intelectuale

Indivizii se nasc cu o gama larga de posibilitati generale mintale si cu posibilitati diferentiate in domeniul muzicii, al picturii, vorbirii in public, etc. Pentru intercomunicare se pare ca exista si limite naturale innascute.

Conditiile de mediu prielnice sunt necesare pentru ca abilitatile( disponibilitatile) native sa se dezvolte cat mai apropiat de nivelul optim al capacitatilor.

In domeniul sanatatii mintale, emotionale si al personalitatii

Desi circumstantele de viata si experienta individuala au influenta dominanta, totusi, stabilitatea emotiva depinde in mare masura de structurile innascute ale sistemului nervos, de sistemul glandular existent, de caracteristicile ereditare ale aparatelor, care pot predispune mai mult pe unii decat pe altii la instabilitate mintala.

Intr-un mediu calm, protector unde domina armonia intre parinti sau tutore si copii, numarul dezechilibrati mintal este mai redus decat acolo unde brutalitatea si severitatea domina.

In domeniul atitudinilor, al convingerilor si al valorilor

Pozitia in viata depinde in mare masura de capacitatile care au la baza dispozitii native. Atitudinile, convingerile si scara de valori ale individului sunt determinate de pozitia lui in societate, ele numai in mod indirect, deci si in mica masura depind de datele ereditare.

Atitudinile, convingerile, credintele si scara de valori ale individului se dezvolta in cadrul culturii in care el s-a nascut; ele fac parte din mediul socio-cultural si sunt influentate de experienta personala, de angajarea fiecaruia in acest mediu.

Rezumat

Aparuta odata cu societatea, educatia este un proces social de initiere si conducere a copilului spre responsabilitate.

Pedagogia, ca stiinta, ca teoretizare a fenomenului educational, a aparut mai tarziu, desi a existat o experienta in domeniu, transmisa din generatie in generatie, ca fiind o pedagogie populara. Pedagogia este stiinta specifica si de sinteza a educatiei ca subsistem social si ca proces instructiv educativ.

Educatia ca proces se infatiseaza ca o tehnologie, care prin cei mai competenti dascali poate deveni o arta, arta didactica. Din perspectiva actionala, educatia este un ansamblu de actiuni desfasurate deliberat pentru transmiterea si formarea la tinerele generatii a comportamentelor si valorilor acumulate de – a lungul timpului. Ca produs al activitatii, educatia se concretizeaza in capitalul cultural al tanarului format (comportamente si valori) determinabil si adaptabil la cerintele societatii.

Educatia joaca un rol primordial in formarea personalitatii. Ea armonizeaza interactiunea dintre ereditate si mediu, creand, pe de o parte, conditii favorabile actualizarii pontentialitatilor genetice, iar pe de alta parte, controland si organizand influentele mediului asupra individului, avand ca rezultat particularitatile de varsta si individuale ale acestuia.

Scoala este institutia principala in care se realizeaza educatia tinerei generatii. Pe de o parte ea trebuie sa intregeasca imaginea si conceptia copiilor despre lume valorificand si ordonand experienta si ansamblul influentelor ce se exercita asupra lor, iar pe de alta parte sa desfasoare o educatie care sa-i pregateasca pentru viata, pentru un viitor amenintat de probleme globale si universale prin dezvoltarea spiritului de (auto)perfectionare permanenta.

Tema de reflectie: Elaborati, pe baza bibliografiei, un eseu, de cel mult 4 pagini, in care sa comentati legatura dintre educatie, autoeducatie si educatia permanenta.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate

Didactica


Gradinita
Poezii cantece


FIZICA PLANIFICARE CALENDARISTICA CLASA a VI-a
Profesionalizarea activitatii didactice
Proiect de lectie CLASA: a IV-a Educatie civica - Simbolurile statului roman
Educatie pentru cariera - disciplina optionala
RATIONALITATEA DIDACTICA - Proiectarea instruirii
Proiect de lectie Clasa: I Limba si literatura romana - Consolidarea literelor invatate(p,P,v,V,d,D,s,S,i,I,a) si a grupului de litere ,, ci”
Tipuri de omonime
Repere de calitate in activitatea didactica
Proiect didactic de lectie clasa: a vii-a geografia continentelor extraeuropene - resursele naturale si economia americii
Proiectul unitatii de invatare Modernismul in lirica antebelica si interbelica – creatii arte poetice CLASA: a XII – a