Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» RATIONALITATEA DIDACTICA - Proiectarea instruirii


RATIONALITATEA DIDACTICA - Proiectarea instruirii




RATIONALITATEA DIDACTICA

Proiectarea instruirii

Precizari conceptuale

Esential, proiectarea didactica constituie o anticipare a pasilor de parcurs in procesul instructiv - educativ.




Ea reprezinta un plan mintal obiectivat in proiectare - evaluare si se exprima ca proces deliberativ de fixare a etapelor de parcurs in realizarea procesului instructiv - educativ.

Metodologic, proiectarea este o “metoda rationala” de pregatire a activitatii didactice pentru a diminua neprevazutul in realizarea ei.

Operational, proiectarea consta intr-un complex de operatii de analiza, de planificare si organizare a instruirii, concretizat in definirea anticipata a obiectivelor, continuturilor, strategilor, probelor de evaluare, precum si a relatiilor dintre ele, intr-un context anumit de organizare a procesului didactic ( I.Cerghit).

Actional, proiectarea consta dintr-un set de actiuni de prefigurare a programului de instruire.

In literatura pedagogica, psihopedagogica, proiectarea instruirii a fost definita in termeni de design instructional, caracterizat prin:

- proiectarea instruirii centrata pe individ, considerat in dezvoltarea sa, de la stadiul de copil pana la cel de adult;

- designul instructional constituit din faze proxime si faza de durata; proxime, continand proiectul de lectie, si de durata, continand proiectul lectiilor pe teme, seturi de teme.

Gilbert de Landsheere considera ca designul instructional presupune:

- a defini nivelele obiectivele invatarii;

- a asigura teme de activitate care provoaca invatarea in sensul dorit;

- a oferi posibilitatea de alegere a strategiilor didactice de predare si invatare;

a presupune instrumente de control ale predarii si invatarii;

- a determina conditiile necesare invatarii eficiente.

Necesitatea proiectarii

Proiectarea instruirii este necesara:

1. pentru a integra intr-un “tot didactic” elementele componente ale procesului de invatamant: forme, metode

mijloace, moduri, strategii, care toate se “intalnesc sistemic” in procesul de invatamant si tot astfel in proiectarea didactica, pedagogica;

2. din punctul de vedere al predarii, pentru a dirija invatarea in sensul obiectivelor propuse;

3. din punct de vedere individual, pentru a permite fiecarui elev sa poata ajunge cat mai aproape de realizarea optima a posibilitatilor sale. Optimalul se refera la performantele de asteptat, dar mai ales la modul lor de realizare.

Rolul

proiectarii didactice consta in realizarea unei “structuri operationale” a procesului de invatamant

Atitudini fata de proiectarea instruirii

Problema relativ noua in didactica moderna, proiectarea instruirii a starnit critici si exagerari.

Anume:

- proiectarea forteaza indivizii sa urmeze o cale unica in instruire;    

- ea    releva caracterul uniformizator a procesului de instruire – educare.

In realitate, proiectarea este doar un cadru normativ deschis unor solutii noi. Ea are caracter probabilistic. Profesorul este dator sa utilizeze proiectarea instruirii stimulativ nu frenator.

“Harul” lui (atat cat este) trebuie completat prin metoda, tocmai in punctul de contact “har – metoda” intalnindu-se “harul bine gandit” cu “lucrul bine facut”.

Unitatea celor “trei planuri” ale proiectarii se exprima in:

1. proiectarea ca plan intelectual obiectivat;

2. realizarea proiectarii, ca plan practic infaptuit ;

3. autoevaluarea realizarii planului teoretic care se restructureaza mereu in raport cu faptele concrete ce apar. Asa incat, intre instruirea proiectata si instruirea realizata exista mereu o discrepanta care releva pregnant tocmai caracterul probabilist al proiectarii.

Modalitati de abordare a proiectarii

R. Gagne propune o abordare sistemica a instruirii, bazata pe cunoasterea procesului de invatamant ca sistem. Din aceasta perspectiva, continutul proiectarii consta din :

- definirea obiectivelor performantiale,

- proiectarea secventelor de instruire,

- proiectarea evaluarii.

Altfel spus, proiectarea se exprima in formulari de tipul:

1. ”spre ce tind” (operatii de proiectare a obiectivelor);

2. ”cum ajung acolo” (operatii de organizare a continutului, metodelor, mijloacelor, exercitii);

3.”cum stiu ca am ajuns” (operatii de pregatire a unor tehnici de evaluare).

Conditiile activitatii de proiectare

Profesorul Ion Cerghit conditioneaza proiectarea corecta de viziunea sistemica asupra procesului de invatamant, de gandirea anticipativa a profesorului, de caracterul continuu si permanent al desfasurarii proiectarii,si

de insusirea si stapanirea algoritmului de proiectare, de efectuarea ei in perspectiva a trei cadre referentiale temporale (o diagnoza a activitati anterioare, o analiza a situatiei prezente, o prognoza a activitatilor si rezultatelor viitoare).



Tipuri de proiectare

Temporal, in functie de perioada de timp luata ca referinta, au fost propuse doua tipuri de proiectare: proiectarea globala si proiectarea esalonata.

1. Proiectarea globala se refera la o perioada mai mare de instruire, un an de studiu, un ciclu, si opereaza cu obiective generale, continuturi largi si criterii de evaluare mai largi.

Proiectarea globala se concretizeaza in planuri de invatamant si programe analitice specifice unor discipline de invatamant. Proiectarea globala creeaza    cadrul si schiteaza posibilitatile si limitele proiectarii esalonate.

2. Proiectarea esalonata se refera la o disciplina sau la un grup de discipline, la un nivel de an scolar, trimestru scolar, lectie. Ea are ca element orientativ programa scolara si se concretizeaza in planificarea anuala, trimestriala si in proiectul de lectie.

Algoritmul proiectarii didactice

Cercetarile in domeniu au stabilit ca “proiectantul” – cadrul didactic trebuie sa – si puna patru intrebari fundamentale atunci cand concepe proiectul de lectie si anume:”ce voi face?”, “cu ce voi face?”, “cum voi face?”, “cum voi sti daca s-a realizat ceea ce trebuia?”.

Aceste intrebari trebuie sa contureze etapele procedurale ale algoritmului de proiectare. Fiecarei etape ii sunt proprii mai multe operatii.

Prima etapa, poate cea mai importanta, contine operatii de identificare si dimensionare a obiectivelor educationale ale lectiei. Ele trebuie sa defineasca schimbarile de comportament, vizibile, concrete, realizate la sfarsitul activitatii de instruire. Dar, pentru aceasta, obiectivele trebuie sa fie clar exprimate, prin “verbe de actiune”, usor de masurat si evaluat. Astfel, aceasta etapa a proiectarii este nu numai importanta, ci si dificila si de mare responsabilitate.

In definirea unui obiectiv trebuie sa se tina seama de anumite norme si anume:

1.obiectivul nu descrie activitatea profesorului, ci schimbarile ce se produc in elev la sfarsitul activitatii de instruire;

2. obiectivul sa vizeze o activitate singulara, nu o multitudine de activitati, pentru a usura masurarea si evaluarea;

3. obiectivul sa fie exprimat in termeni comportamentali prin “verbe de capacitate”;

4. obiectivul sa fie elaborat in cat mai putine cuvinte pentru a reda continutul sau specific;

5. obiectivul sa fie asociat constructiei logice a continutului informational si a situatiilor instructive.

A doua etapa – analiza resurselor – cuprinde operatii de identificare a continutului invatarii (informatii, atitudini, abilitati), a resurselor psihologice (capacitatea de invatare, motivatia) si a resurselor materiale care conditioneaza buna desfasurare a procesului de invatamant (spatiu, timp, mijloace, materiale).

Aceasta etapa presupune:

- realizarea unui echilibru intre componentele informative si formative ale continutului educativ;

- selectarea acelor elemente de instruire pe care elevul le poate invata si are nevoie de ele;

- alegerea mijloacelor si metodelor, potrivit cu situatia de invatare, asigurand atingerea obiectivelor.

Etapa a treia 1.conturarea strategiilor didactice optime – contine un sistem coerent de metode, mijloace si forme, pe baza carora se pot realiza obiectivele proiectate. Exista o strategie a combinarii celor 3 M (metode, mijloace, materiale) si ea trebuie sa fie astfel realizata, incat fiecare “M” sa potenteze valoarea celorlalti “M”, pentru a sporii eficacitatea strategiei. In aceasta “combinatorica” si in varietatea ei se exprima creativitatea didactica .

2. stabilirea scenariului didactic. Ratiunea de a fi o scenariului didactic o constituie evitarea hazardului in activitatea didactica, prevenirea erorilor si a evenimentelor nedorite. Totusi hazardul are un rol important in predare si orice proiectare trebuie sa lase loc creativitatii si spontaneitatii profesorul in situatii noi, conjuncturale, neprevazute,”neproiectate”, care se cer a fi integrate didactic in “proiectul in desfasurare”

Etapa finala vizeaza stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor invatarii si este la fel de importanta ca si prima etapa. De altfel, in prima etapa a proiectarii trebuie sa se stabileasca procedura de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor. Evaluarea va stabili raportul dintre obiective si rezultate precum si eficienta activitatii didactice in raport cu resursele consumate. Se vor avea in vedere principalii indicatori de eficienta: timp scurt de invatare, cheltuieli minime, satisfactii in munca etc.

Operatii integrate de proiectare a lectiei

Succesul unei lectii depinde de anticiparea si de buna pregatire a secventelor de instruire. Elaborarea unei lectii este un act de creatie prin care se construiesc momentele ei principale si cele de amanunt. Proiectul de lectie trebuie sa descrie solutiile optime care vor prezida situatia de invatare. El are valoare de instrument situat intre prefigurarile mentale si concretizarile faptice ale actiunilor instructiv-educative.

Un proiect de lectie eficient se caracterizeaza prin:

a)      adecvare la situatii didactice concrete;

b)      operationalitatea – posibilitatea de a se descompune in operatii didactice, in secvente operationale;

c)      flexibilitate si adaptabilitate la situatii noi, permisivitate la integrarea “din mers” a unor strategii noi solicitate de desfasurarea procesului.

Proiectarea efectiva a unei lectii se realizeaza tinand cont de mai multe variabile precum complexitatea continutului, pregatirea elevilor, tipul de lectie ales, strategiile aplicate.

Proiectarea instruirii la o lectie presupune realizarea unei concordante intre:

1.obiective sau scopuri

2. metode, materiale, mijloace si experiente sau exercitii de invatare;

3.evaluarea succesului scolar

Realizarea conexiunii dintre aceste trei planuri asigura unitatea functionala a instruirii si evita improvizatia si hazardul. Centrarea pe realizarea acestei conexiuni constituie o exigenta care ajuta la verificarea concordantei notiunilor ce vor fi predate, in raport cu obiectivul lectiei si cu testul de evaluare.

R. Mager a operationalizat cele trei exigente in intrebarile:

1”spre ce tind” in lectia prezenta (anuntand obiectivul performativ al lectiei si aratand ce vor face dupa ce stapanesc lectia );

2.”cum sa ajung acolo”, cum sa realizez obiectivul (prin selectarea metodelor, materialelor si exercitiilor care vor realiza instructia in conditiile adecvate pentru invatarea capacitatilor subordonate);

3 ”cum voi sti cand am ajuns” la scopul propus (prin administrarea unor probe de evaluare care sa ateste performanta elevului si momentul cand sau atins obiectivele unei lectii)



Prin conectarea celor trei exigente, lectia va fi proiectata intr-un set de actiuni realizate in mai multe etape:

- analiza generala a lectiei pe baza programei si manualului (si alte materiale bibliografice);

- determinarea obiectivelor generale si a obiectivelor operationale, prin derularea capacitatilor umane ce pot fi identificate, exprimate, masurate;

- selectarea si organizarea continutului invatarii in unitati si teme principale convergente, care sa largeasca obiectivele fixate;

- alegerea si combinarea metodelor si procedeelor didactice adecvate situatiilor didactice concrete, in acord cu obiectivele lectiei, cu continutul si cu particularitatile elevilor;

- selectarea mijloacelor si materialelor cerute de fiecare eveniment al instruirii;

- stabilirea modalitatilor de activitate cu elevii (frontala, pe grupe, individualizata, combinata );

- alegerea metodelor si instrumentelor de evaluare corespunzatoare pentru a masura nivelul obiectivelor propuse.

Proiectul de lectie cuprinde o articulatie a mai multor componente, repartizate in doua parti: o parte introductiva si una de desfasurare a evenimentelor de parcurs ale lectiei. Desfasurarea lectiei se refera la momentele de parcurs precizand timpul, metodele, mijloacele, formele de realizare a invatarii.

Proiectul de lectie trebuie centrat pe continut, pe comportamentul profesorului si pe comportamentul elevilor.

Nu exista un model unic, absolut pentru desfasurarea lectiei. Important este ca planul anticipativ sa fie adecvat situatiilor concrete de invatare si sa conduca la rezultate satisfacatoare.

BIBLIOGRAFIE

Cerghit, Ioan,

Proiectarea activitatii didactice, in: Sinteze pe teme de didactica moderna, in Tribuna scolii, Bucuresti, 1986

Gagné, Robert,

Briggs, Leslie,J.,

Principii de design al instruirii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977

Ionescu, Miron,

Lectia intre proiect si realizare, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 1982

Panturu, Stan,

Pacurar, Doina, Cornelia,

Didactica, Curs de pedagogie, partea a II a, Brasov, 1997

Vlasceanu, Lazar,

Proiectarea pedagogica, in: Curs de pedagogie, Universitatea din Bucuresti, Bucuresti, 1988








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate