Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» PLANIFICARE CALENDARISTICA CLASA a III-a


PLANIFICARE CALENDARISTICA CLASA a III-a







PLANIFICARE

CALENDARISTICA

CLASA a III-a AN SCOLAR

PLANUL CADRU

CLASA a III-a

SCHEMA ORARA

Clasa a III-a

NR.

CRT.

ARIA CURRICULARA SI DISCIPLINA

NR. ORE

TIP CURRICULUM

LIMBA SI COMUNICARE

1. Limba si literatura romana

2. Limba engleza

aprofundare

nucleu

MATEMATICA SI STIINTE

Matematica

Stiinte ale naturii

aprofundare

nucleu

OM SI SOCIETATE

Religie

Educatie civica

nucleu

nucleu

ARTE

Educatie plastica

Educatie muzicala

nucleu

nucleu

EDUCATIE FIZICA SI SPORT

1. Educatie fizica

Nucleu

TEHNOLOGII

1. Educatie tehnologica

Nucleu

CONSILIERE SI ORIENTARE

1. Educatie pentru sanatate

Nucleu

CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII

Lb. rromani

TOTAL

clasa a III-a A

ORAR

ORA

LUNI

MARTI

MIERCURI

JOI

VINERI


ARIA CURRICULARA - LIMBA SI COMUNICARE

LIMBA SI LITERATURA ROMANA

~ Curriculum aprofundat ~

MANUAL: Editura:ARAMIS,2005

AUTORI: Tudora Pitila,Cleopatra Mihailescu

NUMAR ORE/SAPTAMANA: 6 ore

NUMAR ORE/AN:

OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

1.1.

sa sesizeze sensul global al unui mesaj, identificand aspectele principale si de detaliu la care se refera un mesaj oral

- exercitii de formulare de intrebari pentru stabilirea sensului global al mesajului;

- exercitii de discriminare a elementelor esentiale de cele de detaliu dintr-un mesaj ascultat;

sa deduca sensul unui cuvant necunoscut prin raportare la mesajul audiat

- exercitii de inlocuire a cuvantului nou prin sinonime, antonime;

- exercitii de stabilire a sensului unui cuvant necunoscut prin raportare la continut;

- exercitii de determinare a sensului unor cuvinte in contexte date;

1.3.

sa sesizeze corectitudinea unui enunt oral

- exercitii de identificare si corectare a unor pronuntii gresite (pronuntarea cuvintelor care contin diftongii oa, ea, ia, ua, ua; pronuntarea cuvintelor care contin vocale in hiat: ee, ii, pronuntarea cuvintelor care contin x);

- exercitii de sesizare a intonatiei corecte/incorecte a unor propozitii interogative sau enuntiative (propriu-zise si exclamative);

- exercitii de identificare si corectare a unor imbinari de cuvinte incorecte in cadrul unui enunt (substantiv si adjectiv, prepozitii si substantiv, prepozitie si pronume, subiect si predicat);

1.4

sa sesizeze mijloacele nonverbale (gesturi, mimica) folosite in comunicare

- exercitii de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi, mimica)prin care se pot comunica diferite stari, atitudini etc.;

- exercitii de mima;

- exercitii de sesizare a corespondentei elementelor verbale cu cele nonverbale (gesturi, mimica);

1.5

sa manifeste atentie fata de interlocutor in diferite situatii de comunicare

- simularea unor situatii de comunicare diverse;

- exercitii de dialog: elevi-elevi, elev-invatator; jocuri de rol, de tipul vorbitor-ascultator, vizand formarea comportamentului de ascultator ;

- discutii libere pe teme date etc.

2.Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.

sa construiasca texte orale scurte pe baza unui suport vizual dat si / sau a unui plan simplu de idei dat

- exercitii de construire a unor texte orale narative pe baza unor imagini (benzi desenate);

- exercitii de construire a unor texte orale pe baza unui sir de intrebari sau a unui plan de idei;

- exercitii de povestire orala a unor fapte, intamplari reale (din experienta personala) sau fictive;

- exercitii de realizare corecta a acordului predicatului cu subiectul;

- exercitii de acord, de modificare a formei adjectivului, prin schimbarea numarului substantivului pe care il determina;

2.2

sa pronunte clar si corect un mesaj

- exercitii de rostire fluenta si corecta a unor mesaje individual sau in grupuri mici;

- exercitii de ortoepie;

- exercitii de reglare a intonatiei, a volumului, a vitezei proprii de a vorbi;

recitari;

- exercitii de dictie etc.;

2.3.

sa redea prin cuvinte proprii continutul unui fragment dintr-un text citit sau dintr-un mesaj audiat

- formularea de intrebari de clarificare a aspectelor pe care nu le-au inteles din textul citit sau din mesajul oral ascultat;

- formularea de raspunsuri la intrebarile ce vizeaza informatiile esentiale sau de detaliu ce se desprind din textul citit sau mesajul audiat;

- povestirea independenta a unui fragment/paragraf citit sau mesaj audiat;

- exprimarea propriei pareri in legatura cu intamplari, personaje dintr-un text citit sau mesaj ascultat;

2.4.

sa-si adapteze vorbirea la diferite situatii de comunicare in functie de partenerul de dialog

- exercitii de dialog cu persoane diferite;

- conversatii pe teme cunoscute;

- exercitii de simulare a unor situatii de comunicare in care partenerul de dialog interpreteaza roluri diferite (coleg, profesor, vecin, parinte, bibliotecar etc.);

- exercitii de folosire a intonatiei potrivite in functie de context si de partenerul de dialog;

- exersarea unor acte de vorbire: initierea, mentinerea sau incheierea unui schimb verbal; utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea unor intrebari sau a unor raspunsuri; povestirea unor fapte si intamplari, dupa un suport vizual sau dupa un plan de idei dat; exprimarea acordului sau a dezacordului in legatura cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane etc.;

2.5.

sa utilizeze corect in exprimarea orala proprie elementele de constructie a comunicarii studiate

- exercitii de construire a propozitiilor simple si a propozitiilor dezvoltate, a propozitiilor interogative si enuntiative - propriu-zise si exclamative (fara folosirea terminologiei stiintifice);

- exercitii de completare a enunturilor/textelor lacunare pentru marcarea categoriilor de numar si de persoana;

- exercitii de acord, de modificare a formei adjectivului, prin schimbarea numarului substantivului pe care il determina;

- exercitii de realizare a acordului predicatului cu subiectul;

- exercitii de integrare a achizitiilor lexicale noi in enunturi proprii;

exercitii de inlocuire a unor cuvinte cu sinonimele sau antonimele lor;

2.6.

sa manifeste cooperare in diferite situatii de comunicare

- exercitii de dezvoltare a initiativei comunicative si a curajului de a interveni in actul comunicarii;

- exercitii de exprimare a propriilor opinii si ganduri, in legatura cu fapte si cu intamplari cunoscute;

- jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire, de construire a unor dialoguri imaginare;

- exercitii de rezolvare a unor sarcini in grupe mici de lucru ( perechi sau 4-5elevi).

3.Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa identifice elemente de baza ale organizarii textului literar/nonliterar in pagina

- exercitii de recunoastere a titlului, autorului, alineatelor

- exercitii de sesizare a asezarii textului in raport cu ilustratie

- exercitii de recunoastere a diferitelor tipuri de litere de tipar;

- exercitii de citire selectiva in functie de diferite repere: versul, strofa;

- exercitii de sesizare a raportului dintre text si ilustratie in reclamele scrise etc.;

sa desprinda ideile principale dintr-un text citit

- exercitii de citire explicativa si de citire selectiva pentru desprinderea ideilor principale;

- exercitii de delimitare a unui text narativ in fragmente logice;

- exercitii de identificare a intamplarilor petrecute intr-o succesiune logica dintr-un text citit;

- exercitii de identificare si de formulare a ideilor principale din textele citite;

sa citeasca in mod constient, corect un text cunoscut

- exercitii de citire a textelor, respectand intonatia impusa de semnele de punctuatie;

exercitii de citire selectiva (citire pe fragmente, pe roluri);

sa citeasca in mod corect un text necunoscut

- exercitii de citire a unor texte, literare sau nonliterare "la prima vedere" in ritm propriu etc.;

sa recunoasca secventele narative si dialogate dintr‑un text

- exercitii de identificare a secventelor de dialog dintr-un text narativ dat;

- exercitii de argumentare a folosirii dialogului in textele narative;

- exercitii de citire pe roluri;

sa recunoasca in texte diferite elemente de constructie a comunicarii studiate

- exercitii de identificare a partilor de vorbire invatate: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul;

- exercitii de identificare a partilor principale de propozitie invatate (subiect, predicat) si a partilor secundare de propozitie;

- exercitii de identificare a perechii determinat-determinant si a acordului gramatical dintre acestea etc.;

3.7.

sa manifeste interes pentru lectura unor texte variate (literare sau nonliterare)

- exercitii de exprimare a propriilor opinii, ganduri, sentimente in legatura cu faptele si actiunile personajelor prezentate in texte literare;

- exercitii de consultare a cuprinsului unor carti pentru a intelege rolul pe care il are acesta in gasirea unor informatii cautate;

- formularea de intrebari si de raspunsuri vizand continutul textelor citite;

- prezentarea unor lecturi individuale suplimentare;

- discutii in perechi sau pe grupe referitoare la lectura suplimentara;

- vizite la biblioteca scolii, sali de lectura etc.

4.Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1

sa respecte regulile de despartire in silabe, ortografia si punctuatia intr-un text propriu

- exercitii de aplicare a regulilor de despartire in silabe in dictari si autodictari, copieri sau in scrierea unor enunturi proprii;

- exercitii de scriere corecta a cuvintelor care incep cu litera "e" (pronume, formele verbului "a fi");

- exercitii de scriere corecta a cuvintelor care contin vocale in hiat: "ii", "ee";

- exercitii de folosire corecta a majusculei;

- exercitii de utilizare corecta a cuvintelor scrise cu cratima;

- exercitii de utilizare corecta a semnelor de punctuatie;

exercitii de autocorectare si corectare in perechi a greselilor de scriere si a greselilor de punctuatie etc.;

4.2

sa povesteasca in scris fragmente dintr-un text citit

- exercitii de povestire in scris a unor fragmente dintr-un text citit;

- formularea in scris a raspunsurilor la intrebari;

- selectarea adecvata a cuvintelor intr-un text propriu;

4.3

sa redacteze texte de mica intindere, tinand seama de partile unei compuneri

- exercitii de povestire in scris a unor fapte si intamplari personale;

- antrenament de structurare a compunerii in introducere, cuprins si incheiere;

- exercitii de redactare a unor texte narative pe baza unui suport vizual;

- exercitii de redactare a unor compuneri cu inceput/sfarsit dat;

- alcatuirea planului simplu de idei;

- exercitii de redactare a povestirii unor fragmente din text;

- exercitii de redactare a unor compuneri dupa un plan de idei;

4.4.

sa realizeze acordurile gramaticale in enunturile redactate

- exercitii de stabilire a acordului gramatical;

- exercitii de completare a propozitiilor lacunare cu structurile morfologice invatate;

- exercitii de redactare a propozitiilor simple si a propozitiilor dezvoltate etc.;

- exercitii de transformare a propozitiilor atunci cand: se schimba persoana verbului sau numarul subiectului exprimat prin substantiv sau pronume etc.;

4.5

sa aseze corect in pagina textele scrise, respectand scrierea cu alineate si spatiul liber intre cuvinte, scrierea caligrafica / lizibila

- exercitii de asezare corecta a textului in pagina;

- exercitii de plasare corecta a alineatelor si a titlului;

- exercitii de apreciere corecta a spatiului dintre cuvinte;

- exercitii de caligrafie etc.;

4.6.

sa manifeste interes pentru redactarea corecta si ingrijita a compunerilor si a textelor cu destinatie speciala

- exercitii de redactare a unor felicitari, carti postale, (adresate colegilor, invatatorului, rudelor);

- exercitii de completare a datelor destinatarului intr-o carte postala;

copieri, transcrieri, dictari;

- exercitii de evaluare a redactarii corecte si ingrijite a textului propriu etc.

Continuturile invatarii

Formarea capacitatii de lectura/citire

Cartea ( actualizare: asezarea textului in pagina). Cuprinsul. Tipuri de litere de tipar .

Textul literar

Textul narativ.

Recunoasterea personajelor (actualizare). Delimitarea textului in fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ (recunoastere).

Poezii cu tematica diversa. Strofa. Versul.

Textul nonliterar: reclama, *articole din reviste pentru copii.

Tematica textelor trebuie sa reflecte universul copilariei si valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, in proza sau in versuri, sau texte nonliterare, de mica intindere, pana la 300 de cuvinte. Acestia vor avea libertate de a decide cu privire la aspectele mentionate in programa clasei a II-a.

Formarea capacitatii de comunicare

Comunicarea orala

Componentele comunicarii dialogate (actualizare). Adaptarea la particularitatile interlocutorului.

Formularea ideilor principale. Povestirea orala a unui fragment dintr-un text narativ. *Povestirea orala a unor texte citite sau mesaje audiate.

Intonarea propozitiilor exclamative, enuntiative si interogative (actualizare).

Dialogul (actualizare) Construirea de dialoguri in situatii concrete sau imaginare.

Elemente de comunicare nonverbala (gesturi, mimica).

Se recomanda ca elevii, folosindu-si deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:

- initierea, mentinerea si incheierea unui schimb verbal;

utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;

- formularea unor intrebari sau a unor raspunsuri;

- povestirea unor fapte si intamplari, dupa un suport vizual sau dupa un plan de idei dat;

- exprimarea acordului sau a dezacordului in legatura cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

Comunicarea scrisa

Procesul scrierii

Organizarea textului scris. Scrierea caligrafica (actualizare). Asezarea corecta in pagina: plasarea titlului, folosirea aliniatelor (actualizare). Partile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, incheierea).

Ortografia si punctuatia.

Scrierea corecta a cuvintelor. Scrierea corecta a cuvintelor care: contin consoana m inainte de p sau b (actualizare) Scrierea corecta a cuvintelor care contin diftongii oa, ea, ia, ie, ua, ua (fara terminologie), a celor care contin a si i (actualizare) Scrierea corecta a cuvintelor intr-o, intr-un, dintr-o, dintr-un (actualizare), printr-o, printr-un.

Utilizarea ortogramelor s-a/sa; s-au/sau; i-a/ia; i-au/iau; l-a/la; ne-a/nea; ne-am/neam.

Semnele de punctuatie: punctul, semnul intrebarii, semnul exclamarii, linia de dialog, doua puncte, virgula (numai in cazul substantivelor in vocativ si in enumerare) (actualizare).

Contexte de realizare

a) Scrierea functionala (cu scop practic, informativ). Copieri, transcrieri, dictari, felicitarea, cartea postala, invitatia.

b) Scrierea imaginativa. Compunerea unor scurte texte (7 - 15 enunturi) pe baza unui suport vizual: dupa o ilustratie sau dupa un sir de ilustratii, dupa benzi desenate; sir de intrebari * pe baza unor cuvinte de sprijin. Compunerea dupa plan de idei. Compunerea cu inceput/sfarsit dat dat.

c) Scrierea despre textul literar. Formularea in scris a raspunsurilor la intrebari. Povestirea scrisa a unor fragmente din text. Planul simplu de idei. *Formularea de intrebari in legatura cu continutul textului. *Povestirea unor texte de mica intindere dupa un plan de idei.

3. Elemente de constructie a comunicarii

Lexicul

Cuvantul (actualizare). Cuvintele cu forma diferita si sens asemanator (actualizare). Cuvintele cu sens opus (actualizare).

In manual, la toate tipurile de lectii, exercitiile de vocabular vor fi diverse, vizand si alte categorii semantice (omonime, paronime - fara a se mentiona terminologia data).

Notiuni de fonetica

Sunetul si litera. Vocalele si consoanele. Scrierea si pronuntarea cuvintelor care incep cu e (pronume personale, verbul a fi). Scrierea si pronuntarea cuvintelor care cuprind diftongi. Scrierea si pronuntarea cuvintelor care contin vocale in hiat: ee, ii, (fara terminologia data) si a cuvintelor care contin x. Silaba. Despartirea cuvintelor in silabe (probleme de scriere).

Aceste probleme de fonetica vor fi studiate aplicativ, fara a folosi termenii "diftong" sau "hiat".

Morfologia.

Cuvantul - parte de vorbire

Substantivul. Substantive comune si substantive proprii. Numarul.

Pentru recunoastere si pentru analiza, se utilizeaza texte care contin substantive in cazurile nominativ, genitiv, dativ, acuzativ; articulate cu articol hotarat sau nearticulate; neprecedate de prepozitii (fara a folosi aceasta terminologie). Se vor rezolva problemele de ortografie si de ortoepie.

Adjectivul. Acordul adjectivului in numar cu substantivul pe care il determina. *Pozitia adjectivului fata de substantiv in propozitie. *Ortografia adjectivelor terminate in '-iu'.

Pentru recunoastere si pentru analiza, se utilizeaza texte care contin adjective propriu-zise variabile (cu una si cu doua terminatii) la gradul pozitiv si adjective provenite din participiu.

T     Pronumele. Pronumele personal. Persoana. Numarul. Pronumele personal de politete - recunoastere si utilizare in comunicare.

Pentru recunoastere si pentru analiza, se utilizeaza texte care contin pronume personale cu forma accentuata, neprecedate de prepozitii, in cazul nominativ.

T     Numeralul - recunoastere. Probleme de ortografie si de ortoepie: scrierea numeralelor simple si a celor compuse - fara terminologie.

Pentru recunoastere si pentru analiza, se utilizeaza texte care contin numerale cardinale simple si *compuse.

T     Verbul. Persoana. Numarul. Probleme de ortografie si de ortoepie a verbelor a fi si a lua.

Pentru recunoastere si pentru analiza, se utilizeaza texte care contin verbe personale, la diateza activa, modul indicativ (timpurile: prezent, timpurile trecutului, viitor - forma literara), forma afirmativa si cea negativa. Verbul 'a fi' este utilizat numai cu valoare predicativa. Nu este utilizata terminologia gramaticala.

Sintaxa

Partea de propozitie. Functia sintactica de subiect. Subiectul exprimat prin substantiv si subiectul exprimat prin pronume personal. Functia sintactica de predicat. Acordul predicatului cu subiectul. Parti principale de propozitie. Parti secundare de propozitie. Propozitia simpla.

Propozitia dezvoltata.

PLANIFICARE CALENDARISTICA

SEMESTRUL I

unitatea de invatare

obiective

de referinta

continuturi

nr.

ore

sapt.

obs.

1. Scoala

Cartea. Elementele componente ale cartii. Asezarea textului in pagina. Cuprinsul (actualizare).

Tipuri de litere de tipar.

Textul literar. Textul narativ. Recunoasterea personajelor (actualizare). Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ (recunoastere)

Componentele comunicarii dialogate (actualizare). Adaptare la particularitatile interlocutorului.

Elemente de comunicare nonverbala (gesturi, mimica, imagini)

Dialogul (actualizare). Construirea de dialoguri in situatii concrete sau imaginare. Formule de initiere, mentinere si incheiere a unui schimb verbal. Formule de salut, prezentare, permisiune, solicitare.

Texte-suport:

Scoala din Ponoare dupa Cezar Petrescu

Povestea unei carti

Domnu' Trandafir dupa Mihail Sadoveanu

Recapitulare

Evaluare /Evaluare initiala

I-III

2.Toamna

Propozitia. Cuvantul. Silaba. Despartirea in silabe (actualizare)

Sunetul si litera. Vocale si consoane (actualizare)

Semnele de punctuatie: punctul, semnul intrebarii, semnul exclamarii, linia de dialog, virgula, doua puncte (actualizare)

Scrierea corecta a cuvintelor intr-o, intr-un, dintr-o, dintr-un (actualizare)

Cuvinte cu forma diferita si sens asemanator (actualizare). Cuvinte cu sens opus (actualizare)

Transcrieri (actualizare)

Texte-suport:

Puisorii dupa Emil Girleanu

Ce te legeni, de Mihai Eminescu

Casa papusii dupa Titel Constantinescu

Recapitulare

Evaluare

IV-VI

3. Tara

Delimitarea textului in fragmente logice. Povestirea orala a unui fragment dintr-un text narativ. Formularea ideilor principale. Planul simplu de idei.

Organizarea textului scris. Scrierea caligrafica. Asezarea coreccta a textului in pagina caietului (actualizare)

Poezie, strofa, vers. Asezarea corecta in pagina caietului a textului in versuri.

Copieri. Transcrieri

Exprimarea acordului sau a dezacordului in legatura cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

Texte-suport:

Condeiele lui Voda dupa Boris Craciun

Stejarul din Borzesti, dupa Eusebiu Camilar

Ocaua lui Cuza dupa Dumitru Almas

Patria romana, de George Cosbuc

Tara mea de Aurel Ciurunga

Dupa steag, baieti!, dupa Petru Demetru Popescu

Recapitulare

Evaluare

VII-IX

4.Obiceiuri si traditii

Organizarea textului scris. Partile componente ale unei compuneri (introducrea, cuprinsul, incheierea)

Compunerea unor scurte texte pe baza unui suport vizual: dupa o ilustratie sau un sir de ilustratii, dupa benzi desenate

Povestirea scrisa a unui fragment

Utilizarea ortogramelor: s-a/sa; s-au/sau; i-a/ia; i-au/iau; ne-a/nea

Scrierea corecta a cuvintelor care contin consoana "m" inainte de "p" si "b"

Texte-suport:

Uite, vine Mos Craciun! dupa Otilia Cazimir

Pomul de Craciun, dupa I. A. Bratescu-Voinesti

Colinde de Mihai Eminescu

O seara minunata, dupa Monica Rohan

Pace, de Octavian Goga

Dincolo de iarna, dupa Silvia Kerim

In Ajunul Anului Nou, dupa Fanus Neagu

Amintiri din copilarie, dupa Ion Creanga

Obiceiuri de Craciun si Anul Nou

Recapitulare

Evaluare

X-XIV

5. Iarna

Compunerea dupa un sir de intrebari

Utilizarea ortogramelor ne-am/neam; l-a/la

Scrierea si pronuntarea cuvintelor care contin vocale in hiat: ee, ii, a cuvintelor care contin diftongi si a cuvintelor scrise cu "a".

Cuvantul - parte de vorbire. Substantivul. Felul substantivelor. Numarul substantivelor

Texte-suport:

Ninsoarea dupa Edmondo de Amicis

Iarna, de Nicolae Labis

Stupul lor de Tudor Arghezi

Colt Alb dupa Jack London

Recapitulare;

Evaluare

XV-XVII

SEMESTRUL II

unitatea de invatare

obiective

de referinta

continuturi

nr.

ore

sapt.

obs.

6.Copilaria

Compunere dupa un plan de idei

Utilizarea ortogramelor printr-o, printr-un

Adjectivul. Acordul adjectivului in numar cu substantivul pe care il determina.

Pronumele. Pronumele personal. Persoana si numarul pronumelui personal. Pronumele personal de politete

Scrierea si pronuntarea cuvintelor care incep cu "e" (verbul "a fi", pronumele personale)

Scrierea corecta a cuvintelor care contin litera "m" inainte de "p" sau "b" si a cuvintelor care contin litera "x".

Dictare

Texte-suport:

Vizita dupa Ion Luca Caragiale

Bunicul, dupa Barbu Stefanescu Delavrancea

La Medeleni dupa Ionel Teodoreanu

Recapitulare

Evaluare

I-V

7.Primavara

Compunere cu inceput/sfarsit dat

Numeralul. Scrierea numeralelor simple si compuse

Verbul. Persoana si numarul verbului. Scrierea corecta a unor forme ale verbelor a fi, a lua

Felicitarea.

Copieri

Texte-suport:

Legenda ghiocelului dupa Eugen Jianu

Primavara, de Vasile Alecsandri

In ziua de Paste de Elena Farago

Recapitulare;

Evaluare

VI-X

8. Vara

Cuvantul - parte de propozitie

Predicatul

Subiectul. Subiectul exprimat prin substantiv sau pronume personal

Acordul predicatului cu subiectul

Propozitia simpla. Parti principale de propozitie

Reclama.

Cartea postala

Texte-suport:

Heidi, fetita muntilor dupa Johanna Spiry

Aventurile lui Tom Sawyer, dupa Mark Twain

La secere dupa Ion Agarbiceanu

Morometii, dupa Marin Preda

Recapitulare

Evaluare

XI-XV

9.Recapitulare finala

Ortografie- scrierea corecta a cuvintelor

Parti de vorbire si parti de propozitie

Compuneri - cu inceput/sfarsit dat, dupa un plan de idei

Evaluare

XVI-XVII

ARIA CURRICULARA-MATEMATICA SI STIINTE

MATEMATICA

~ Curriculum aprofundat ~


MANUAL: Editura ARAMIS,AUTORI: Stefan Pacearca, Mariana Mogos

NUMAR ORE/SAPTAMANA: 4 ore

NUMAR ORE/AN:

OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa inteleaga si sa utilizeze sistemul pozitional de formare a numerelor naturale mai mici decat 1 000 000

reprezentarea prin obiecte sau desene a oricarui numar mai mic ca 1 000 000;

reprezentarea grupurilor de obiecte sau desene prin numere potrivite;

reprezentarea numerelor punand in evidenta sistemul pozitional de scriere a cifrelor; trecerea de la o forma de reprezentare la alta;

numararea cu start si pas dat, crescator si descrescator, cu si fara sprijin in obiecte sau desene. Gruparea si regruparea obiectelor sau a desenelor in functie de pasul numararii;

scrierea unui numar ca o suma de produse in care unul dintre factori este 10 sau 100;

jocuri de numarare cu obiecte in care grupurile de cate 10, 100, s.a.m.d. se inlocuiesc cu un alt obiect;

jocuri de numarare pentru a pune in evidenta ideea de schimburi echivalente;

compararea numerelor prin evidentierea cifrei sau cifrelor semnificative ca pozitie;

sa scrie, sa citeasca, sa compare, sa ordoneze, sa faca estimari folosind numere naturale mai mici decat   1 000 000

reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor studiate;

compararea, ordonarea, rotunjirea numerelor utilizand modele semnificative (figuri geometrice de pozitionare, numaratoare pozitionala etc.);

sa efectueze operatii de adunare si de scadere cu numere mai mici decat 10 000:

fara trecere peste ordin

cu trecere peste ordin

rezolvarea de probleme de adunare si de scadere in care numerele sunt date prin simboluri: puncte, cerculete, figuri geometrice de pozitionare etc.

folosirea proprietatilor adunarii pentru efectuarea unor calcule rapide;

observarea legaturilor intre adunarea si scaderea numerelor naturale; efectuarea probei;

exercitii de calcul cu numere naturale, urmarind respectarea ordinii efectuarii operatiilor si folosirea corecta a parantezelor;

exercitii de calcul folosind proprietatile operatiilor;

exercitii semnificative, care sa scoata in evidenta avantajele folosirii proprietatilor operatiilor cu numere; exercitii care sa evidentieze faptul ca scaderea nu este comutativa si nici asociativa;

folosirea proprietatilor operatiilor pentru efectuarea unor calcule rapide;

observarea legaturilor intre operatiile cu numere naturale; efectuarea probei;

efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult doua cifre pe principiul "preluarii stafetei", implicand majoritatea elevilor clasei;

sa efectueze operatii de inmultire si impartire cu numere naturale mai mici decat 100

verificarea cu ajutorul reprezentarilor simbolice a operatiilor de inmultire, impartire;

exercitii de calcul cu numere naturale, urmarind respectarea ordinii efectuarii operatiilor si folosirea corecta a parantezelor;

exercitii de calcul folosind proprietatile operatiilor;

exercitii semnificative, care sa scoata in evidenta avantajele folosirii proprietatilor operatiilor cu numere; exercitii care sa evidentieze faptul ca impartirea nu este nici comutativa si nici asociativa;

folosirea proprietatilor operatiilor pentru efectuarea unor calcule rapide;

observarea legaturilor intre operatiile cu numere naturale; efectuarea probei;

efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult doua cifre pe principiul "preluarii stafetei", implicand majoritatea elevilor clasei.

2.Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa recunoasca si sa descrie forme plane si spatiale, sa clasifice obiecte si desene dupa criterii variate

decuparea unor figuri desenate;

identificarea formelor plane si a formelor spatiale pe modele fizice, desene sugestive si in mediul inconjurator;

desenarea formelor plane cu sablon sau/si cu mana libera;

descrierea unor figuri plane si a unor corpuri cu observarea varfurilor, laturilor, fetelor;

sortarea obiectelor dupa forma lor;

identificarea interiorului si exteriorului unei figuri;

desenarea unor modele geometrice simple utilizand simetria;

sa descopere, sa recunoasca si sa utilizeze corespondente simple si succesiuni de obiecte sau numere asociate dupa reguli date

completarea unor siruri de simboluri sau de numere ordonate dupa o anumita regula;

crearea de siruri pe baza unor reguli date;

exercitii de adunare si inmultire cu acelasi numar;

"ghicirea regulii" pentru o corespondenta de tip aditiv sau multiplicativ;

gasirea elementelor celei de a doua multimi, fiind date elementele primei multimi si regula de corespondenta;

gasirea elementelor primei multimi fiind date regula de corespondenta si elementele celei de a doua multimi;

sa exploreze modalitati de efectuare a inmultirii sau impartirii in 0‑1000 folosind diferite tipuri de grupari si reprezentari

utilizarea de desene / scheme / reprezentari pentru a clarifica modul de calcul;

jocuri de numarare;

grupari de obiecte / desene pentru evidentierea operatiilor;

sa estimeze ordinul de marime al rezultatului unui exercitiu cu cel mult doua operatii prin rotunjirea numerelor pentru a limita erorile de calcul

utilizarea axei numerelor pentru a preciza daca un numar este "mai indepartat" sau "mai apropiat" de un altul;

constientizarea erorilor posibile prin propunerea unor exercitii si probleme cu erori tipice, usor de observat si cu un anumit grad de relevanta (de exemplu: suma a doua numere naturale nu poate fi mai mica decat unul dintre numere);

sa exploreze modalitati variate de a compune si descompune numere naturale mai mici decat 1000

explorarea sistematica a posibilitatilor de descompunere a numerelor naturale pe baza operatiilor de adunare, scadere, inmultire, impartire (cu si fara sprijin in reprezentari);

identificarea sau crearea de scheme pentru descompuneri echivalente ale unui numar; utilizarea acestor scheme pentru calcule mintale;

identificarea si aplicarea unor reguli si scheme pentru efectuarea adunarilor, scaderilor, inmultirilor si impartirilor;

sa rezolve si sa compuna probleme de tipul: ?±a=b sau ?±a<b, a si b numere mai mici ca 1 000, sau de tipul ? c=d; ?:c=d unde c 0, d este multiplu al lui c, in intervalul de numere naturale de la 0 la 100

recunoasterea situatiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea unor operatii de adunare, scadere, inmultire, impartire ("cu atat mai mult", "cu atat mai putin", "de atatea ori mai mult", "de atatea ori mai putin"; "sunt n obiecte, cate p pe fiecare rand", "se distribuie in mod egal n obiecte la p persoane" etc.);

crearea de probleme utilizand tehnici variate: cu sprijin concret in obiecte pornind de la numere date; fara sprijin;

crearea de probleme pornind de la exercitii si invers; transformarea problemelor in exercitii;

crearea de probleme pornind de la expresii simbolice (a+b=x, a-b=x, etc.);

analiza partilor componente ale unei probleme;

analiza cuvintelor care sugereaza operatii aritmetice, inclusiv a celor derutante;

schimbarea componentelor unei probleme fara ca tipul de problema sa se schimbe;

transformarea problemelor de adunare in probleme de scadere si invers, a celor de scadere in probleme de adunare;

schimbarea numerelor dintr-o problema data, cu pastrarea tematicii;

transformarea problemelor pastrand numerele neschimbate;

stimularea cresterii treptate a vitezei de operare cu numere prin propunerea de competitii intre elevi si prin probe date intr-un interval de timp precizat initial;

sa foloseasca simboluri pentru a pune in evidenta numere necunoscute in rezolvarea de probleme

rezolvarea de exercitii variate care solicita aflarea unui numar necunoscut notat in diverse moduri (litere, simboluri)

rezolvarea ecuatiilor utilizand modelul balantei, incercari, proba operatiei;

sa utilizeze instrumente si unitatile de masura standard si nonstandard pentru lungime, capacitate, masa, timp si unitatile monetare in situatii variate

compararea masurilor unor marimi;

ordonarea unor obiecte date, in functie de lungimea, grosimea, intinderea sau forma lor;

utilizarea instrumentelor si a unitatilor de masura potrivite (standard si nonstandard) pentru efectuarea unor masuratori;

plasarea in timp a unor evenimente;

ordonarea unor imagini in functie de succesiunea derularii lor in timp;

citirea ceasului, reprezentarea pe un ceas model a diverse ore;

inregistrarea activitatilor desfasurate intr-un interval de timp;

scrierea datei (zi, luna);

recunoasterea valorii monedelor si a bancnotelor;

efectuarea de schimburi echivalente cu monede si bancnote; compararea sumelor de bani;

sa colecteze date, sa le sorteze si sa le clasifice pe baza unor criterii date, sa le organizeze in tabele

colectarea si prelucrarea datelor culese

reprezentarea datelor prin diagrame simple;

interpretarea datelor prin compararea numerelor implicate, gasirea de asemanari si deosebiri, extragerea unor in-formatii particulare semnificative;

descrierea de situatii ce reprezinta evenimente sigure (de exemplu: "Dintr-o punga cu bile pe care sunt scrise numerele 4, 10, 28, 30 pot intotdeauna sa iau o bila cu numar par" etc.), imposibile ("Cel mai inalt om de pe pamant are opt metri" etc.), probabile ("Maine ploua") etc.;

generarea de exemple care sa ilustreze evenimente sigure, posibile sau imposibile.

3.Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul matematic

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa exprime clar si concis semnificatia calculelor facute in rezolvarea unei probleme

exercitii de transpunere a unor enunturi simple din limbaj matematic simbolic in limbaj cotidian;

exercitii de transpunere a unor enunturi simple din limbaj cotidian in limbaj matematic;

justificarea alegerii demersului de rezolvare a unei probleme;

utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele si pasii de rezolvare a unei probleme.

4.Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea matematicii in contexte variate

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa manifeste initiativa in a transpune diferite situatii in context matematic, propunand modalitati diverse de abordare a unei probleme

exercitii - competitie de gasire a cat mai multe solutii la anumite probleme;

transpunerea unui context problematic in problema sau exercitiu;

imaginarea unui context problematic pornind de la un exercitiu dat;

sa depaseasca blocaje in rezolvarea de probleme, sa caute prin incercare-eroare noi cai de rezolvare

compararea modalitatilor diferite pentru rezolvarea unei situatii problema;

argumentarea modalitatilor diferite pentru rezolvarea unei situatii problema;

sa manifeste un comportament adecvat in relatiile cu colegii dintr-un grup de lucru in cadrul activitatilor practice de rezolvare de probleme

jocuri - competitie intre grupuri.

discutarea, in perechi sau in grup, a solutiilor gasite pentru rezolvarea unor exercitii sau probleme,

CONTINUTURILE INVATARII

Numerele naturale de la 0 la 1 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire[3]

Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire

Adunarea si scaderea numerelor naturale in intervalul de la 0 la 10 000

Terminologia specifica: termen, suma, descazut, scazator, "cu atat mai mult", "cu atat mai putin"

Aflarea unui numar necunoscut in cadrul unei relatii de tipul  ? + a = b, unde a si b sunt numere naturale mai mici decat 10 000 (prin incercari, prin utilizarea de obiecte sau desene, prin proba operatiei sau folosind modelul balantei)

Evidentierea unor proprietati ale adunarii (comutativitate, asociativitate, element neutru) cu ajutorul obiectelor si al reprezentarilor, fara a folosi terminologia

Inmultirea si impartirea numerelor naturale mai mici ca 100

Inmultirea numerelor naturale folosind adunarea repetata de termeni egali

Inmultirea numerelor scrise cu o singura cifra

Terminologia specifica: factor, produs, "de atatea ori mai mult", dublu[4], triplu

Tabla inmultirii

Evidentierea unor proprietati ale inmultirii (comutativitate, asociativitate, element neutru, distributivitatea fata de adunare sau scadere) cu ajutorul obiectelor si al reprezentarilor, fara a folosi terminologia

Ordinea efectuarii operatiilor

Impartirea numerelor naturale folosind scaderea repetata si relatia cu inmultirea

Terminologia specifica: deimpartit, impartitor, "de atatea ori mai putin", jumatate, treime, sfert

Tabla impartirii dedusa din tabla inmultirii

Diviziuni ale unui intreg: jumatate, sfert, a treia parte, a zecea parte - reprezentari prin desene

Aflarea unui numar necunoscut in cadrul unei relatii de tipul ? c = d; ? : c = d, unde c 0, d este multiplu al lui c, cuprins in intervalul numerelor naturale 0-100 (prin incercari, prin utilizarea de obiecte sau desene, prin proba operatiei sau folosind modelul balantei)

Ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor rotunde.

Inmultirea si impartirea in intervalul de numere naturale de la 0 la 1.000[5]

Inmultirea cu o suma sau diferenta

Inmultirea cu 10 sau 100

Inmultirea unui numar natural de doua cifre *si de trei cifre cu un numar de o cifra, folosind adunarea repetata, grupari de termeni, reprezentari

Impartirea unei sume sau diferente la un numar de o cifra

Impartirea la 10 sau 100

Impartirea unui numar natural mai mic decat 100 *sau decat 1 000 la un numar de o cifra, folosind scaderea repetata, grupari de termeni, reprezentari

*Evidentierea restului impartirii unui numar mai mic decat 50 folosind desene si scheme sugestive

Rezolvarea de probleme

Probleme care se rezolva prin cel mult doua operatii (de acelasi ordin, de ordine diferite);

Probleme de organizare a datelor in tabele

* Probleme care se rezolva prin mai mult de doua operatii

Elemente intuitive de geometrie

Forme plane: patrat, triunghi, cerc, dreptunghi, poligon, punct, segment, linie dreapta, linie franta, linie curba

Interiorul si exteriorul unei figuri geometrice

Observarea si descrierea intuitiva a obiectelor cu forme spatiale de: cub, sfera, cilindru, con, cuboid (paralelipiped dreptunghic)

Masurari folosind etaloane neconventionale

Unitati de masura

Unitati de masurat lungimea: metrul, multiplii, submultiplii ( fara transformari)

Unitati de masurat capacitatea: litrul, multiplii, submultiplii (fara transformari)

Unitati de masurat masa: kilogramul, multiplii, submultiplii (fara transformari)

Unitati de masura pentru timp: ora, minutul, ziua, saptamana, luna, anul

Monede si bancnote, inclusiv cele europene

Utilizarea instrumentelor de masura adecvate: metrul, rigla gradata, cantarul, balanta

PLANIFICARE CALENDARISTICA

SEMESTRUL I

unitatea de invatare

obiective

de referinta

continuturi

nr.

ore

sapt.

obs.

1. Numere naturale de la 0 la 1000

1.1; 1.2; 3.1;

Formarea, scrierea si citirea numerelor

Compararea si ordonarea numerelor de la 0 la 1000

Rotunjirea numerelor naturale formate din sute, zeci si unitati

Evaluare initiala

Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 1000

Adunarea si scaderea cu trecere peste ordin

Legatura dintre adunare si scadere

Adunarea si scaderea cu trecere peste ordinul unitatilor si al zecilor

Evaluare

3. Inmultirea numerelor in concentrul 0-100

2.6.;2.7;3.1.

Adunarea repetata de termeni egali

Inmultirea numerelor naturale

Proprietati ale inmultirii

Inmultirea cand unul dintre factori este 2

Inmultirea cand unul dintre factori este 3

Inmultirea cand unul dintre factori este 4

Inmultirea cand unul dintre factori este 5

Inmultirea cand unul dintre factori este 6

Inmultirea cand unul dintre factori este 7, 8 sau 9

Inmultirea cand unul dintre factori este 0,1 sau 10

Tabla inmultirii

Ordinea efectuarii operatiilor

Evaluare

4.Impartirea numerelor naturale in concentrul 0-100

Impartirea numerelor naturale folosind scaderea repetata

Impartirea - operatie inversa a inmultirii

Impartirea la 2. Impartirea la 3

Impartirea la 4. Impartirea la 5

Impartirea la 6. Impartirea la 7

Impartirea la 8. Impartirea la 9

Cazuri speciale de impartire

Tabla impartirii

Aflarea unui numar necunoscut

Ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor rotunde

Evaluare

5. Rezolvarea de probleme

Probleme care se rezolva prin cel mult doua operatii (de acelasi ordin, de ordine diferite);

Probleme de organizare a datelor in tabele

SEMESTRUL II

Inmultirea si impartirea numerelor naturale de la 0 la 1000

Inmultirea cu o suma sau o diferenta

Inmultirea cu 10 sau 100

Inmultirea unui numar natural de doua cifre cu un numar natural de o cifra

Inmultirea unui numar natural de trei cifre cu un numar natural de o cifra

Impartirea unei sume sau diferente la un numar de o cifra

Impartirea la 10 sau 100

Impartirea unui numar natural mai mic decat 100 la un numar de o cifra

Evaluare

Rezolvare de probleme - organizarea datelor in tabele

Elemente intuitive de geometrie

Puncte si linii

Poligoane

Triunghiul

Dreptunghiul si patratul

Cercul

Corpuri geometrice

Interiorul si exteriorul unei figuri geometrice

Evaluare

8. Numere naturale de la 0 la 1 000 000

Formarea, scrierea si citirea numerelor pana la 1 000 000

Compararea si ordonarea numerelor de la 0 la 1 000 000

Rotunjirea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000

Evaluare

Operatii de adunare si scadere cu numere naturale de la 0 la 10000

Adunarea numerelor naturale de la 0 la 10 000 fara trecere peste ordin

Scaderea numerelor naturale de la 0 la 10 000 fara trecere peste ordin

Adunarea numerelor naturale de la 0 la 10 000 cu trecere peste ordin

Scaderea numerelor naturale de la 0 la 10 000 cu trecere peste ordin

Evaluare

Unitati de masura

Unitati de masurat lungimea: metrul, multiplii si submultiplii (fara transformari)

Unitati de masurat capacitatea: litrul, multiplii si submultiplii (fara transformari)

Unitati de masurat masa corpurilor: kilogramul, multiplii si submultiplii (fara transformari)

Unitati de masura pentru timp: ora, minutul, ziua, saptamana, luna, anul

Monede si bancnote: romanesti (leul/ banul)/ europene (euro/ eurocentul)

Evaluare

11.Recapitulare, sistematizare, evaluare

Numerele naturale de la 0 la 1 000 000

Operatii cu numere naturale in concentrul 0-1 000

Elemente de geometrie si unitati de masura

Rezolvare de probleme

Exercitii de recuperare, ameliorare, dezvoltare

ARIA CURRICULARA-MATEMATICA SI STIINTE

STIINTE ALE NATURII

~ Curriculum nucleu ~

MANUAL: Editura Aramis

AUTORI: Anina Badescu

NUMAR ORE/SAPTAMANA: 1 ora

NUMAR DE ORE PE AN:

OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.Intelegerea si utilizarea in comunicare a unor termeni si concepte specifice stiintelor naturii

Obiective de referinta

Sugestii de activitati de invatare

sa indice asemanari si deosebiri dintre corpuri pe baza unor observatii proprii

observarea unor corpuri solide si lichide si compararea proprietatilor acestora pentru a stabili care dintre ele iau forma vasului in care sunt puse;

selectarea unor mostre de corpuri/obiecte dupa diferite criterii: forma, marime, culoare, stare de agregare, materialul din care sunt confectionate, intrebuintari;

prezentarea unor filme, diapozitive, planse in scopul identificarii caracterelor comune organismelor care alcatuiesc o grupa taxonomica: mamifere, pasari, insecte, reptile, pesti;

relationarea unor structuri de baza din organismul uman si din alte organisme, cu functiile acestora (de exemplu: digestia are loc in stomac, radacinile absorb apa, dintii faramiteaza hrana, plamanii sunt importanti pentru respiratie etc.);

prezentarea unor imagini ilustrand dintii unor animale, pentru a identifica erbivore si a carnivore;

realizarea unor colectii de mostre de materiale naturale/prelucrate si identificarea caracteristicilor acestora: forma, culoare, stare de agregare, duritate, transparenta etc.;

prezentarea unor scurte texte informative, povesti, povestiri, in scopul identificarii partilor componente la plante si animale, al identificarii locatiilor surselor de apa si a utilizarilor acesteia;

prezentarea unor filme, diapozitive pentru descrierea modului in care caderea apelor este folosita pentru producerea electricitatii, morile de vant transforma energia vantului in energie mecanica, se produce energie termica in termocentrale, hrana constituie sursa de energie pentru activitatea organismului si material pentru crestere si refacere;

sa ordoneze obiecte, organisme, fenomene si evenimente pe baza unor criterii date

gruparea materialelor dupa caracteristici observate: transparenta, duritate, flexibilitate, utilizari in gospodarie, in constructii etc. si clasificarea acestora in naturale si prelucrate;

selectarea unor corpuri cu proprietati potrivite utilizarii in scopuri precizate;

identificarea corpurilor vii si nevii, pe baza unor criterii ca:, miscarea, hranirea, inmultirea;

clasificarea animalelor in mamifere, pasari, pesti, reptile, insecte;

caracterizarea anotimpurilor dupa temperatura medie, precipitatii, vant, durata zilei si a noptii etc.;

identificarea unor schimbari/evenimente din viata plantelor, a animalelor si a omului, dupa variatia unor caracteristici identificate (ciclul zi-noapte, cele 4 anotimpuri etc.) ;

clasificarea surselor de apa dupa locatie, utilizari etc.;

ordonarea etapelor circuitului apei in natura;

alegerea, dintr-o lista, a unor alimente care fac parte dintr-o dieta sanatoasa;

sa comunice in forme diverse observatii si comparatii asupra corpurilor studiate si asupra experimentelor realizate

descrierea verbala sau in scris (prin desene, modele, constructii etc.) a unor caracteristici specifice corpurilor si fenomenelor din mediul inconjurator;

realizarea unor colectii de plante sau parti componente ale acestora, insecte etc. dupa anumite criterii ;

colectarea de date, din surse variate, privind evolutia lumii vii (aparitia si disparitia unor vietuitoare, dinozaurii si cauzele probabile ale disparitiei lor);

realizarea unui proiect pe tema surselor de energie si a utilizarilor acestora;

realizarea unor colaje, desene, reportaje pe teme legate de mentinerea starii de sanatate;

descrierea unor situatii privind efectele interventiei omului in natura: avantajele si dezavantajele interventiei sale;

prezentarea rezultatelor observatiilor si a experientelor, a experimentelor, investigatiilor efectuate, intr-o maniera personala, in clasa cat si in afara ei (comunicari stiintifice, reviste scolare etc.);

2.Formarea si dezvoltarea capacitatilor si abilitatilor de experimentare si explorare/investigare a realitatii, folosind instrumente si procedee specifice

Obiective de referinta

Sugestii de activitati de invatare

sa inregistreze in forma grafica observatii ale unor fenomene si procese din mediul inconjurator

observarea repetata a unor transformari ale corpurilor aflate in mediul inconjurator (pozitia soarelui, inghetul/dezghetul etc.) pe parcursul unor perioade de timp;

completarea periodica a unor fise de observatii cu informatii despre fenomene si procese ce se produc in mediul inconjurator, prin bifari, desene, simboluri, scurte descrieri;

completarea unor scheme eliptice care sa descrie succesiunea unor fenomene si procese in circuitul apei in natura;

selectarea observatiilor esentiale din datele inregistrate;

reprezentarea in forma grafica (tabele de inregistrare, grafice, diagrame simple, scheme) a unor date obtinute experimental ;

sa masoare cu instrumente conventionale si neconventionale, comparand rezultatele cu propriile estimari

estimari ale duratelor unor fenomene pe baza unor caracteristici proprii cunoscute (puls, ritm respirator, ritm de deplasare);

efectuarea unor masuratori ale unor fenomene naturale (ploi, ninsori, cresterea unui animal sau a unei plante);

masurarea temperaturii exterioare cu ajutorul unui termometru de camera si inregistrarea acesteia in scopul determinarii modului de variatie in timpul unei zile;

compararea rezultatelor masuratorilor cu propriile estimari;

sa deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru

efectuarea unor experiente de sfaramare a solidelor, de scurgere a lichidelor pentru a demonstra ca starea de agregare ramane constanta in anumite circumstante;

efectuarea unor experiente prin care solidele se transforma in lichide la incalzire (gheata se topeste) sau invers, pentru a demonstra ca starea de agregare se poate modifica in anumite circumstante;

efectuarea unor experiente simple pentru punerea in evidenta a caracteristicilor apei (culoare, gust, miros, stare de agregare), aerului (culoare, gust, miros, stare de agregare), solului (culoare, stare de agregare, permeabilitate);

efectuarea unor experiente simple pentru punerea in evidenta a aerului (umflarea unui balon, ventilatia cu un evantai etc.);

efectuarea unor experiente simple referitoare la corpurile vii (crestere si dezvoltare, inmultire, hranire);

efectuarea unor experimente care vizeaza cresterea si dezvoltarea unor vietuitoare in conditii de laborator (influenta luminii, a apei, a diferitelor tipuri de soluri, a muzicii, a zgomotului, a factorilor de poluare asupra cresterii si dezvoltarii plantelor/animalelor);

verificarea descompunerii unor materiale diferite (hartie, material plastic etc.) pentru a evidentia reciclarea materialelor in natura;

testarea unor materiale diferite pentru a determina care dintre acestea pot fi folosite la confectionarea unui anumit obiect cu o anumita utilizare;

sa aplice observatia ca demers al cunoasterii de tip stiintific

colectarea de informatii despre un sistem in cadrul unei excursii, drumetii, expeditii;

observarea relatiilor dintre corpuri, proprietatile acestora si utilitatea lor in viata cotidiana;

studierea comportamentului unui animal nocturn sau a schimbarilor unei plante (floarea soarelui) la alternanta zi-noapte;

inregistrarea rasaritului si apusului soarelui timp de o saptamana, in diverse perioade ale anului, pentru identificarea variatiei duratei zilei-noptii, pentru tara noastra;

stabilirea imbracamintei adecvate unui anumit anotimp, unei anumite activitati;

identificarea vietuitoarelor pe cale de disparitie si discutarea unor posibile masuri de ocrotire a acestora;

completarea portofoliului propriu cu date despre:

schimbarile propriului corp de-a lungul unei perioade mai lungi de timp;

schimbarile care se produc in viata unei plante sau a unui animal din mediul apropiat, de-a lungul unui interval de timp;

identificarea modalitatilor de mentinere a starii de sanatate: dieta echilibrata si variata, exercitiu fizic, igiena personala, nocivitatea drogurilor, alcoolului si tutunului;

3.Dezvoltarea interesului si a responsabilitatii pentru mentinerea unui mediu natural echilibrat , propice vietii

Obiective de referinta

Sugestii de activitati de invatare

sa constientizeze efecte ale activitatii omului asupra mediului inconjurator

recunoasterea unor interventii stabilizatoare sau perturbatoare ale omului in mediul natural;

identificarea unor efecte ale interventiei stabilizatoare sau perturbatoare a omului asupra mediului inconjurator in diferite surse de informare (carti, reviste, ziare, mass-media, Internet etc.);

interpretarea unor atitudini ale omului fata de mediul inconjurator: prin discutii, jocuri de rol, dramatizari;

stabilirea unor reguli de conduita fata de mediul inconjurator prin jocuri de rol, jocuri didactice;

amenajarea si intretinerea spatiului verde din curtea scolii;

ingrijirea plantelor si / sau animalelor de la coltul viu al clasei;

organizarea unor concursuri de afise, materiale publicitare privind unele efecte ale poluarii asupra mediului si vietii omului.

CONTINUTURILE INVATARII

1.Caracteristici si proprietati ale corpurilor

Forma, culoare, dimensiune (lungimea ca rezultat al masurarii in unitati standard; volumul (capacitatea) ca rezultat al masurarii / compararii in unitati nestandard).

Stari de agregare (solid / lichid / gaz) - identificare in functie de forma si volum.

*Dizolvarea si conditii de crestere a vitezei de dizolvare.

*Amestecuri si separarea amestecurilor prin filtrare, decantare.

Corpuri cu viata si fara viata: plante si animale; materiale naturale si prelucrate. Utilizari.

Rolul structurilor de baza ale organismelor vii

o          rolul componentelor observabile la plante: radacina, tulpina, frunza, floare, fruct, samanta

o          rolul componentelor observabile si a unor organe interne la animale si la om: cap, trunchi, membre, organe de simt, stomac, plamani, inima, rinichi, schelet

Principalele grupe la animale (mamifere, pasari, pesti, reptile, insecte) - caracteristici generale.

Modalitati de mentinere a starii de sanatate: dieta, igiena personala, exercitiul fizic etc.

*Reactia la stimuli si organele de simt.

2.Transformari ale corpurilor si materialelor

Soarele - sursa de schimbari periodice in mediul inconjurator: lumina - intuneric, zi - noapte, anotimpurile).

Transformari de stari de agregare (topire, solidificare, vaporizare, condensare). Circuitul apei in natura.

Surse de energie (vantul, soarele, caderile de apa, arderea combustibililor, hrana).Utilizari.

3.Omul si mediul

Apa, aerul, solul. Surse de apa - tipuri, localizare, utilizari.

Consecinte ale variatiei factorilor de mediu (lumina, apa, aer, sol, surse de caldura) asupra organismelor vii; vietuitoare disparute si pe cale de disparitie.

Protejarea mediului. Deseurile si *reciclarea lor.

SUGESTII METODOLOGICE

Prin prezentul curriculum se intentioneaza ca, pe parcursul invatamantului primar, elevii sa dobandeasca competente utile studiului ulterior al stiintelor naturii pe discipline, si sa-si structureze un set de valori si atitudini fata de stiintele naturii prin prisma raportarii fata de acestea si implicit fata de mediu. Acestea se regasesc intr-o serie de aspecte ale invatarii, vizate de practica pedagogica:

observarea atenta a mediului si a relatiilor dintre componentele acestuia;

citirea corecta si constienta a enuntului unei situatii-problema;

intelegerea si explicarea fenomenelor naturale observate sau evidentiate;

secventializarea etapelor de desfasurare a acestora;

construirea si interpretarea unor diagrame, tabele si scheme grafice care ilustreaza rezultatele unor experimente;

initierea si realizarea creativa a unor investigatii, pornind de la tematica propusa;

formarea obisnuintei de a utiliza diverse tipuri de reprezentari, pentru rezumarea, clasificarea si prezentarea concluziilor unor experimente;

formarea deprinderii de a anticipa evolutia fenomenelor studiate, pornind de la conditiile existente.

Acestea explica apropierea continuturilor invatarii de practica invatarii eficiente a stiintelor naturii. In demersul didactic, centrul actiunii devine elevul si nu predarea notiunilor stiintifice ca atare. Accentul trece de la "ce?" sa se invete, la "in ce scop?" si "cu ce rezultate?" sa se invete. Evaluarea se face in termeni calitativi; capata semnificatie dimensiuni ale cunostintelor dobandite, cum ar fi: esentialitatea, profunzimea, functionalitatea, durabilitatea, orientarea axiologica, stabilitatea, mobilitatea, diversificarea, amplificarea treptata, aplicabilitatea.

Prin acest curriculum se urmareste crearea conditiilor favorabile pentru ca elevii sa-si formeze si dezvolte competentele intr-un ritm individual, pentru a putea sa-si transfere cunostintele acumulate intr-un domeniu de studiu altui domeniu. Pentru aceasta, este util ca demersul didactic sa se orienteze spre realizarea unor tipuri variate de activitati precum:

prelucrarea variata a informatiilor adecvate obiectivelor vizate;

introducerea continuturilor utilizand moduri variate de antrenare a gandirii elevilor;

solicitarea unor corelatii intra- si interdisciplinare, care sa determine realizarea de transferuri de cunostinte;

antrenarea elevului in situatia de a decide asupra unor sarcini de lucru adecvate, situatiei-problema expuse;

formarea deprinderii elevilor de a utiliza independent manualul si alte surse de informatie, operand prin analiza pe text, interpretarea unor continuturi;

organizarea unor activitati de invatare diferentiata care sa permita desfasurarea sarcinilor de lucru in ritmuri diferite;

sugerarea unui algoritm al invatarii, prin modul de ordonare a sarcinilor.

Metodele si tehnicile de predare precum si practicile pedagogice alese in functie de ritmul de invatare si de particularitatile psiho-individuale ale elevilor trebuie sa fie esential centrate pe universul copilului. Invatarea trebuie sa se dezvolte in mod natural pornind de la ce stie elevul catre descoperirea varietatii naturii si a fenomenelor, pe cale experimentala. O invatare eficienta va da posibilitatea copilului sa experimenteze, sa redescopere natura printr-un contact direct cu aceasta in care rolul invatatorului este de ghid si colaborator.

Demersul didactic propus prin actuala programa este orientat spre:

accentuarea caracterului formativ al metodelor de instruire (acestea sunt utilizate in activitatea de predare-invatare, in scopul dezvoltarii capacitatilor de a opera cu informatiile asimilate, de a aplica si evalua cunostintele dobandite, de a verifica ipoteze si de a cauta solutii adecvate de rezolvare a problemelor propuse);

aplicarea metodelor centrate pe stimularea structurilor cognitive si operatorii ale elevilor (in scopul transformarii elevului in subiect al propriei instruiri si educatii);

o imbinare si o alternanta sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea dupa surse de informatie variate, observatia proprie, exercitiul individual, instruirea programata, experimentul si lucrul individual, tehnica muncii cu fise etc.) cu activitatile care solicita efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor;

folosirea unor metode care sa favorizeze interventia nemijlocita a elevului in realizarea experimentului.

Experimente propuse

  1. Geotropismul tulpinii: Miscare, orientare influentata de gravitatie. Se inclina un ghiveci cu flori. Dupa o saptamana, tulpina, crengile se orienteaza vertical, in sus.
  2. Hidrotropism: Intr-un vas transparent se pun boabe de grau, de fasole pe vata, hartie de ziar umezite pe o portiune. Radacinile care cresc se orienteaza catre portiunea umezita.
  3. Hidrotropism: In cautarea apei. Sub un strat de rasad se plaseaza un vas pentru apa. Cand vasul nu contine apa, radacinile din rasad se indreapta in jos, la inceput, datorita gravitatiei, apoi se rotesc lateral, in cautarea apei. Daca in vas se toarna apa, radacinile se orienteaza in jos.
  4. Radacini diverse: Se examineaza perii unei radacini. Acestia maresc suprafata radacinii pentru absorbtie.
  5. Temperatura mediului influenteaza cresterea plantelor: Boabe de fasole puse in vase cu vata umeda, mentinute la temperaturi diferite.
  6. Transpiratia plantelor: Eliminarea apei prin transpiratie este vizibila intr-o zi calda. Se compara cantitatea de apa produsa prin transpiratie in cazul unor frunze introduse in pungi mici de plastic, una dintre frunze fiind unsa cu vaselina.
  7. Absorbtia prin tulpina: Se folosesc flori albe cu tulpina, introduse in apa colorata cu cerneala.
  8. Compozitia aerului expirat din plamani: Vaporii de apa pot fi pusi in evidenta prin condensare, dioxidul de carbon, prin suflare prin pai de limonada, in suc de lamaie.
  9. Starea solida: Experimente care sa puna in evidenta forme si volume proprii.
  10. Starea lichida: Experimente care sa puna in evidenta forme diverse si volume proprii.
  11. Starea gazoasa: Experimente care sa puna in evidenta lipsa formei si volumului propriu.
  12. Condensare: Vaporii de apa (din aerul atmosferic) se condenseaza pe un vas rece scos din frigider; vaporii de apa (din aerul expirat) se condenseaza pe ochelari etc.; apa din oala in care fierbe se condenseaza pe capac.

PLANIFICARE CALENDARISTICA

SEMESTRUL I

unitatea de invatare

obiective

de referinta

continuturi

nr.

ore

sapt.

obs.

1. Corpurile

(caracteristici,proprietati,transformari)

Forma, culoarea si dimensiunea corpurilor

Corpuri cu viata si corpuri fara viata

Corpurile solide, lichide, gazoase

Materiale naturale si prelucrate

Recapitulare

Evaluare

2. Lumea vie

Plantele. Principalele componente si rolul lor in viata plantei

Animalele.Partile corpului la animale si rolul lor

Caracteristici generale ale principalelor grupe de animale

Recapitulare

Evaluare

Corpul uman. Partile corpului la om si rolul lor.

Organele interne si rolul lor

Sa ne mentinem sanatatea

Recapitulare

Evaluare

SEMESTRUL II

3. Transformari ale corpurilor si materialelor

Solul

Aerul

Apa. Surse de apa

Circuitul apei in natura

Transformari ale starilor de agregare

Soarele. Ziua si noaptea. Anotimpurile

Surse de energie

Recapitulare

Evaluare

4. Omul si mediul inconjurator

Factorii de mediu- influenta lor asupra corpurilor cu viata

Vietuitoare disparute si pe cale de disparitie

Protejarea mediului

Deseurile

Recapitulare

Evaluare

5. Recapitulare finala

Corpuri cu viata si fara viata

Evaluare finala

ARIA CURRICULARA - OM SI SOCIETATE

EDUCATIE CIVICA

~ Curriculum nucleu ~

MANUAL: Editura Aramis, 2005

AUTORI: Dumitra Radu, Gherghina Andrei

NUMAR ORE/SAPTAMANA: 1 ore

NUMAR ORE/AN

OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.Cunoasterea si utilizarea limbajului din sfera valorilor civice

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa recunoasca si sa descrie intelesul unor termeni specifici limbajului civic

-gasirea termenilor potriviti pentru succesiuni de imagini;

sa exprime oral si in scris enunturi simple cu referire la situatii diferite de viata cu continut civic

-realizarea unor povestiri, dialoguri; punerea unor intrebari; completarea unor propozitii;

-rezolvarea si construirea unor rebusuri pe teme date.

2.Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa identifice drepturile universale ale copilului

recunoasterea dupa imagini a situatiilor de respectare si de incalcare a drepturilor copilului;

2.2.

sa identifice reguli cu privire la raporturile persoanei cu "lucrurile", cu "plantele si animalele" si cu "ceilalti oameni"

imaginarea unor povestiri, ghicitori privind raporturile persoanei cu lucruri si fiinte;

jocuri de rol pe teme date.

Dezvoltarea unor comportamente relationale privind constituirea grupurilor sociale

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa identifice grupurile sociale din care face parte: familie, grup de prieteni, colegi etc.

discutarea despre grupuri diferite pe baza unor imagini date;

sa descopere si sa descrie intr-o maniera clara si concisa diferite relatii sociale de grup

folosirea compunerii, povestirii, dramatizarii pentru evidentierea unor relatii sociale de grup;

sa dovedeasca dorinta de participare la activitatea unor grupuri

imaginarea unor activitati pentru membrii grupurilor din care face parte.

Dezvoltarea si manifestarea unor atutudini favorabile luarii deciziilor si exprimarii opiniilor personale in ceea ce priveste activitatea grupurilor din care face parte.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa formuleze enunturi simple pro si contra in solutionarea unor dileme

discutarea in grup in scopul solutionarii unei dileme civice;

CONTINUTURlLE INVATARII

I. Persoana

1.Persoana mea. Persoana lui (ei). Ce inseamna sa fim persoane?

2. *Corpul meu.

3. Persoane cu nevoi speciale.

4.Trasaturi morale ale persoanei:

increderea in sine si in celalalt/lipsa de incredere;

respectul/lipsa de respect;

curaj/frica/lasitate;

bunatate/rautate;

sinceritate/minciuna.

II. Raporturile noastre cu lucrurile si fiintele

1. Raporturile noastre cu lucrurile

Ce sunt lucrurile?

Lucrurile care ne exprima:

a)     jucarii, colectii, camera mea, imbracamintea;

b)     cartea, tehnica, arta;

Atitudini fata de lucruri: grija, brutalitate, proprietate;

Nevoia de lucruri. Lucrul ca instrument de joc, invatare, munca

2. Raporturile noastre cu animalele si plantele

*Despre animale si plante: simt, gandesc, comunica, au obiceiuri, imagineaza, sunt persoane

*Animale si plante ca simbol

Atitudini fata de animale si plante: grija, brutalitate, compasiune, iubire, respect, frica;

*Ce nevoi avem de plante si animale?

III. Raporturile noastre cu ceilalti oameni

1. Grupuri din care facem parte:

familia;

grupul de joaca;

grupul de invatare;

*grupul religios.

2. Reguli ale grupului: drepturi si indatoriri in cadrul grupului.

PLANIFICARE CALENDARISTICA

SEMESTRUL I

unitatea de invatare

obiective

de referinta

continuturi

nr.

ore

sapt.

obs.

1. Persoana

Ce inseamna sa fim persoane

Persoana mea

Persoanele din jurul meu

Persoane din lumea intreaga

Persoane cu nevoi speciale

Recapitulare.

Evaluare

I-VIII

2.Trasaturi morale ale persoanei

Increderea si lipsa de incredere

Respectul si lipsa de respect

Curajul, frica si lasitatea

Bunatatea si rautatea

Sinceritatea si minciuna

Recapitulare.

Evaluare

IX-XVII

SEMESTRUL II

Noi si lucrurile

Ce sunt lucrurile?

Nevoi de lucruri

Lucruri care ne exprima

Proprietatea si atitudinea fata de lucruri

Recapitulare.

Evaluare

4. Noi si celelalte vietuitoare

Atitudinea noastra fata de plante si animale

Evaluare

5. Noi si grupurile

Ce sunt grupurile

Familia

Grupul de joaca.

Grupul scolar.

Reguli ale grupului.

Recapitulare.

Evaluare

ARIA CURRICULARA - ARTE

EDUCATIE MUZICALA

~ Curriculum nucleu ~

MANUAL: Editura Aramis, 2005

AUTORI: Sofica Matei

NUMAR ORE/SAPTAMANA: 1 ore

NUMAR  ORE/AN:

OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Valorificarea in practica vocala si instrumentala a elementelor de limbaj muzical receptate

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa reproduca un repertoriu de cantece receptate dupa auz, respectand cerintele unei emisii, intonatii si dictii corecte

redarea fragmentara si integrala, in colectiv, in grupuri mici si individual, a unui repertoriu de 15-20 de cantece, cu ambitusul cuprins intre do1-do2;

exersarea deprinderilor de cantare in colectiv si de tehnica vocala (emisie naturala, dictie, respiratie);

sa diferentieze auditiv si in cantare calitatile sunetului muzical (inaltime, intensitate, durata si timbru

audierea comparata (prin jocuri) a unor:

sunete emise de voci umane (adult-copil, barbat-femeie);

timbruri instrumente (pian, vioara);

audierea comparata (prin jocuri) a sunetelor de intensitati diferite: tare - mediu - incet;

reproducerea vocala/cu jucarii muzicale/cu batai din palme a unor onomatopee si recitative/formule ritmice (doua-patru masuri);

audierea comparata (prin jocuri) a unor intervale: ascendente-descendente, a mersului melodic ascendent si descendent;

sa identifice prin auditie elemente de limbaj muzical (timbru, ritm, melodie)

sesizarea nuantelor contrastante (tare-incet);

sesizarea timbrurilor diferite (vocal-instrumental);

sesizarea tempo-urilor contrastante (lent-repede);

sa recunoasca intuitiv muzica populara, respectiv muzica culta, in cadrul auditiilor

audierea unor piese folclorice variate: obiceiuri de iarna, dansuri (inregistrari sau direct);

audierea unor lucrari din creatia culta.

Exprimarea prin muzica

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa utilizeze nuanta si tempo-ul adecvate in interpretarea cantecelor din repertoriu, corelandu-le cu continutul de idei al cantecului

cantarea cu nuanta si tempo-ul potrivite, in interpretarea vocala si vocal-instrumentala individuala si colectiva

sa cante la unison si in aranjamente armonico-polifonice

cantarea vocala la unison, pe grupe (alternativ, in lant, in dialog), cu solist si cor;

cantarea pe grupe (vocale si instrumentale), utilizand alternativ sau concomitent instrumentele melodice si de percutie alese;

sa identifice in cantecele audiate specificul relatiei dintre continutul de idei si caracterul melodiei

stabilirea corespondentelor intre continutul de idei si caracterul melodiei;

diferentierea tematica a cantecelor;

sa cante vocal, cu acompaniament instrumental realizat de catre cadrul didactic

interpretarea cantecelor cu acompaniamentul instrumentului manuit de cadrul didactic;

sa acompanieze cantecele ritmic si metric

acompanierea cu miscari corporale (batai din palme, pe genunchi, pe piept, cu talpa pe podea, pocnind din degete)

acompanierea cu jucarii muzicale (toba, lemne, clopotel, maracas, trianglu, tamburina, gong, castagneta);

confectionarea de jucarii muzicale;

sa isi exprime argumentat preferinta pentru anumite cantece, pentru un anumit gen de muzica

compararea cantecelor din repertoriu, alegerea cantecelor adecvate pentru diferite evenimente din viata clasei sau a scolii, a celor preferate;

dialog dirijat pe tema preferintelor muzicale;

sa redea prin onomatopee si/sau prin sunete muzicale personaje literare, fenomene naturale etc.

crearea unui joc pe muzica, inspirat de continutul de idei, de caracterul melodiei, sau de anumite elemente de limbaj

asocierea timbrului instrumental cu anumite personaje literare, cu fenomene din natura etc.;

CONTINUTURILE INVATARII

1.Cantarea vocala

deprinderi specifice de cant (emisia naturala, dictia, respiratia corecta)

deprinderi de cantare in colectiv

*Cantarea instrumentala

jucarii muzicale

instrumente muzicale melodice si de percutie

2.Ritmul

Tactarea masurii

Duratele de patrime, optime, doime si pauza de patrime, structuri ritmice

Masura de 2/4

3.Melodia

Sunetele La, Sol, Mi, Do

Legatura dintre text si melodie (strofa si refrenul, versul)

Elemente de constructie a melodiei: inceput, sfarsit, repetitii

*Improvizatia melodica pe o tema muzicala data

4.Timbrul

Sunete vocale-instrumentale

Vocea de adult si de copil, vocea de barbat si de femeie

Solistul si corul

Pianul, vioara

5.Genuri muzicale

Genuri ale folclorului ocazional: colinda si cantecul de stea.

Genuri muzicale de factura culta: valsul, rapsodia.

6.Interpretarea

Procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist - cor, lant, dialog

Cantarea cu acompaniament

Cantarea vocal-instrumentala

Nuante: tare - incet - mediu

Tempo: repede - lent

Miscarea pe muzica: libera, ritmica, pe timpii masurii, inspirata de caracterul muzicii¸ miscarea de dans

REPERTORIU DE CANTECE (SUGESTII)  AUDITII MUZICALE(SUGESTII

1. Cu mingea

2. Barza - ***

3. Melcul suparat - d.f.c.

4. Bondarul - Gr. Teodosiu

5. Foaie verde busuioc - I. D. Vicol

6. Saniuta - I. D. Vicol

7. Mamei - Martian Negrea

8. Canta iar - I. D. Vicol

9. Glasul instrumentelor - Al. Husanide

10. Trec ostasii - Ion Chioreanu

11. In padure - ***

12. Primavara a sosit - N. Oancea

13. Zidarul - C. Lungu

14. Iepuras, dragalas - dupa Al. Voevidca

15. Dogarul - G. Breazul

16. Canta iar in cranguri - Ion D. Vicol

17. Primavara a sosit - N. Oancea

18. Misca vantul frunzele - D. Cuclin

19. Vulpea si rata - Gh. Mugur

20. Saniuta - ***

21. Ceasul - Al. Voevidca

22. In clasa - Al. Voevidca

23. Glasul florilor - T. Vasilache

A. Vivaldi

Anotimpurile, fragmente

Leopold Mozart

Simfonia jucariilor, fragmente

W. A. Mozart

Mica serenada, fragmente

J. Haydn

Simfonia Ceasornicul, fragmente

Simfonia Surpriza (p. 2), fragmente

R. Schumann

Scene pentru copii (pian), fragmente

F. Mendelssohn-Bartholdy

Uvertura la Visul unei nopti de vara

G. Enescu

Rapsodia I si II, fragmente;

Suita Impresii din copilarie, fragmente

N. Rimski-Korsakov

Zborul carabusului, fragmente

A. Dvorák

Humoresca, fragmente

Sabin Dragoi

Divertisment rustic, fragmente

PLANIFICARE CALENDARISTICA

SEMESTRUL I

unitatea de invatare

obiective

de referinta

continuturi

nr.

ore

sapt.

obs.

1.Cantarea vocala

1.1; 2.1;

2.6.

Cantam corect

Deprinderi specifice de cant

Sunetul muzical si zgomotul

3

I - III

2. Ritmul

1.1; 1.3;

1.5; 2.5;

2.7.

Durata sunetelor si a pauzelor si reprezentarea grafica

Durata si pauza de un timp

Durata si pauza de jumatate de timp

Durata de doi timpi

Masura de doi timpi

Combinatii ritmice cu duratele si pauzele invatate

Recapitulare

Evaluare

10

IV -XIII

3. Genuri muzicale

1.3; 1.5; 1.6.

Colinde de Craciun

Muzica culta

4

XIV-XVII

SEMESTRUL II

4. Melodia

1.3; 1.5;

2.3; 2.4.

Inaltimea sunetelor muzicale

Portativul si cheia Sol

Structura melodiei

Refrenul

Semnele de repetitie

Recapitulare.

Evaluare

7

I-VII

5. Timbrul

1.5;

2.2; 2.5.

Sunetele vocale

Sunete instrumentale

2

VIII-IX

6. Elemente de interpretare

1.3; 1.5;

2.3; 2.2.

Nuantele

Tempoul

Cantarea alternativa

Cantarea cu ison

Cantarea cu acompaniament armonic

Caracterul melodiei si continutul tematic

Recapitulare

Evaluare

8

X-XVII

ARIA CURRICULARA-ARTE

EDUCATIE PLASTICA

~ Curriculum nucleu ~


NUMAR ORE/SAPTAMANA: 1 ore

NUMAR ORE/AN: 34 ORE

OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa selecteze diverse materiale (culori de apa, tusuri, creioane, pensule, plastilina etc.), in vederea utilizarii acestora

exemplificarea utilizarii diverselor materiale si tehnici, pe reproduceri si pe lucrari ale elevilor;

sa asocieze tehnici adecvate materialelor selectate (tehnici ale culorilor de apa, tehnici mixte, tehnici ale colajului etc.)

utilizarea diverselor materiale si tehnici in compozitii bidimensionale;

2.Analiza formelor, a culorilor si a amestecurilor acestora, in mediul inconjurator si pe imagini

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa compare culori sau grupe de culori, in functie de locul acestora in steaua culorilor

anticiparea rezultatelor amestecurilor culorilor intre ele si cu alb si negru;

sa compare tonurile de gri, in functie de distanta acestora fata de alb si fata de negru

exersarea obtinerii tonurilor de gri, prin hasurare cu creionul, pe teme liber alese;

3.Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa identifice in spatiul inconjurator linii in diferite ipostaze

observarea liniei ca element constitutiv al universului vizual (contururi, fragmentari, intersectii, contraste etc.);

sa valorifice ipostazele liniei in reprezentari grafice intentionate

realizarea de contururi, decupaje, colaje, amprentari, zgarieri etc.;

sa sugereze forme familiare din natura cu ajutorul liniei

observarea structurii formelor naturale (elemente de morfologie vizuala;

exersarea transpunerii formelor naturale in structuri plastice expresive;

analiza structurilor plastice obtinute, din punct de vedere al mesajului artistic comunicat.

sa obtina pete picturale

exersarea obtinerii petei picturale, prin nuantare cromatica, prin fluidizarea culorii sau prin texturare.

4.Exprimarea prin si despre compozitii plastice

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa compuna spatiul plastic valorificand potentialul expresiv al dominantei cromatice, conform propriilor intentii

-compunerea suprafetei plastice obtinand intentionat o anumita dominanta

sa valorifice potentialul constructiv al liniei in compunerea spatiului plastic

-organizarea suprafetei sau a spatiului plastic cu ajutorul liniei de constructie;

sa realizeze compozitii intr-o dominanta cromatica intentionata, folosind linia in diferite ipostaze si pata picturala

-identificarea unor moduri diferite de organizare a spatiului plastic, pe reproduceri de arta si pe lucrari ale elevilor;

sa organizeze spatiul plastic liniar si cromatic (cu accent pe tratarea picturala)

-realizarea de compozitii dupa diferite sugestii tematice, folosind linii si forme intentionate, in diferite dominante cromatice;

sa utilizeze criterii evaluative in analiza propriilor exprimari plastice si a celorlalti

-dialog dirijat pe tema comunicarii in limbaj plastic;

CONTINUTURILE INVATARII

Materiale de lucru si folosirea lor (tehnici specifice artelor plastice)

Amestecurile culorilor (nuante si tonuri)

Pata vibrata (picturala)

Linia ca element activ de constructie a spatiului plastic

*Forme naturale si forme elaborate

PLANIFICARE CALENDARISTICA

SEMESTRUL I

unitatea de invatare

obiective

de referinta

continuturi

nr.

ore

sapt.

obs.

1. Materiale si tehnici de lucru

1.1;

Cunoasterea materialelor si a instrumentelor specifice educatiei plastice si a modului de utilizare a acestora

2

I - II

2. Amestecuri de culori si nonculori

1.1; 2.1;2.2; 2.3;2.4;

Steaua culorilor

Culori primare. Culori binare

Culori calde. Culori reci

Nonculorile

Obtinerea griurilor prin amestecul nonculorilor

Obtinerea nuantelor

Obtinerea tonurilor

Evaluare

11

III - XIV

3. Dominanta cromatica

Dominanta de culoare

Dominanta pe nuante si tonuri calde

Dominanta pe tonuri si nuante reci

Evaluare

4

XV - XVII

SEMESTRUL II

4. Pata picturala (vibrata)

1.1;

3.1

Pata plata. Pata picturala

Obtinerea petei picturale

Evaluare

3

I - III

5. Linia cu rol constructiv si decorativ

1.1;

3.2

Rolul liniei in arta plastica (ce poate exprima ea)

Linia -cu rol de constructie

Rolul decorativ al liniei

Evaluare

6

IV - IX

6. Compozitia echilibrata a suprafetei decorative si a spatiului plastic

1.1; 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 3.1;

3.2; 4.1

Compozitii libere, ca modele de organizare echilibrata a unei suprafete, in care se folosesc elementele de limbaj plastic

Compozitii figurative si nonfigurative in care se folosesc nuantele si tonurile, dominanta de culoare, diferite materiale

Colaj. Tangram

Evaluare

8

X - XVII

ARIA CURRICULARA- TEHNOLOGII

EDUCATIE TEHNOLOGICA

~ Curriculum nucleu ~


NUMAR ORE/SAPTAMANA: 1 ore

NUMAR ORE/AN: 34 ORE

OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa stabileasca asemanari si deosebiri intre corpuri din mediul apropiat, pe baza unor observatii proprii

colectarea de corpuri / materiale din mediul apropiat, dupa caracteristici comune (aspect, elasticitate, duritate, densitate etc.), pentru a fi folosite in confectionarea unor produse utile in activitatea zilnica;

observarea caracteristicilor materialelor care fac parte din aceeasi categorie (lemn de fag- stejar- brad etc.; hartie glasata-creponata-carton-calc-hartie reciclata etc.);

compararea insusirilor corpurilor / materialelor naturale sau prelucrate (culoare, forma, rugozitate, rigiditate, greutate, compresibilitate, sunete produse etc.);

- identificarea unor corpuri / materiale care sunt potrivite / nepotrivite, utilizarii in activitatile legate de scoala, joaca etc.;

sa prelucreze materiale folosind ustensile adecvate si tehnici variate

observarea ustensilelor / instrumentelor specifice prelucrarii diferitelor materiale, in cadrul unor vizite organizate la "Fabrica de paine", "Fabrica de confectii", "Fabrica de mase plastice" etc. (in functie de specificul zonei si resursele locale);

alcatuirea unor fise cu corespondente intre materialul prelucrat si instrumentele folosite pe etape, pentru a ajunge la rezultatul dorit;

- folosirea corecta a unor tehnici de lucru: impletire manuala; cusaturi utilitare (coaserea nasturilor la haine, a tivului etc.); innodare; snuruire;

sa utilizeze produse alimentare, in conditii adecvate de igiena

definirea in termeni accesibili a notiunilor "consumator", "termen de valabilitate", "aliment nealterat / alterat";

identificarea procedeelor folosite pentru pastrarea igienei in alimentatie: citirea termenului de valabilitate de pe produse, pastrarea acestora in conditii corespunzatoare etc.;

respectarea normelor de protectie si prevenirea unor accidente, in cazul folosirii frigiderului;

prezentarea importantei alimentelor;

- identificarea consecintelor negative ce pot aparea ca urmare a nerespectarii normelor de igiena in alimentatie.

2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa alcatuiasca un plan de lucru pentru a realiza un produs

dialog dirijat pe tema necesitatii de a alcatui un plan inainte de realizarea oricarui produs (evidentierea consecintelor care apar ca urmare a nerespectarii etapelor parcurse pentru obtinerea unui produs);

selectarea celor mai potrivite materiale si instrumente, in functie de scopul urmarit;

descrierea actiunilor desfasurate in cadrul fiecarei etape a realizarii unui produs;

ordonarea logica a etapelor unei activitati (scopuri, mijloace, dificultati, rezultate, consecinte etc.), din perspectiva planificarii unei activitati proprii (realizarea unui produs necesar in viata de zi cu zi);

sa confectioneze produse utile, folosind materiale si tehnici variate

realizarea unor compozitii decorative pentru design interior, a unor colaje, accesorii de vestimentatie etc., prin tehnicile: impletire manuala, cusaturi utilitare, innodare, snuruire, sau alte tehnici etc.;

realizarea de jucarii muzicale;

realizarea unor produse adecvate sarbatorilor specifice (locale), in functie de anotimp;

reprezentarea sub forma de colaj a unor fragmente sugestive din textele literare studiate;

completarea portofoliului cu desene, colaje, scheme despre: schimbari ale propriului corp de-a lungul unei perioade de timp; fenomene si procese naturale, observate de-a lungul unui interval de timp; schimbari observate in viata unei plante sau a unui animal din mediul apropiat etc.;

reprezentarea prin colaje, mini-machete etc. a unor fenomene naturale observate in mediu, in scopul participarii la concursuri, expozitii, intalniri cu oameni de stiinta etc.;

sa aprecieze calitatea produsului finit, raportat la proiectul initial

exprimarea unor opinii privind produsele proprii sau ale altora, dupa criterii functionale si estetice.

3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa realizeze produse colective

desfasurarea de activitati in echipa / grup, pentru realizarea unor proiecte, constructii, etc., folosind tehnici de lucru invatate si materiale diverse;

asamblarea produselor partiale in vederea obtinerii unui produs final al grupului;

sa-si asume responsabilitati in activitatea de grup

stabilirea regulilor de desfasurare a activitatilor in grup si a responsabilitatilor fiecarui membru al grupului.

4. Dezvoltarea simtului practic, a celui estetic si a responsabilitatii pentru

modificarea mediului natural, ca raspuns la nevoile si dorintele oamenilor

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa valorifice experienta pozitiva locala in activitatile de prelucrare a mediului

exercitii-joc de analiza a unui produs, dupa criterii practice si estetice;

confectionarea unor produse utile si de bun gust, valorificand traditiile locale;

exercitii de identificare a cat mai multe posibilitati de utilizare pentru obiectele realizate;

sa descopere solutii de valorificare optima a materialelor refolosibile in combinatie cu alte materiale

realizarea schematica sau sub forma de povestire a drumului pe care un produs natural il parcurge pana devine deseu;

selectarea in recipiente separate a unor materiale (hartie, sticla, plastic, lemn, fier etc.), pentru a fi reutilizate/ reciclate, asamblate in constructii, machete, ornamente etc.;

organizarea unor concursuri, carnavaluri, expozitii, cu obiectele realizate din materiale reciclabile;

Continuturile invatarii

I.. Elemente de proiectare a activitatii: planul de lucru pentru realizarea unui produs

II. Activitati cu materiale din natura

tehnici combinate: decupare, rupere, impletire, lipire, vopsire, innodare, snuruire, *realizare de aranjamente florale

*cultura plantelor- tehnici simple de cultivare si ingrijire

III.  Activitati cu materiale sintetice

1. Hartia

o      tehnici combinate: trasarea unui contur, decuparea, lipirea, ruperea, indoirea

2. Materiale plastice

insusiri ale materialelor plastice

constructii din material plastic: cu piese existente in comert si din materiale refolosibile

3. Fire si materiale textile

insusiri ale firelor si materialelor textile

cusaturi utilitare (tiv, nasturi)

tehnici combinate: innodare, snuruire, impletire manuala

*tehnici: *cusaturi decorative (puncte de cusaturi la alegere, in functie de traditia zonei) ; impletire cu croseta sau andrelele

IV. Activitati desfasurate in gospodarie

1 Norme de protectie a consumatorului

citirea datei de fabricatie si a termenului de valabilitate de pe ambalaj

verificarea integritatii ambalajului si a calitatii produsului

folosirea aparatelor electrocasnice

2 Igiena alimentelor si a alimentatiei

alimentele si rolul lor

reguli de pastrare a alimentelor

reguli pentru o alimentatie sanatoasa

*3 Retete simple

sucuri din fructe si legume

pregatirea unui platou cu aperitive

V. Evaluarea produselor realizate: criterii functionale si estetice

SUGESTII DE PRODUSE CE POT FI REALIZATE:

  • obiecte de design interior: rama foto, rama tablou, vase pentru flori, *aranjamente florale, colaje pentru sala de clasa, scoala sau camera proprie etc., *mileuri, servetele;
  • obiecte specifice sarbatorilor, in functie de anotimpuri: Craciun, Pasti etc.- se vor urmari si valorifica traditiile locale;
  • obiecte pentru uz personal: bratara, sirag de margele, *bentita, plasa pentru minge, masti pentru carnaval;
  • jocuri si jucarii etc.

PLANIFICARE CALENDARISTICA

SEMESTRUL I

unitatea de invatare

obiective

de referinta

continuturi

nr.

ore

sapt.

obs.

I. Activitati cu materiale din natura

Strangerea si pastrarea materialelor din natura

Tehnici combinate: decupare, rupere, impletire, lipire, vopsire, innodare, snuruire

Compozitii (dupa natura, decorative)

Obiecte de lemn

Evaluare

9

I-IX

II. Activitati cu materiale sintetice.

1.Hartia

Tehnici combinate: trasarea unui contur, decuparea, lipirea, ruperea, indoirea

Evaluare

8

X-XVII

SEMESTRUL II

2. Mase plastice

Insusiri ale materialelor plastice

Constructii din material plastic: cu piese existente in comert si din materiale refolosibile

Evaluare

I-IV

3. Fire si materiale textile

Insusiri (rezistenta la rupere, elasticitate, comportare la ardere etc.)

Cusaturi utilitare

Tehnici combinate: innodare, snuruire, impletire manuala

Evaluare

7

V-XI

III. Gospodarie

Norme de protectie a consumatorului

Igiena alimentelor si a alimentatiei

Evaluare

6

XII-XVII

ARIA CURRICULARA- EDUCATIE FIZICA SI SPORT

EDUCATIE FIZICA

~ Curriculum nucleu ~

NUMAR ORE/SAPTAMANA: 2 ore

NUMAR ORE/AN: 68 ORE

OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.Mentinerea starii optime de sanatate a elevilor si cresterea capacitatii de adaptare a acestora la factorii de mediu

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa aplice regulile de igiena inainte, in timpul si dupa desfasurarea activitatilor motrice

dialog pe tema echipamentului adecvat;

exersari in conditii igienice;

efectuarea exercitiilor de pregatire a organismului pentru efort;



schimbarea echipamentului folosit si realizarea igienei corporale;

folosirea trusei igienice personale;

sa previna producerea unor accidente in procesul de exersare

verificarea starii de functionare a materialelor si a aparatelor sportive;

exersari in conditiile respectarii integrale a regulilor stabilite;

exersari in perechi, cu asigurare reciproca.

2.Armonizarea propriei dezvoltari fizice si prevenirea instalarii abaterilor posibile de la aceasta

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa adopte constant, in mod reflex, postura corecta a coloanei vertebrale in raport cu aceasta, in situatii statice si dinamice

exersarea complexelor de dezvoltare fizica;

aprecieri si autoaprecieri ale posturii corporale in activitatile desfasurate;

sa aprecieze evolutia principalilor indici de dezvoltare fizica proprie (talie, greutate ) determinati

determinari si autodeterminari ale indicilor de dezvoltare fizica;

analiza indicilor proprii de dezvoltare fizica.

3.Extinderea fondului propriu de deprinderi motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive elementare si dezvoltarea calitatilor motrice aferente

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa aplice adecvat deprinderile motrice de baza si pe cele utilitar-aplicative in diverse activitati motrice

exersarea deprinderilor insusite, in conditii variabile;

exersarea de structuri motrice, continand trei-patru deprinderi;

participarea la intreceri sub forma de stafete si parcursuri aplicative;

sa aplice deprinderile sportive elementare specifice disciplinelor sportive predate, in conditii de intrecere

exersarea elementelor si a procedeelor tehnice specifice disciplinelor sportive predate

participarea la intreceri sub forma de stafete si jocuri pregatitoare;

practicarea globala, cu reguli adaptate, a probelor si a ramurilor de sport insusite;

sa actioneze in vederea cresterii indicilor de manifestare a calitatilor motrice proprii

exersarea deprinderilor insusite, in conditii de crestere a rapiditatii, complexitatii sau duratei;

efectuarea exercitiilor de dezvoltare a mobilitatii articulare si a fortei segmentelor corpului;

parcurgerea de circuite scurte pentru dezvoltarea fortei;

realizarea de eforturi uniform moderate, cu durate prelungite progresiv.

4.Practicarea independenta a exercitiilor fizice, a jocurilor si a diferitelor sporturi

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa practice constant, in mod independent, exercitiile fizice recomandate, in functie de interesele si posibilitatile proprii

exemplificari de activitati recomandate pentru exersarea independenta;

exersari independente, individual si pe grupe, pe parcursul lectiilor;

receptarea modelelor de activitati motrice care pot fi practicate independent;

indeplinirea de roluri de organizator, conducator, capitan de echipa, arbitru.

5.Manifestarea spiritului de echipa si de intrecere , in functie de un sistem de reguli acceptate

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa aplice regulile cunoscute, in desfasurarea intrecerilor individuale si colective

aplicarea in conditii concrete de activitate motrica a regulilor stabilite;

colaborarea la stabilirea sistemului de reguli, pentru diferite activitati;

urmarirea modului de respectare a regulilor si sanctionarea nerespectarii acestora;

activitati practice pe perechi, grupe, echipe, cu indeplinirea de roluri de conducere si de subordonare;

participarea la intreceri, in relatie cu adversarii;

sa-si adapteze comportamentul, in relatie cu partenerii si cu adversarii, in functie de regulile stabilite

participare la intreceri cu parteneri de niveluri competitive variate;

incurajari ale coechipierilor si aprecieri si recunoasteri ale meritelor invingatorilor.

CONTINUTURlLE INVATARII

Elemente de organizare a activitatilor practice sportive

Formatia de adunare in linie pe doua randuri.

Alinierea in linie si in coloana.

Pozitiile drepti si pe loc repaus.

Raportul.

Intoarceri la stanga si la dreapta de pe loc.

Pornire si oprire din mers.

Formarea si strangerea coloanei de gimnastica cate 4.

Elemente ale dezvoltarii fizice armonioase

Pozitiile de baza si derivate.

Exercitii de influentare analitica a aparatului locomotor.

Exercitii compensatorii si preventive instalarii abaterilor de la atitudinea corporala corecta.

Complexe de dezvoltare fizica libere, cu obiecte portative, cu/fara fond muzical.

Exercitii pentru reglarea ritmului respirator in efort.

Calitati motrice de baza

Exercitii pentru dezvoltarea vitezei:

- de reactie la stimuli vizuali, auditivi si tactili,

- de executie in actiuni motrice variate,

- de deplasare pe distante si directii variate.

Exercitii pentru dezvoltarea indemanarii:

- coordonarea segmentelor corpului in actiuni cu complexitate crescanda,

- coordonarea actiunilor in relatie cu un partener,

- manevrari de obiecte.

Exercitii pentru dezvoltarea fortei:

- dinamice segmentare, cu invingerea greutatii propriului corp;

- *explozive

Exercitii pentru dezvoltarea rezistentei:

- la eforturi aerobe, cu cresterea progresiva a duratei<

- *musculare locale

Exercitii pentru dezvoltarea mobilitatii si stabilitatii articulare

- mobilitatea articulatiilor coloanei vertebrale si a articulatiilor coxo-femurale,

- stabilitatea articulatiilor umarului, cotului, genunchiului si gleznei.

Deprinderi motrice de baza

Mers si variante de mers (mers cu pas fandat, mers cu pas adaugat, *mers cu diferite pozitii ale bratelor).

Alergare si variante de alergare (alergare cu picioarele intinse inainte, *alergare cu pasi incrucisati, alergare cu schimbare de directie).

Saritura (saritura cu desprindere de pe unul si de pe ambele picioare, saritura cu trecere peste obstacole joase).

Aruncare si prindere (aruncari prin diferite procedee la tinta fixa si la distanta, de pe loc; prinderea cu doua maini).

Deprinderi motrice utilitar-aplicative

Echilibrul (deplasari in diferite variante, pe suprafete inguste si inaltate progresiv, cu intoarcere de 90

Tarare (tarare joasa cu brat si picior opus, *tarare pe o latura).

Catarare-coborare (catarare-coborare pe banca de gimnastica inclinata; catarare, deplasare laterala si coborare la scara fixa).

Escaladare (escaladare cu apucare si sprijin pe sezuta, *escaladare prin incalecare laterala).

Tractiune-impingere (tractiune-impingere simultana si alternativa cu bratele din culcat pe banca de gimnastica).

Transport de obiecte si de aparate usoare, individual si in perechi

6. Deprinderi sportive elementare

Specifice atletismului (alergarea de rezistenta - pasul alergator de semifond, startul din picioare; alergarea de viteza - pasul alergator de accelerare, pasul alergator lansat de viteza, startul din picioare; saritura in lungime cu elan - scoala sariturii, fazele sariturii; *saritura in inaltime cu pasire; aruncarea mingii de oina de pe loc, la distanta - exercitii introductive si fundamentale pentru invatarea tehnicii de aruncare).

Specifice gimnasticii

acrobatice (cumpana pe un picior, sfoara, podul de jos, stand pe omoplati, rulare pe spate, rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit, rostogolire inainte din departat in ghemuit, rostogolire inapoi din ghemuit in departat, legari de elemente acrobatice);

ritmice-sportive (variatii de pasi specifici, balansari de brate, elemente de echilibru-passé, intoarcerea cu pasi succesivi, saritura dreapta, exercitii cu obiecte portative, pasi de dans clasic si modern, legari de elemente pe fond muzical);

aerobice (pasi aerobici de baza si de legatura, structuri de pasi aerobici in 8 timpi, pe fond muzical).

Specifice jocurilor sportive (unul la alegere)

jocuri dinamice si pregatitoare, specifice fiecarui joc sportiv predat (minibaschet, minifotbal, minihandbal, badminton, tenis de masa si *de camp);

procedee tehnice de baza, de pasare si de prindere (preluare) a mingii si cate un procedeu de finalizare;

jocuri bilaterale cu efective variate si reguli adaptate.

*Specifice sporturilor sezoniere (inot, patinaj, sanie, schi

7. Notiuni de regulament sportiv

PLANIFICARE CALENDARISTICA

SEMESTRUL I

unitatea de invatare

obiective

de referinta

continuturi

nr.

ore

sapt.

obs.

1. Dezvoltarea vitezei si indemanarii

Viteza de reactie la stimuli auditivi si tactili

Viteza de executie in actiuni variate

Viteza de deplasare pe 25 m.

Indemanarea in actiunile segmentelor corpului, in manevrarea de obiecte; sarituri la coarda

Stafete sub forma de intrecere

6

I-III

2. Alergare de viteza

Alergare de viteza cu start din picioare

Proba de control - Alergare de viteza pe distanta de 25 m.

4

III-IV

3. Deprinderea de aruncare-prindere

Aruncare azvarlita la distanta

Aruncarea cu doua maini la partener, aruncari si prinderi succesive

Jocuri dinamice si stafete

8

III-VI

4. Deprinderea motrica de baza - saritura

Saritura pe loc cu desprinderea pe unul si pe ambele picioare, insotita de miscari ale bratelor si picioarelor

Saritura in lungime cu elan, procedeul ghemuit

Saritura in inaltime cu pasire

Jocuri dinamice si stafete

Proba de control - Saritura in inaltime cu pasire

8

V-VIII

5. Aruncarea mingii de oina de pe loc, la distanta

Aruncarea mingii de oina de pe loc, la distanta

Intreceri de aruncare la distanta

4

VII-VIII

6. Dezvoltare fizica armonioasa

Pozitiile de baza si derivate; actul respirator in efort

Complexe de dezvoltare fizica

Proba de control - Complex de dezvoltare fizica

8

IX-XII

7. Deprinderea de echilibru

Deplasari in echilibru pe suprafete inguste si inaltate, cu intoarceri de 90s/ 180 s

Stafete sub forma de intrecere

6

IX-XI

8. Deprinderea de escaladare

Escaladare cu apucarea si rularea pe piept si abdomen

Stafete

6

XI-XIII

9. Deprinderea de tarare

Tarare joasa

Stafete si parcursuri aplicative cuprinzand tararea

4

XIV-XV

10. Deprinderile de catarare-coborare

Catarare-coborare pe banca inclinata

Catarare, deplasare laterala si coborare la scara fixa

Intreceri pe perechi/ grupe/ echipe folosind criteriul corectitudinii executiei catararilor si coborarilor

6

XIV-XVI

11.deprinderea de tractiune-impingere

Deplasarea propriului corp pe banca de gimnastica prin tractiune simultana cu bratele

2

XVII

SEMESTRUL II

Impingeri reciproce intre parteneri la baston

Intreceri individuale si pe perechi care includ tractiunea si impingerea

6

I-III

12. Deprinderea de transport

Transport in doi a unui coleg - scaunelul

Transportul in grup al bancii si al saltelei de gimnastica

Parcursuri aplicative care includ actiuni de transport

6

IV-VI

13. Deprinderi sportive cu specific de gimnastica

Cumpana pe un picior

Sfoara si podul de sus cu sprijin

Stand pe omoplati, rulare pe spate

Rostogolire inainte din departat in ghemuit

Rostogolire inapoi din ghemuit in departat

Proba de control - Legare de elemente acrobatice

14

I-VII

14. Calteatea motrica de baza - forta

Forta segmentara cu invingerea greutatii propriului corp - exercitii localizate la nivelul unui segment sau a unei regiuni a corpului (abdomen, brate, spate, picioare)

Parcursuri aplicative si jocuri dinamice ce cuprind actiuni motrice de forta

6

VIII-X

15. Calitatea motrica de baza - rezistenta

Rezistenta generala la eforturi aerobe; rezistenta musculara locala

Alergare de durata in tempo moderat cu start din picioare

Jocuri si parcursuri aplicative extinse ca durata, repetate de mai multe ori

Proba de control - Alergare de durata

6

IX-XI

16. Deprinderi sportive elementare specifice jocurilor sportive

Pasarea si prinderea mingii cu doua maini din deplasare

Pasarea mingii cu o mana si prinderea ei cu doua maini, din deplasare

Pasarea si preluarea mingii cu piciorul din deplasare - dribling multiplu din deplasare; conducerea mingii cu piciorul printre jaloane; trasul la poarta (baieti)

Aruncarea la poarta (cos) cu o m'na, de pe loc

Stafete si jocuri cuprinzand procedeele invatate

Proba de control - Minijocul sportiv (structuri simple de joc)

Minijoc sportiv

12

XII-XVII

ESALONAREA ANUALA A UNITATILOR DE INVATARE

CUPRINSE IN CICLURILE TEMATICE 

UNITATI DE

INVATARE

SEMESTRUL  I

 

SEPTEMBRIE

OCTOMBRIE

VACANTA

NOIEMBRIE

DECEMBRIE

IANUARIE

 

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

XIII

XIV

XV

XVI

XVII

VACANTA 

Elemente de organizare a activitatilor practice sportive

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

 

Elemente ale dezvoltarii fizice armonioase

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

P

P

P

P

P

P

P

P

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

 

Calitati motrice de baza

viteza

P

P

P

P

P

P

indemanare

P

P

P

P

P

P

forta

S

S

S

S

S

S

S

S

S

S

S

S

rezistenta

S

S

S

S

S

S

S

S

S

S

S

S

S

S

Deprinderi motrice de baza

mers

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

alergare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

saritura

P

P

P

P

P

P

P

P

aruncare-prindere

P

P

P

P

P

P

P

P

Deprinderi motrice utilitar - aplicative

echilibru

P

P

P

P

P

P

tarare

P

P

P

P

catarare-coborare

P

P

P

P

P

P

escaladare

P

P

P

P

P

P

tractiune-impingere

P

P

transport

Deprinderi motrice sportive elementare

Specifice atletismului

alergare de rezistenta

alergare de viteza

P

P

P

P

alergare de durata

aruncarea  mingii de oina

P

P

P

P

specifice gimnasticii acrobatice

specifice  jocurilor sportive

specifice  sporturilor sezoniere

S

S

S

S

S

S

Sustinerea probelor de evaluare

P1

P2

P3

P - unitate de invatare principala; S - unitate secundara de invatare

X - se realizeaza in fiecare lectie; - se abordeaza simultan, in parcursuri aplicative

 
P1: alergare de viteza pe distanta de 25 m.; P2: saritura in lungime cu pasire; P3: complex de dezvoltare fizica

UNITATI DE

INVATARE

SEMESTRUL II

FEBRUARIE

MARTIE

APR

VACANTA 7-15 APRILIE 2007

ILIE

MAI

IUNIE

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

XIII

XIV

XV

XVI

XVII

Elemente de organizare a activitatilor

practice sportive

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Elemente ale dezvoltarii fizice armonioase

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Calitati motrice de baza

viteza

indemanare

forta

S

S

S

S

S

S

S

S

S

S

S

S

P

P

P

P

P

P

rezistenta

P

P

P

P

P

P

Deprinderi motrice de baza

mers

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

alergare

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

saritura

aruncare-prindere

Deprinderi motrice utilitar - aplicative

echilibru

tarare

catarare-coborare

escaladare

tractiune-impingere

P

P

P

P

P

P

transport

P

P

P

P

P

P

Deprinderi motrice sportive elementare

Specifice atletismului

alergare de rezistenta

alergare de viteza

alergare de durata

S

S

S

S

S

S

S

S

aruncarea  mingii de oina

specifice gimnasticii acrobatice

P

P

P

P

P

P

P

P

P

P

P

P

P

P

specifice  jocurilor sportive

P

P

P

P

P

P

P

P

P

P

P

P

specifice  sporturilor sezoniere

Sustinerea probelor de evaluare

P4

P5

P6

P - unitate de invatare principala; S - unitate secundara de invatare

X - se realizeaza in fiecare lectie; - se abordeaza simultan, in parcursuri aplicative

 
P4: legarea elementelor de gimnastica.; P5: alergare de durata; P6: minijoc sportiv

ARIA CURRICULARA- CONSILIERE SI ORIENTARE

EDUCATIE PENTRU SANATATE

"VREAU SA FIU SANATOS"

~optional~

DURATA : 1 an scolar

NUMAR DE ORE / SAPTAMANA: 1 ORA

NUMAR DE ORE /AN: 34 ORE

ARGUMENT

Suntem cu totii convinsi ca nu vom trai o vesnicie ,aici, pe pamant ,dar cat vom exista sa putem trai mai bine si sanatosi incercand sa ne protejam impotriva factorilor nocivi atat noi, cat si copiii nostri.

Avem in minte un pom, care trebuie ingrijit inca de la plantare ca sa avem roade de la el si pe de alta parte ,un copil , care de cand l-am conceput si nascut trebuie protejat si ingrijit .

In societatea contemporana ,unde parintii sunt foarte ocupati cu serviciul exista o explozie de produse care ademenesc organele de simt (fie vizuale ,fie gustative ),iar copilul este lasat sa-si aleaga si sa se hraneasca fara sa cunoasca consecintele consumului de produse .

Majoritatea alimentelor contin substante cu E -uri ,de care medicii ne avertizeaza ,dar alegerea este a noastra ,a tuturor si nu in conformitate cu cerintele organismului .

In aceste circumstante optam pentru optionalul :" Vreau sa fiu sanatos!",informand parintii, copiii ,comunitatea de gravitatea consumului acestor produse .

Desi nu toate bolile pot fi prevenite, adoptarea unui stil de viata sanatos reduce simtitor riscul aparitiei unor maladii grave. Mai mult decat atat, un mod de viata sanatos imbunatateste calitatea vietii si ii creste durata. Traind sanatos te vei simti si vei arata mai bine o perioada indelungata.

Sanatatea inseamna mai mult decat absenta bolii. Ea inseamna mentinerea unei stari de bine din punct de vedere fizic, mental si social.

Pastrarea sanatatii implica atat o alimentatie sanatoasa, o activitate fizica, cat si metode de prevenire a unor boli cauzate de aditivii din alimente

Este important ca educatia pentru sanatate sa se realizeze incepand cu varste foarte fragede deoarece copilul este mai receptiv la astfel de informatii, foarte utile in cresterea si dezvoltarea lui.

Fiind un optional de consiliere modalitatile de evaluare cuprind :

Probe orale 

Probe practice

Jocuri de rol

Probe scrise

Autoevaluare

Portofolii individuale si colective

(fise de lucru,afise,pliante,scrisori,colaje,desene)

OBIECTIVE CADRU

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

. Utilizarea limbajului specific educatiei pentru sanatate

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa identifice produsele nocive organismului si sa constientizeze  pericolul acestora pentru sanatate, folosind un limbaj simplu;

-stabilirea de masuri de prevenire a imbolnavirilor;

-alcatuirea de enunturi;

-rebus.

sa descrie beneficiile alimentatiei sanatoase, activitatii fizice, odihnei;

-formulari de concluzii;

-completarea de fise

-desene

sa-si formeze opinii referitoare la sanatatea personala, a mediului;

-expozitii tematice;

-activitati in aer liber, excursii, drumetii;

-joc de rol

2 Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sanatatii si a mediului ambiant

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa identifice factorii interni si externi care determina starea de boala si de sanatate;

-dezbateri pe teme date;

-formulari de concluzii simple

-jocuri de cuvinte

sa identifice aspectele fizice si comportamentele ale  omului sanatos;

-discutii de grup asupra conceptelor "sanatate"/"boala";

-comentarii de imagini;

- alcatuire de enunturi

sa aplice constient reguli pentru mentinerea sanatatii acasa, la scoala, in comunitate;

-exercitii de luare a deciziilor;

-joc de rol

-enunturi

sa gaseasca solutii proprii pentru rezolvarea problemelor de sanatate specifice varstei;

-exercitii de acordare a primului ajutor

-dramatizare

-discutii in grup

sa recunoasca situatiile de abuz ale adultilor asupra copiilor si forme ale violentei intergrupale;

-analiza unor situatii de abuz;

-comentarea si analizarea drepturilor copilului 

sa manifeste un comportament ecologic responsabil.

-discutii de grup;

-miniproiecte;

-portofolii;

STANDARDE CURRICULARE

DE PERFORMANTA

O1:Utilizarea limbajului specific educatiei pentru sanatate

S 1 :Identificarea principalelor parti ale organismului, utilizand termeni de anatomie

S 2 :Identificarea transformarilor corpurilor prin crestere , folosind termini specifici de anatomie

O 2:Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sanatatii personale si a mediului

S 3: Recunoasterea cazurilor de violenta si a sentimentelor asociate cu acestea

S 4: Aplicarea corecta a normelor igienico-sanitare

S 5: Identificarea rolului activitatii fizice al odihnei in mentinerea sanatatii

S 6: Utilizarea corecta a notiunilor privind calitatea produselor alimentare si a proceselor din mediul inconjura-tor

S 7: Formarea unor reprezentari corecte asupra sinelui si celorlalti

CONTINUTURI

1.Notiuni elementare de anatomie si fiziologie

Corpul uman -alcatuire

Rolul organelor in corp

Organismul ca un tot unitar

2.Igiena personala

Igiena corpului

Igiena cavitatii bucale

Igiena mainilor ,a parului ,aunghiilor

Igiena imbracamintei

Boli cauzate de nerespectarea igienei

3.Activitate si odihna.

Rolul educatiei fizice si sportive in dezvoltarea armonioasa a organismului

Efort fizic / efort intelectual

Refacerea dupa efort

4.Sanatatea mediului

Poluarea aerului ,a apei si solului

Sanatatea influentata de poluare

Terra -planeta ecologica

5.Sanatatea mintala

Recompense si satisfactie

Porecle si etichetari

Calitati si defecte

6.Sanatatea alimentatiei

Clasificarea alimentelor

Ce sunt E-urile

Produse ecologice -produse nocive

Alimentatia rationala

Boli cauzate de excesul de dulciuri si grasimi animale

Protectia consumatorului

7.Consumul si abuzul de substante toxice

Uzul si abuzul de substante: medicamente etc.

8.Protejarea copiilor de violenta ,abuz ,agresivitate

Jocuri periculoase

Abuzul adultilor

Comportamentul fata de cei agresivi

BIBLIOGRAFIE

"Programul National de Educatie pentru Sanatate in Scoala Romaneasca"-M.E.C.,

" "Discipline optionale la clasele I-IV"- Ed. Polirom, 2000

"Stil de viata sanatos"- I.S.P. Bucuresti si Ministerul sanatatii

"Minte sanatoasa in corp sanatos", Ed. Coresi

PLANIFICARE CALENDARISTICA

SEMESTRUL I

NR.

CRT

UNITATEA DE INVATARE

OBIECTIVE  DE

REFERINTA

CONTINUTURI

NR.

ORE

SAPT.

OBS.

Notiuni elementare de anatomie si fiziologie

Corpul uman -alcatuire

Rolul organelor in corp

Organismul ca un tot unitar

I-III

Igiena personala

Igiena corpului

Igiena cavitatii bucale

Igiena mainilor ,a unghiilor,a parului

Igiena imbracamintei

Nerespectarea igienei conduce la boli transmisibile :hepatita ,scabia ,paduchii

Boli virotice

IV-X

Sanatatea alimentatiei

Clasificarea alimentelor

Ce sunt E-urile ?

Produse ecologice -produse toxice

Alimentatia rationala

Boli cauzate de excesul de dulciuri si grasimi animale

Protectia consumatorului

XI-XVII

SEMESTRUL II

Activitate si

odihna

Rolul ed fizice si sportului

Refacerea dupa efort fizic si intelectual

Jocul

I-III

Sanatatea mintala

Recompense si satisfactie

Porecle si etichetari

Calitati ale copiilor si defecte

IV-VII

Sanatatea mediului

Poluarea -definitie

Poluarea aerului, apei si solului

Ce repercursiuni are poluarea asupra sanatatii

Terra -o planeta ecologica 1

VIII-XI

Consumul si abuzul de substante toxice

Uzul si abuzul de substante: medicamente etc.

Atentie la substantele toxice

2

XII-XIII

Protejarea copiilor de abuzuri ,violenta, agresivitate

Jocul intre dinamism si agresivitate Comportamentul fata de cei agresivi

Abuzul adultilor

XIV-XVII



Obiectivele de referinta pentru clasa a III-a se bazeaza pe obiectivele de referinta pentru clasele I-II, pe care le integreaza si le dezvolta.

Ceea ce apare cu scris ingrosat reprezinta o notiune noua.

Elementele de continut scrise cu litere ingrosate reprezinta o notiune noua.

Elementele de continut marcate cu asterisc si scrise cu litere cursive vor intra in curriculum la decizia scolii, in cazul in care se opteaza pentru extindere.

Insusirea algoritmilor de efectuare a inmultirii si impartirii numerelor de doua sau *de trei cifre cu numere de o cifra nu face obiectul clasei a III‑a.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate