Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» Caracteristici ale motricitatii in etapa tineretii


Caracteristici ale motricitatii in etapa tineretii




Caracteristici ale motricitatii in etapa tineretii

U. Schiopu imparte etapa adolescentei in 3 subetape: preadolescenta (14-16 ani), adolescenta propriu-zisa (16-18 ani), adolescenta prelungita (18-25 ani). Aceasta etapa este legata de dobandirea statutului de adult si este caracterizata de intensa dezvoltare a personalitatii, toate acestea in contextul iesirii de sub tutela familiei si a scolii.

Instruirea ramane importanta pentru majoritatea tinerilor, dar ea se nuanteaza in functie de interesele personale, de curiozitatea individuala. Procesul de intelectualizare se adanceste pe fondul aspiratiei spre independenta spirituala si culturala. Maturizarea biologica, intelectuala si morala se resimt progresiv in conduita afisata, cautarea de sine fiind susbtituita prin afirmarea de sine (U. Schiopu). Imaginea corporala situata periferic in copilarie, capata consistenta, polarizand atentia tanarului care cauta constant sa-si imbunatateasca aceasta imagine.




Din punct de vedere functional, structurile de coordonare ale sistemului neuro-endocrin se maturizeaza, fapt semnificativ in echilibrarea efectuarii actelor si actiunilor motrice si in reglarea superioara a acestora.

Reactiile mimice, gestuale se controleaza voluntar din ce in ce mai bine, capacitatea de stapanire a acestora devenind activa.

Raspunsurile motrice devin complexe si nuantate pe fondul dezvoltarii abilitatilor de a sesiza elementele semnificative pentru o conduita motrica eficienta.

Motricitatea, cu toate componentele sale, imbogateste patrimoniul biologic si psihologic al tanarului. Exercitiul fizic, ca instrument principal, este stimul biologic care prin cumulare asigura dezvoltarea morfologica-functionala armonioasa, educarea echilibrata a calitatilor motrice, precum si insusirea deprinderilor si priceperilor motrice (de baza, utilitar-aplicative, specifice ramurilor de sport).

Pentru unii tineri aceasta perioada reprezinta debutul activitatii profesionale, care pune bazele statutului social al acestuia. Se pot identifica o serie de aspecte - capacitati, abilitati – al caror progres se realizeaza in paralel cu cresterea experientei profesionale. Specializarea profesionala conduce la evidentierea unor capacitati superioare – auz perfectionat, sensibilitate tactila, echilibru, cordonare, etc.

Aceasta sensibilitate senzoriala contribuie si la desavarsirea repertoriului motric al individului; pentru performeri (la multe din ramurile sportive) se obtin rezultate de varf in competitiile de anvergura.

Nimeni nu se mai indoieste astazi ca reusita in plan profesional este conditionata de resursele biologice motrice ale individului, asa-numitul “physical fitness” (capacitate motrica, conditie fizica). Aceasta creaza un “mediu intern” sanatos, echilibrat, o stare de bine fizica si psihica raspunzatoare de randamentul in munca.

In functie de gradul de implicare in activitatile motrice se pot identifica:

tineri sedentari, neinteresati de practicarea activitatiloe motrice, cu profesii inactive din punct de vedere motric, aserviti obiectivelor strict economice sau de alt tip;

tineri vag interesati de miscare care practica ocazional diferite activitati motrice, indecisi in a adopta o atitudine consecventa in aceasta privinta;

tineri activi, care resimt lacerea miscarii si au formata obisnuinta practicarii sistematice a exercitiilor fizice; vigoarea lor fizica si spirituala le creaza sentimentul de plinatate, aptitudinile lor motrice fiind deplin utilizabile (direct sau indirect) in cresterea randamentului professional. Viata de relatie a acestor tineri este bogata, ei find valorizati superior de catre semenii lor.




Continuarea educatiei motrice la aceasta etapa de varsta conduce la urmatoarele finalitati:

capacitati senzori-perceptive superioare;

scheme motorii de baza, perfectionate;

bagaj bogat de deprinderi, priceperi motrice;

capacitate crescuta de comunicare gestuala, expresiva, estetica;

capacitate de practicare independenta a exercitiilor fizice;

socializare superioara.

Factorii educationali implicati (familie, scoala, universitate, alte forme) detin un rol esential in formarea obisnuintelor manifeste si, in general, a modelelor de viata care contracareaza tendintele nocive care pot angaja individul – supraalimentatia, sedentarismul, fumatul, etc.

Ca o concluzie, in aceasta perioada, procesele de crestere si dezvoltare (somatica, functionala, psihica si motrica) sunt inca prezente; prin urmare, se impune continuarea activitatii de educatie fizica, ca mijloc de educare si perfectionare continua a individului, capabil sa faca fata cerintelor societatii moderne, in continua transformare si dezvoltare.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate