Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Protectia muncii


Index » business » Protectia muncii
» Evaluarea si analizarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala


Evaluarea si analizarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala




EVALUAREA SI ANALIZAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA




INTRODUCERE

Dragi cursanti,

Va dorim bun venit la acest curs, pe care il dorim util si interesant pentru dumneavoastra ca profesionisti, indiferent de locul in care va desfasurati activitatea.

Organizat de Centro de Estudios Infer SL in cadrul Proiectului PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE: „Impreuna pentru siguranta noastra”, acest curs va propune sa va imbunatatiti cunostintele teoretice si competentele practice referitor la evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala.

Contam pe o buna comunicare cu dumneavoastra si va propunem sa nu ezitati sa puneti intrebari sau sa ne povestiti din experienta pe care o aveti.

Multumindu-va pentru participarea la curs si pentru atentia acordata acestui suport de curs, va dorim succes si impliniri in activitatile pe care le desfasurati!

Echipa proiectului

METODA INCDPM

1. INTRODUCERE

Prezenta lucrare isi propune investigarea, identificarea factorilor de risc, analiza nivelului de securitate si de risc a sistemului si aprecierea riscurilor profesionale reziduale la Atelierul prelucrari mecanice din S.C.MEFIN S.A. Sinaia conform prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006, prin metoda INCDPM.

2. DESCRIEREA METODEI

Metoda elaboratǎ in cadrul I.N.C.D.P.M. Bucuresti are ca scop determinarea cantitativa a nivelului de risc/securitate pentru un loc de munca, sector, sectie sau intreprindere, pe baza analizei sistemice si evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala. Aplicarea metodei se finalizeaza cu un document centralizator (FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de munca.

Fisa locului de munca astfel intocmita constituie baza fundamentarii programului de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale pentru locul de munca, sectorul, sectia sau intreprinderea analizata.

Principiul metodei

Metoda consta in identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de munca) pe baza unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxim previzibile.

Nivelul de securitate pentru un loc de munca este invers proportional cu nivelul de risc.

Elementele riscului. Determinarea nivelului de risc

Intrucat riscul nu poate fi nul (securitatea infinita) trebuiesc determinate care cupluri probabilitate de aparitie/gravitatea consecintelor poate asigura un nivel de risc acceptabil.

Reprezentand grafic riscul acceptabil sub forma unor patrulatere cu arii
egale F1 = F2 = F3. gravitate/probabilitate, date in figura 7, se obtine curba de variatie a gravitatii consecintelor (g) cu probabilitatea de aparitie (p) ce uneste colturile sus dreapta a patrulaterelor, denumita curba de acceptabilitate a riscului, conform CEN 812/85.( Curba Farmer)

Reprezentarea grafica a riscului functie de cuplul gravitate/probabilitate

Sub curba (A) riscurile sunt acceptabile, iar deasupra curbei (B) riscurile sunt inacceptabile. Curba din figura 7 se numeste curba de acceptabilitate a riscurilor si ii corespunde functia hiperbola x . y = C.

In Romania C = 3.5

Obiectivul principal al evaluarii este stabilirea riscurilor inacceptabile si aducerea lor in domeniul acceptabilitatii.

Nivelul de risc este un indicator cantitativ absolut care odata evaluat permite cunoasterea faptului in ce masura securitatea unui sistem de munca, sub aspectul posibilitatii de producere a accidentelor si imbolnavirilor profesionale, este acceptabil sau nu.

In practica se considera ca un sistem de munca este sigur, daca prezinta un nivel de risc diferit de zero, dar suficient de mic, cunoscut sub denumirea de risc rezidual sau acceptabil.

In lipsa interventiilor corectoare riscul rezidual in timp creste pe masura ce elementele de munca se degradeaza si imbatranesc conform legii cresterii entropiei.

Notiunile de securitate si risc sunt contrarii fiind legate printr-o ecuatie hiperbolica (y = securitate, x - risc).

Text Box: Gravitatea Y


y = f(x) Relatia risc - securitate

Un risc acceptabil poate fi caracterizat printr-o probabilitate de aparitie (frecventa) mica, dar cu gravitatea consecintelor mare (F1) - accidente nucleare, sau invers - o frecventa mare cu o gravitate mica a consecintelor (F3) - accidente de circulatie.

Rounded Rectangular Callout: Domeniul riscurilor inacceptabile


Gravitatea consecintelor

Probabilitatea de producere

ER

FR

R

PF

F

FF

1

2

3

4

5

maxime

7

foarte grave

6

Rounded Rectangular Callout: Domeniul riscurilor acceptabile cu luarea de masuri organizatorice

grave

5

mari

4

medii

3

mici

2

neglijabile

1

Rounded Rectangular Callout: Domeniul riscurilor acceptabile

Grila claselor de risc

In Romania s-au considerat indicate pana nu demult nivelurile 3, 4, 5 ca fiind maxime acceptabile. In viitorul apropiat si chiar in prezent, nivelurile 4 si 5 vor deveni inacceptabile, ramanand ca maxim acceptabil 3,5.

Metoda evaluarii nivelului de risc si incadrarea lui ca risc acceptabil sau inacceptabil are avantajul ca se poate aplica atat sistemelor de munca deja existente cat si celor in faza de constructie - proiectare.

Stabilirea curbei de acceptabilitate a riscurilor (care delimiteaza riscurile acceptabile) este o problema dificila. Aceasta se face printr-o decizie strategica fie pornind de la costul vietii umane, fie de la comparatia cu diferite riscuri deja acceptate.

Existenta riscului intr-un sistem de munca este datorata prezentei factorilor de risc de accidentare si imbolnavirilor profesionale care se diferentiaza intre ei prin consecintele pe care le are actiunea lor asupra executantului, respectiv prin gravitatea vatamarii si probabilitatea ca ea sa se produca intr-un interval de timp (frecventa). Cele doua aspecte gravitatea vatamarii si probabilitatea cu care actiunea unui factor de risc se poate materializa prin accident sau imbolnavire profesionala reprezinta elementele ce caracterizeaza riscul.

Pentru evaluarea nivelului de risc/securitate se parcurg urmatoarele etape:

a) Identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;

b) Stabilirea consecintelor actiunilor asupra executantului (gravitatea lor);

c) Stabilirea probabilitatii de actiune a factorilor de risc asupra executantului (frecventa);

d) atribuirea nivelurilor de risc functie de gravitate/frecventa.

a) Identificarea factorilor de risc se face printr-un instrument pragmatic, deoarece nu este posibila (eficienta economic si social) depistarea integrala a tuturor factorilor de risc. Din multitudinea factorilor de risc existenti sau potentiali se identifica doar cei care eliminati garanteaza imposibilitatea producerii accidentelor sau imbolnavirilor profesionale, deci cei cu gravitate si frecventa crescute.

b) Diferentierea factorilor de risc in raport cu gravitatea consecintelor lor se face dupa categoriile definite prin lege: incapacitate temporara de munca (ITM), invaliditate (INV) si deces (D), luandu-se in calcul care este consecinta maxima posibila. De exemplu, la electrocutare, consecinta maxima e decesul, iar la depasirea nivelului de zgomot, consecinta maxima posibila este invaliditate (surditate).

Gravitatea consecintelor se estimeaza in functie de natura obiectivului protejat (persoane,bunuri, mediu), gravitatea leziunilor ( usoare care sunt reversibile si grave care sunt ireversibile, deces sau invaliditate) si de amploarea de manifestare a consecintelor( o persoana sau mai multe persoane).

In functie de consecintele produse, gravitatea factorilor de risc se poate incadra in 7 clase:

  • clasa 1 - consecinte neglijabile (ITM sub 3 zile);
  • clasa 2 - consecinte mici (ITM 3-45 zile, cu tratament medical);
  • clasa 3 - consecinte medii (ITM 45 -180 zile, cu tratament medical si spitalizare);
  • clasa 4 - consecinte mari (INV grad III);
  • clasa 5 - consecinte grave (INV grad II);
  • clasa 6 - consecinte foarte grave (INV grad l);
  • clasa 7 - consecinte maxime (D).

Instrumente de lucru utilizate

Etapele necesare pentru evaluarea securitatii muncii intr-un sistem, descrise anterior, se realizeaza utilizand urmatoarele instrumente de lucru:

a. Lista de identificare a factorilor de risc

b. Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman;

c. Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor

d. Grila de evaluare a riscurilor;

e. Scala de incadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate

f.  Fisa locului de munca – document centralizator;

g. Fisa de masuri propuse.

Continutul si structura acestor instrumente sunt prezentate in continuare:

l Lista de identificare a factorilor de risc este un formular care cuprinde, intr-o forma usor identificabila si comprimata, principalele categorii de factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, grupate dupa criteriul elementului generator din cadrul sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie si mediu de munca).

l Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman este un instrument ajutator in aplicarea scalei de cotare a gravitatii consecintelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni si vatamari ale integritatii si sanatatii organismului uman, localizarea posibila a consecintelor in raport cu structura anatomo-functionala a organismului si gravitatea minima – maxima generica a consecintei.

l Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor actiunii factorilor de risc asupra organismului uman este o grila de clasificare a consecintelor in clase de gravitate si clase de probabilitate a producerii lor.

Partea din grila referitoare la gravitatea consecintelor se bazeaza pe criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca elaborate de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

In ceea ce priveste clasele de probabilitate, in urma experimentarilor s-a optat in forma finala a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel incat in locul intervalelor precizate de acesta s-au luat in considerare urmatoarele:

clasa 1 → frecventa evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;

- clasa 2 → frecventa de producere: o data la 5 –10 ani;

- clasa 3 → o data la 2 – 5 ani;

- clasa 4 → o data la 1 – 2 ani;

- clasa 5 → o data la 1 an – 1 luna;

- clasa 6 → o data la mai putin de o luna.

l Grila de evaluare a riscurilor. Liniile din tabel sunt liniile claselor de gravitate din grafic, iar coloanele – coloanele claselor de probabilitate. Fiecare casuta corespunde cate unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite marcheaza sectiunile obtinute in grafic prin trasarea curbelor de nivel.

Cu ajutorul grilei se realizeaza exprimarea efectiva a riscurilor existente in sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate – frecventa de aparitie.

l Scala de incadrare a nivelurilor de risc / securitate a muncii, construita pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat in aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.

Scala cuprinde in fapt cele 7 zone din matricea Mg,p , transformate in niveluri, numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc si de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.

In zona centrala a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele delimitate, precum si elementele singulare corespunzatoare fiecarui nivel de risc, respectiv toate cuplurile gravitate – probabilitate aferente nivelurilor de risc.

l Fisa de evaluare a locului de munca este documentul centralizator al tuturor operatiilor de identificare si evaluare a riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala. Ca urmare, acest formular cuprinde:

date de identificare a locului de munca: unitatea, sectia (atelierul), locul de munca;

date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, functie;

componentele generice ale sistemului de munca;

nominalizarea factorilor de risc identificati;

explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificati (descriere, parametri si caracteristici functionale);

consecinta maxima previzibila a actiunii factorilor de risc;

clasa de gravitate si probabilitate previzionata;

nivelul de risc.

l Fisa de masuri propuse este un formular pentru centralizarea masurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de munca sub aspectul securitatii muncii.

LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC

A.

EXECUTANT

ACTIUNI GRESITE

1.1.Executare defectuoasa de operatii

  • comenzi;
  • manevre;
  • pozitionari, fixari, asamblari;
  • reglaje;
  • utilizare gresita a mijloacelor de protectie etc.

1.2. Nesincronizari de operatii

  • intarzieri;
  • devansari.

1.3.Efectuare de operatii neprevazute prin sarcina de munca

  • pornirea echipamentelor tehnice;
  • intreruperea functionarii echipamentelor tehnice;
  • alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric, fluide energetice etc.) ;
  • deplasari, stationari in zone periculoase;
  • deplasari cu pericol de cadere:

de la acelasi nivel:

o      prin dezechilibrare;

o      alunecare;

o      impiedicare;

de la inaltime:

  • prin pǎsire in gol;
  • prin dezechilibrare;
  • prin alunecare.

1.4.Comunicari accidentogene

OMISIUNI

2.1.Omiterea unor operatii

2.2.Neutilizarea mijloacelor de protectie

B.

SARCINA DE MUNCǍ

CONTINUT NECORESPUNZATOR AL SARCINII DE MUNCA IN RAPORT CU CERINTELE DE SECURITATE

1.1.Operatii, reguli, procedee gresite

1.2.Absenta unor operatii

1.3.Metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a operatiilor)

SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATA IN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI

2.1.Solicitare fizica:

  • efort static;
  • pozitii de lucru fortate sau vicioase;
  • efort dinamic.

2.2.Solicitare psihicǎ :

  • ritm de munca mare;
  • decizii dificile in timp scurt;
  • operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;
  • monotonia muncii.

C.

MIJLOACE DE PRODUCTIE

FACTORI DE RISC MECANIC

1.1.Miscari periculoase

1.1.1.Miscari functionale ale echipamentelor tehnice:

organe de masini in miscare;

curgeri de fluide;

deplasari ale mijloacelor de transport etc.

1.1.2.Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale

ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor

1.1.3.Deplasari sub efectul gravitatiei:

alunecare;

rostogolire;

rulare pe roti;

rasturnare;

cadere libera;

scurgere libera;

deversare;

surpare, prabusire;

scufundare.

1.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei:

proiectare de corpuri sau particule;

deviere de la traiectoria normala;

balans;

recul;

socuri excesive;

jet, eruptie.

1.2.Suprafete sau contururi periculoase:

  • intepatoare;
  • taioase;
  • alunecoase;
  • abrasive;
  • adezive.

1.3.Recipiente sub presiune

1.4.Vibratii excesive ale echipamentelor tehnice

FACTORI DE RISC TERMIC

2.1.Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor

2.2.Temperatura coborata a obiectelor sau suprafetelor

2.3. Flacari, flame

FACTORI DE RISC ELECTRIC

3.1.Curentul electric:

  • atingere directa;
  • atingere indirecta;
  • tensiune de pas.

FACTORI DE RISC CHIMIC

4.1.Substante toxice

4.2.Substante caustice

4.3.Substante inflamabile

4.4.Substante explozive

4.5.Substante cancerigene

4.6.Substante radioactive

4.7.Substante mutagene

FACTORI DE RISC BIOLOGIC

5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:

  • bacterii;
  • virusuri;
  • richeti;
  • spirochete;
  • ciuperci;
  • protozoare.

5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otravitoare)

5.3.Animale periculoase (exemplu: serpi veninosi)

D.

MEDIU DE MUNCǍ

FACTORI DE RISC FIZIC

1.1.Temperatura aerului:

  • ridicata;
  • scazuta.

1.2.Umiditatea aerului:

  • ridicata;
  • scazuta.

1.3.Curenti de aer

1.4.Presiunea aerului:

  • ridicata;
  • scazuta.

1.5.Aeroionizarea aerului

1.6.Suprapresiune in adancimea apelor

1.7.Zgomot

1.8.Ultrasunete

1.9.Vibratii

1.10.Iluminat:

  • nivel de iluminare scazut;
  • stralucire;
  • palpaire.

1.11.Radiatii

1.11.1.Electromagnetice:

infrarosii;

ultraviolete;

microunde;

de frecventa inalta;

de frecventa medie;

de frecventa joasa;

laser.

1.11.2.Ionizante:

alfa;

beta;

gama.

1.12.Potential electrostatic

1.13.Calamitati naturale (trasnet, inundatie, vant, grindina, viscol, alunecari, surpari,

prabusiri de teren sau copaci, avalanse, seisme etc.)

1.14.Pulberi pneumoconiogene

FACTORI DE RISC CHIMIC

2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici

2.2.Pulberi in suspensie in aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi

FACTORI DE RISC BIOLOGIC

3.1.Microorganisme in suspensie in aer:

  • bacterii;
  • virusuri;
  • richeti;
  • spirochete;
  • ciuperci;
  • protozoare etc.

CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI

  • subteran;
  • acvatic;
  • subacvatic;
  • mlastinos;
  • aerian;
  • cosmic etc.

LISTA DE CONSECINTE POSIBILE ALE ACTIUNII FACTORILOR DE RISC

ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Nr.

crt.

CONSECINTE

POSIBILE

LOCALIZAREA CONSECINTELOR

Cutie craniana

Cutie toracica

Abdomen

Tegument

Aparat respirator

Aparat cardiovascular

Aparat digestiv

Aparat renal

Sistem osteoarticular

Sistem

muscular

Organe de simt

Sistem nervos

Multipla

Coloana

vertebrala

Membru superior

Membru inferior

Ochi

Nas

Ureche

Brat

Antebrat

Palma

Degete

Coapsa

Gamba

Picior

Interna

Externa

D

S

D





S

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

1.

Plaga: - taietura

- intepatura

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

2.

Contuzie

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

3.

Entorsa

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

x

x

x

x

x

-

-

-

-

-

-

-

4.

Strivire

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

5.

Fractura

x

x

-

-

-

-

-

-

x

x

x

x

x

x

x

-

-

x

-

-

-

x

6.

Arsura: - termica

- chimica

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

7.

Amputatie

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

x

x

x

x

x

x

-

-

-

-

-

x

8.

Leziuni ale organelor interne

-

-

x

-

x

x

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

x

x

9.

Electrocutare

-

-

-

x

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

10.

Asfixie

-

-

-

-

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

11.

Intoxicatie - acuta

- cronica

-

-

-

-

-

-

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

x

x

x

12.

Dermatoza

-

-

-

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

13.

Pneumoconioza

-

-

-

-

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

14.

Imbolnaviri respiratorii cronice provocate de pulberi organice si substante toxice iritante (emfizem pulmonar, bronsita etc.)

-

-

-

-

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

15.

Astm bronsic, rinita vasomotorie

-

-

-

-

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19



20

21

22

23

16.

Boli prin expunere la temperaturi inalte sau scazute (soc, colaps caloric, degeraturi)

-

-

-

x

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

17.

Hipoacuzie, surditate de perceptie

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

18.

Cecitate

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

-

-

19.

Tumori maligne, cancer profesional

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

20.

Artroze cronice, periartrite, stiloidite, osteocondilite, bursite, epicondilite, discopatii

-

-

-

-

-

-

-

-

x

x

x

x

x

x

x

-

-

-

-

-

-

x

21.

Boala de vibratii

-

-

-

-

-

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

x

-

22.

Tromboflebita

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

x

x

x

x

x

-

-

-

-

-

-

x

23.

Laringite cronice, nodulii cantaretilor

-

-

-

-

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

24.

Astenopatie acomodativa, agravarea miopiei existente

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

-

-

25.

Cataracta

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

-

-

26.

Conjuctivite si keratoconjunctivite

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

-

-

27.

Electrooftalmie

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

-

-

28.

Boala de iradiere

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

29.

Imbolnaviri datorate compresiunilor si decompresiunilor

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

-

30.

Boli infectioase si parazitare

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

31.

Nevroze de coordonare

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

32.

Sindrom cerebroastenic si tulburari de termoreglare (datorita undelor electromagnetice de inalta frecventa)

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

33.

Afectiuni psihice

-

-

-

-



-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

34.

Alte consecinte

Sursa: Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei

SCALA DE COTARE A GRAVITATII SI PROBABILITATII CONSECINTELOR ACTIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE DE

GRAVITATE

GRAVITATEA CONSECINTELOR

CONSECINTE

1

NEGLIJABILE

consecinte minore reversibile cu incapacitate de munca pre-vizibila pana la 3 zile calendaristice (vindecare fara tratament)

2

MICI

consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila de 3 – 45 zile care necesita tratament medical

3

MEDII

consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila intre 45 – 180 zile care necesita tratament medical si prin spitalizare

4

MARI

consecinte ireversibile cu o diminuare a capacitatii de munca de minimum 50 %, individul putand sa presteze o activitate profesionala (invaliditate de gradul III)

5

GRAVE

consecinte ireversibile cu pierdere de 100 % a capacitatii de munca, dar cu posibilitate de autoservire, de autoconducere si de orientare spatiala (invaliditate de gradul II)

6

FOARTE GRAVE

consecinte ireversibile cu pierderea totala a capacitatii de munca, de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala (invaliditate de gradul I)

7

MAXIME

deces

CLASE DE

PROBABILITATE

PROBABILITATEA CONSECINTELOR

(frecventa probabilǎ de producere a consecintelor)

EVENIMENTE

1

EXTREM DE RARE

extrem de mica

P > 10 ani

2

FOARTE RARE

foarte mica

5 ani < P < 10 ani

3

RARE

mica

2 ani < P < 5 ani

4

PUTIN FRECVENTE

medie

1 an < P < 2 ani

5

FRECVENTE

mare

1 luna < P < 1 an

6

FOARTE FRECVENTE

foarte mare

P < 1 luna

GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR

COMBINATIE INTRE GRAVITATEA CONSECINTELOR SI

PROBABILITATEA PRODUCERII LOR


 

1

2

3

4

5

6

 

EXTREM DE RAR

FOARTE RAR

RAR

PUTIN FRECVENT

FRECVENT

FOARTE FRECVENT

CLASE DE GRAVITATE

CONSECINTE

P > 10 ani

5 ani < P < 10 ani

2 ani < P < 5 ani

1 an < P < 2 ani

1 luna < P < 1 an

P < 1 luna

7

MAXIME

DECES

(7,1)

(7,4)

(7,5)

(7,6)

6

FOARTE GRAVE

INVALIDITATE GR. I

(6,1)

(6,4)

(6,5)

(6,6)

5

GRAVE

INVALIDITATE GR. II

(5,1)

(5,6)

4

MARI

INVALIDITATE GR. III

(4,1)

(4,2)

3

MEDII

ITM 45 – 180 ZILE

(3,1)

(3,2)

(3,3)

(3,4)

2

MICI

ITM 3 – 45

ZILE

(2,1)

(2,2)

(2,3)

(2,4)

(2,5)

(2,6)

1

NEGLIJABILE

(1,1)

(1,2)

(1,3)

(1,4)

(1,5)

(1,6)

SCALA DE INCADRARE A NIVELURILOR DERISC/SECURITATE A MUNCII

NIVEL DE

RISC

CUPLUL

GRAVITATE - PROBABILITATE

NIVEL DE SECURITATE

1

MINIM

(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1)

7

MAXIM

2

FOARTE

MIC

(2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1)

6

FOARTE MARE

3

MIC

(2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1)

5

MARE

4

MEDIU

4

MEDIU

5

MARE

3

MIC

6

FOARTE MARE

(5,6) (6,4) (6,5) (7,4)

2

FOARTE MIC

7

MAXIM

(6,6) (7,5) (7,6)

1

MINIM

FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA

UNITATEA: . . . . . . .

FISA DE EVALUARE A

LOCULUI DE MUNCA

NUMAR PERSOANE EXPUSE: . . ..

SECTIA: . . . . . . . . . ..

DURATA EXPUNERII: . . . . . . .

LOCUL DE MUNCǍ: . . . .

ECHIPA DE EVALUARE: . . . . .

COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCA

FACTORI DE RISC IDENTIFICATI

FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE

A FACTORILOR DE RISC

(descriere, parametri)

CONSECINTA MAXIMA PREVIZIBILA

CLASA DE GRAVITATE

CLASA DE PROBABILITATE

NIVEL DE RISC

0

1

2

3

4

5

6

.

FISA DE MASURI PROPUSE

FISA DE MǍSURI PROPUSE

Nr. crt.

LOC DE MUNCA/

FACTOR DE RISC

NIVEL DE RISC

MASURA PROPUSA

Nominalizarea masurii

Competente/raspunderi

Termene

.

ORDINEA IERARHICA

A MASURILOR DE PREVENIRE

MASURI PRIMARE  (masuri de ordinul intai)

RISC OM

ELIMINAREA RISCURILOR

MASURILE TREBUIE SA ACTIONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC

(PREVENIRE INTRINSECA)

MASURI SECUNDARE (masuri de ordinul doi)

RISC OM

IZOLAREA RISCURILOR

FACTORII DE RISC PERSISTA, DAR PRIN MASURI DE PROTECTIE COLECTIVA SE EVITA SAU DIMINUEAZA ACTIUNEA LOR ASUPRA OMULUI

MASURI TERTIARE (masuri de ordinul trei)

RISC OM

EVITAREA RISCURILOR

INTERACTIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC SI OM SE EVITA PRIN MASURI ORGANIZATORICE SI

REGLEMENTARI PRIVIND COMPORTAMENTUL

MASURI CUATERNARE (masuri de ordinul patru)

RISC OM

IZOLAREA OMULUI

LIMITAREA ACTIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE

PRIN PROTECTIE INDIVIDUALA

ACTIUNILE ULTERIOARE PROCESULUI DE EVALUARE A RISCURILOR PROFESIONALE

Concluziile unei evaluari a riscurilor profesionale ar trebui sa determine:

daca riscul este controlat in mod adecvat;

in caz contrar, care sunt optiunile pentru reducerea riscurilor;

prioritatile de actiune;

daca pot fi adoptate masuri destinate ameliorarii nivelului de protectie sanitara si a securitatii muncitorilor;

ce alte categorii de personal pot fi afectate de catre riscurile identificate.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate