Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Stapanirea managementului de mediu


Stapanirea managementului de mediu




Stapanirea managementului de mediu

Intre anii 1980 si 2000,gestionarea responsabila a mediului in intreprinderea industriala incepe sa atinga o anumita maturitate,deschizand o noua oportunitate spre o metoda de gestionare a intreprinderii ,in care economia ,elementul social si cel ecologic spera sa poata coabita.Celelalte organizatii,in special cele ce apartin sectorului tertiar,incep sa-i urmareasca.Este timpul sa de a formaliza aceasta tendinta sub forma unui manual de strategie si de management durabil,aplicat organzatiei.

Aceasta maturizare a gestionarii mediului in industrie este datorat mai multor factori

Costul gestiunii mediului aparatoare devine insuportabila




Costul apei nu inceteaza si nu va inceta sa creasca.Nu pentru ca furnizorii de apa nu se gandesc decat la profit,insa,pentru ca aceasta materie prima cere din ce in ce mai multe tratamente intre procesul de captare sic el de distributie,ca urmare a poluarii panzelor freatice si a retelei raurilor si fluviilor.Costul depozitarii DIS(deseuri industriale spatioase) a fost multiplicata de zece ori in ultimii zece ani,incitand din acest moment la gestionarea riguroasa a deseurilor si la revederea ingineriei ,cu scopul de a genera mai putine deseuri ,dar si pentru a le asigura reciclarea totala sau partiala.

Actualmente ,exista in Franta doisprezece depozite de clasa 1,acceptand deseuri toxice .Nu vor exista niciodata mai multe.Ce ales ar accepta o asemenea problema toxic ape teritoriul sau administrative?

Costul pentru dezasamblare(aparate electronice ,automobile)impus incepand cu2007 de catre legiferator,nu face doar sa incite la conceperea produselor ,ci in viitorii ani va fi la baza unei revizii toatale a relatiei productie-vanzare-proprietate.Mi se pare evident ca,pentru echipamentele de birou,masini ,echipamente electrodomestice-atat celeb rune cat si cele albe-viitorul este "in mana" contractelor de locatie pe termen lung, cu un ritm précis de reinnoire si reluare,care va avea in plus avantajul commercial de fidelizare a clientului.

Costul de reajustare a investitiilor conform exigentelor reglementative,comparat luarii in calcul,inca de la conceperea echipamentelor de productie,nu doar a normelor reglementative in curs,ci mai ales a celor ce urmeaza,este incomparabil mai ridicat.

Trebuie sa ne conformam realitatii:costul financiar al ceea ce nu tine de mediul inconjurator va deveni mereu mai scump decat o gestiune prevazatoare si responsabila a mediului.

Nu este vorba de doar de o anticipare a rsicurilor de accidente de mediu(Erik,AZF), dar si de a calcula pe termen scurt,mediu sau lung avantajul costului/beneficiilor stapanirii impacturilor asupra mediului.

In acest context avem nevoie de instrumente de gestionare pentru calculare,precum si probabilitatea si costulriscurilor de accidente ,si bilantul avantaje/beneficii ale stapanirii impacturilor de mediu.

Relatia dintre exigentele reglementative ,instrumentele de masura si control si performantele intreprinderii

Exista o dinamica permanenta,de aproximativ zece ani in Franta,de douazeci de ani in Germania si in Scandinavia,mai recent la nivelul Uniunii Europene,intre legile si reglementarile din ce in ce mai constrangatoare,instrumentele de masura si de control din ce in ce mai fine si echipamentele de stapanire ale impacturilor din ce in ce mai performante.

Este inevitabil ca aceasta dinamica sa mearga in paralel cu o crestere a gestionarii mediului.Astfel se creeaza nevoia de a dispune de un instrument de gestionare a mediului care se integreaza in controlul de gestiune si a indicatorilor care il insotesc.

Tablou de bord al managementului durabil

Integrarea functiilor intreprinderii si organizatiei intr-un tablou de bord de management durabil

Teoriile

Teoriile clasice ale economiei si ale organizatiei se pliaza foarte greu pe ceea ce inseamna factor social,factor de mediu ,factor de inovatie in viata de zi cu zi a organizatiei.Practicile de audit de gestiune nu doar ca nu sunt adaptate la aceasta noua informatie pe acre managementul durabil o impune ,insa in majoritatea cazurilor ,confunda obiectivele ,strategiile ,mijloacele logistice,trasabilitatea si controlul in adoptarea lor metodica. Teoria generala a managementului durabil a fost dezvoltata in ultima jumatate de veac, plecandu-se de la lucrarile lui Ludwig von Bertalanffy. Acesta a formulat o prima varianta a T.G.S. ce studiaza sistemele deschise care schimba fara discontinuitate materie si energie cu mediul exterior. In anii 1950 - 1970, alti cercetatori s-au preocupat sa puna la punct aparatul logic - conceptual matematic al T.G.S. Teoria generala a sistemelor s-a impus atat ca modalitate de depasire a falsei alternative "mecanism-organicism" in domeniul biologiei, cat si ca o expresie concentrata a inovatiilor teoretice generate de studiul actual al stiintelor, cu profunde incidente filosofice.

Intentia teoriei generale a sistemelor este de a dezvalui proprietati, principii si legi care sunt caracteristice sistemelor in general, independent de varietatea lor sau de natura elementelor lor componente. Principala consecinta a T.G.S. o constituie introducerea unei noi viziuni stiintifice (denumita "sistemica"), gratie virtutilor metodologice ale triadei conceptuale "sistem-structura-functie" in cercetarea totalitatilor (ansamblurilor organizate).

Din aceasta perspectiva, obiectele, fenomenele, proprietatile si procesele, indiferent de natura lor, pot fi considerate drept sisteme care poseda o anumita structura in masura in care reprezinta un intreg ale carui elemente se afla in relatii logic determinate unele fata de altele si poseda, astfel, insusiri ireductibile la elemente sau relatii. Organizatia ar putea fi definita , in mod cu totul general, ca fiind o multime de elemente care regasesc intr-o legatura organizata si intre care se stabilesc relatii dinamice.

Rolul intreprinderii si al organizatiei in societate este acela de a transforma resursele ,nici mai mult nici mai putin.Aceste resurse sunt in numar de sase iar intrebari se pun in legatura cu fiecare dintre ele:

Resursele financiare

Cum sa procedam pentru a fructifica capitalurile investite sausa respectam bugetul alocat?

Resuresele umane

Cum sa dezvoltam inteligenta si credibilitatea oamenilor si a femeilor organizatiei,dand atentie nevoilor lor materiale esentiale?

Resursele de mediu

Cum sa procedam pentru a expoata bogatia pamantului si a naturii ,prin restituirea permanenta a starii sale anteriaore si pentru regiunile industrializate din secolul al-XIX-lea si al-XX-lea , restabilindu-l.

●Resursele de realizare

Cum sa procedam pentru a produce,a construe,a stapani mijloacele de transport,imobilele,sectorul agro-alimentar,serviciile de care avem nevoie,prin simpla integrare intr-un cadru de dezvolatare durabila?

Resursele pietei

Cum sa procedam pentru aseduce consumatorul,cum sa convingem cumparatorul intr-o economie de piata, ca produsul si serviciul sau este mai bun deact cel concurential,doar demonstrandu-i ca acestease integreaza intr-o politica de dezvoltare durabila?

Resursele de inovatie

Cum sa procedam pentru a pregati industria si serviciile pentru deficitele secolelor XXI si XXII?Pentru ce tip de nevoi ,de populatie, sau de oportunitati?

Deasemenea,teoriile economice clasice ale anagementului confunda cel ami adesea ,cele cinci niveluri de responsabilitate pe acre dezvoltarea durabila le impune:

Obiectivele ,in mod evident conflictuale,presupuncele sase domenii ale managementului durabil,si necesita o pregatire de identificare si de stabilitate fara care dezvoltarea durabila nu ramane decat un slogan.

Strategia ,rezultat indispensabil al negocierii conflictuale a obiectivelor celor sase resurse.

Mijloacele si logistica ,care nu reprezinta decat executivul indispensabil al obiectivelor si al strategiei ,dar care nu pot in nici un caz sa indeplineasca functia de paliativ in absenta obiectivelor si a strategiei .

Trasabilitatea si comunicarea ,datorita indispensbilitatii lor, reprezinta doua oglinzi ale obiectivelor ,ale strategiei si ale mijloacelor puse in practica ,dar care nu pot din pacate sa ia locul unei politici.

Controlul ,este indispensabil,de preferinta independent ,insa este un auxiliar al deciziei,acolo unde acsta tinde prea des sa devina vectorul de justete al persoanei care va lua acea decizie. ste faza finala a procesului planificarii strategice si incepe cu analiza variabilelor care influenteaza implementarea strategiilor si tacticilor alese. Controlul presupune, de asemenea precizarea modalitatii de monitorizare a progreselor realizate in aplicarea strategiei (ce variabile se monitorizeaza si dupa ce metoda?)
Prin control se incearca stapanirea unor forte din mediul extern si intern, inainte ca ele sa afecteze in mod nedorit organizatia.Elementele principale ale controlului sunt monitorizarea si adecvarea (actualizarea): Monitorizarea este un procedeu (sistem de procedee) de evaluare, raportare si analiza a evolutiei implementarii strategiilor si tacticilor intr-o perioada data. Ea trebuie sa permita masurarea rezultatelor in etape succesive si la sfarsitul perioadei. Aceasta masurare se face, de regula, cu ajutorul rapoartelor asupra vanzarilor, datelor de evidenta contabila.
Pe baza informatiilor obtinute prin monitorizare se actioneaza pentru ajustarea implementarii strategiilor si tacticilor, realizandu-se adecvarea acestora la mutatiile intervenite in mediul organizatiei.Putem astfel stabili un tablou synoptic al managementului ,care impune persoanelor inarcinate cu luarea deciziei sa-si puna intrebari utile asupra caracterului complet al dispozitivului de management durabil.

Tablou sinoptic al managementului durabil

Resurse

Resurse

financiare

Resurse umane

Resurse de mediu

Resurse de realizare

Resurse de piata

Resurse de inovatie





Politica

Obiective

Echilibru:

-marja

-compromis bugetar

Echilibru:

compromis

dezvolatare personala/

dezvoltare a grupurilor

Echilibru:

-acosistem

-compromis impactual

-Producerea bunurilor si serviciilor

-Raspunsul nevoilor prezente

Raspuns la intrebarea pret/calitate/mediu/risc social

Cercetare si dezvoltare

Raspuns la nevoile viitoare

Strategie

Plan financiar pe termen lung si mediu

Gestiune previzionala a carierelor persoanelor si grupurilor

Plan de getionare a mediului

Plan de investitii

Plan de marketing si dezvoltare comerciala

Plan de cercetare si dezvoltare

Mijloace/

Logistica

Contabilitate analitica

Contabilitate generala

Formare/

Selectie/

Evaluare/

Administrarea personalului/

Securitate/

Igiena/

Supravegherea reglementara

-Studii de impact

-Analiza riscurilor

-Optimizare operationala

-Supraveghere reglementara

Organizare productiei/a realizarii serviciilor

-Organizare a vanzarilor/a prezentarilor

-Studii de piata

-Promovare

-Supraveghere tehnologica

-Laborator

-Cercetare publica si private

Trasabilitate/

Comunicare

Indicatori:

bilant si evidenta a rezultatelor

Indicatori:

Bilant sicontabilitate sociala

Indicatori:

Bilant  de mediu

Indicatori:

tabloul de bord al productiei

Indicatori:

-statistici de activitate

-bilant si evidenta a rezultatelor

Indicatori:

-brevete depuse

-bilant si raport annual de cercetare

Control

Controlul gestionarii:

-audit;

-obligatii legale

Control reglementar:

-audit;

Obligatii legale;

-OHSAS18000

Control si masuri reglementative:

-audit;

-obligatii legale;

-ISO 14001

Controlul calitatii:

-audit;

-ISO9001

Analiza partilor componente ale pietii

Control de gestiune si statistici de inovare.

Valoarea intreprinderii nu mai este estimata in fucntie de singura sa rentabilitate financiara pe termen scurt

Performanta sociala a intreprinderii ,in termenii conformitatii normelor reglementare(aer,apa,deseuri,zgomote,daune si riscuri ,dar si riscuri de igiena si securitate,potentiale conflicte sociale),si in termenii pasivitatii de mediu si sociale(poluarea solurilor,a panzei freatice,vecinatatea perimetrului,responsabilitate sociala),are din acest moment un impact direct asupra valorii sale financiare.

Valoarea activelor in cazde vanzare sau de tranzactie a fuziunilor va face in majoritatea cazurilor obiectul unui studiu al pasivitatii sociale si de mediu(due diligence).



Acest studiu se aplica:

-fie unor locatii active,caz in care va avea in vedere si non-conformitatile actuale ale activitatii ,a poluarii solurilor si subsolurilor,cat si unor disfunctiuni sociale;

-fie unor vechi locatii industriale dezactivate,caz in care acesta evalueaza riscurile ,degradarile cauzate de soluri,subsoluri si panze freatice dar si impactul asupra sanatatii salariatilor si a autohtonilor.

In toate aceste cazuri,evaluarea financiara a conformarii va face parte din negocierea de vanzare/cumparare.

Valoarea economica a unei societati nu mai este astfel estimata doar in functie de singura sa performanta a rentabilitatii financiare.Aceasta ipoteza este valabila in cazul PME ca si in cel al societatilor cotate de Bursa.

Valoarea activelor unei societati cotate de Bursa este din acest moment supusa constrangerilor:

-fondurile de investitie ,pretind din ce in ce mai mult dovada "corectitudiniiecologice si sociale"

-legiferatorul impune din acest moment unraport anual social si de mediu tuturor intreprinderilor cotate de Bursa in Franta.

Punctele slabe ale activitatii industriale

Presiunea exercitata de opinia publica ,a legiferatorului si a conditiilor economice vor incita ,intr-o perioada de douazeci ,intreprinderea industriala sa se doteze cu un minimum de instrumenhte de gestiune sociale si de mediu.

Daca aceasta gestiune responsabila nu este inca perceputa ca atare de mijloacele media si,in consecinta ,de cetateni,este pentru ca acestia sufera de doua inconveniente majore:

-este vizibila;

-confunda comunicarea ,informatiile si publicitatea

Riscul industrial este vizibil

Acoperirea unei glume rasunatoare intr-o uzina chimica din SEVESO in Italia,a cauzat seriaose dezastre mortale in magazia unor exploatari agricole din vecinatate si din departare,dar ,din fericire nu a cauzat nici o victima umana (chiar daca nu au fost luate in considerare riscurile pe termen lung).Nu a reprezentat un obstacol faptul ca reglementarile ,justificarile,vizand locatiile clasate(adica riscurile) sunt din acest moment intitulate "SEVESO".

Accidentul oribil si probabil previzibil din uzina AZF din Toulouse a cauzat mai mult de 30 de morti,sute de raniti si degradari considerabile.In acest ultimo caz,prima reactie a anumitor alesi,la nivel national, a fost aceea de a cere ca intreprinderile cu un anumit grad de risc sa sa plateasca autohtonii care ar fi expropriati si mutate din locuintele considerate preaaproape de locatiile industriale cu acest risc.

Riscul industrial este vizibil ,din moment ce se concretizeaza intr-o catastrofa,acesta devine inacceptabil.

Riscul reprezentat de sosea

Strada ucide in Franta,6000 de persoane pe an,fie 500 de victime pe luna,sau chiar 80de accidente pe zi,din care 20 mortale.

Ne-am putea imagina o lege ce impune DDE(Directiei judetene de echipament),responsabili ai retelei rutiere,societatilor responsabile cu evidenta autostrazilor si in sfarsit, producatorilor de masini,de camioane si de autocare,sa acopere costul social si economic al acestui masacru ,care este totusi o chestiune cotidiana?Sau chiar de a fi urmat in situatii civile sau penale?Raspunsul este nu.Nu,pentru ca riscul reprezentat de strada si de elementele sale auxiliare,accidentele strazii,sunt acceptate din punct de vedere social si traite ca o fatalitate.

Vizibilitatea intreprinderii incita la comunicare si la informatii fara o unitate de masura comuna cu cea a culturii tercutului ,nici cu exigentele publicului raportandu-ne la servicii sai la agricultura.

Aceasta vizibilitate ce dureaza de mai bine de cincizeci de ani (1946) este ceruta de catre legiferator pentru conturile financiare verificate de comisari avizati.

Aceeasi vizibilitate este ceruta ,din 2002,pentru societatile cotate de Bursa,in ceea ce tine de performanta lor de mediu.

Comunicarea este vulnerabila

Comunicarea asupra performantei de mediu este adesea confundata cu publicitatea.Maturitatea la care accede in momentul de fata intreprinderile in materie de gestiune a mediului ,presupune o informatie obiectiva,impartiala,de preferinta verificata de catre auditori independenti ,asa cum se intampla in cazul bilanturilor si rapoartelor financiare.

Extinderea managementului durabil in cadrul serviciilor

Plecand de la exigente din ce in ce mai pretioase si presiuni cares-au exersat in sectorul industrial,managementul durabil s-a extins considerabil in ultimii anis pre agricultura,servicii si administratie.

Fie ca este vorba de banca,asigurari,fonduri de investitie sau administratie,serviciile au dezvoltat astfel propriile lor normesi exigente in materie de performanta si de riscuri sociale si de mediu."Rating-ul" societatilor pe baza de criterii sociale si de mediu reprezinta o practica pe care o aplica sectoarele serviciilor pe o scara din ce in ce mai extinsa si asta,la nivel mondial.

In agricultura si silvicultura,legiferatorul impune din ce in ce mai multe masuri restrictive,care tind sa protejeze sau chiar sa regenereze biotopurile amenintate.

Tranzitia conceptului de dezvoltare durabila spre management durabil ajuta la clarificarea ideilor operationale ale gestiunii in sine.Acestia au nevoie in acest scop,de indicatori nu doar simpli, ci care sa acopere domeniul social,de mediu si economic al intreprinderii sau al organizatiei.

Trecerea de la dezvoltarea durabila la managementul durabil al intreprinderilor si a organizatiilor nu se paote realize decat prin adoptarea unor instrumente de management current,care reprezinta defapt niste instrumente de masura financiara.

Indicatorii financiari

Indicatorii financiari ai dezvoltarii durabile sunt de natura financiara ,in ultima instanta,din mai multe motive:

Dezvoltarea presupune masuri.Cum putem masura dezvoltarea altefl decat in termeni financiari ,reducatori ai aspectelor economice ,sociale si de mediu,insa avand avantajul de a prezenta un denominator comun?

Masurile in domeniile stiintifice la fel de vaste ca mediul inconjurator,sanatatea si igiena,binele social si performanta economica ,nu se pot exprima intr-un mod coereny decat in termeni financiari. Echilibrul financiar al intreprinderii se apreciaza in cea mai mare parte utilizand datele din bilantul intreprinderii care, spre deosebire de bilantul contabil opereaza cu o concentrare a anumitor conturi.
Prezentarea conturilor de activ si pasiv se face dupa criteriul omogenitatii.Criteriile de baza utilizate in elaborarea bilantului financiar sunt: lichiditatea,exigibilitate.
In ceea ce priveste activul bilantului este necesar ca toate elementele inscrise la acest capitol sa reprezinte o valoare reala a activului, procedandu-se la eliminarea nonvalorilor.
In cazul activelor se cuprind imobilizarile necorporale, imobilizarile corporale, imobilizarile financiare, stocurile, creantele de exploatare valorile mobiliare de plasament si disponibilitatile, primele pentru rambursarea obligatiunilor, regularizarile.
In ceea ce priveste pasivul bilantului, analiza financiara se efectueaza asupra unui bilant la care s-a realizat repartizarea veniturilor. In pasiv intra: capitalurile proprii, datoriile pe termen mediu si lung, provizioanele pentru riscuri si accidente.
Analiza financiara trebuie sa aprecieze daca gradul lichiditatii activelor intreprinderii este suficient de ridicat pentru a-i permite acesteia sa faca fata in orice moment angajamentelor pe care si le-a asumat, respectiv pentru a-i asigura solvabilitatea.

Singurii indicatori care acopera complexitatea economica ,sociala si de mediu a managementului durabil,constituind astfel o harta lizibila,sunt indicatorii financiari.

Ajungem astfel la o organigrama simpla a managementului durabil,aplicata local intreprinderii si organizatiei.

Strategia durabila

Politic ape termen lung

Obiective pe termen scurt

Management durabil

Stapanirea . economica

Stapanire sociala

Stapanire de . . mediu

Indicatori . financiari



Indicatori . financiari

Indicatori . financiari

Raport anual

Obiectivul acestei lucrari,demonstratie si studii de caz la indemana,este acela de a demonstra ca este posibil sa faci din dezvoltare durabila un concept care se paote aplica gestiunii intreprinderilor si organizatiilor,trecand implacabil prin punerea in practica a indicilor financiari.

In concluzie

Chiar inainte de a ne gandi la conceptia tehnica ,tehnologica,financiara si strategica a punerii in practica a unui mare proiect ca LE HAVRE 2000,este indispensabil realizarea unui inventar a ansamblului de aspecte economice,sociale si de mediu ale trecutului ,ale prezentului ,ale viitorului si de a calcula rezultatele financiare ,pozitive sau negative.

In lipsa acestei munci -considerabile-anticiparea managementului durabil incluzand si aspectele sale cele mai folclorice,planificarea pe termen lung revine adesea, fie la dezastre financiare ,fie la pioase promisiuni tehnocratice.

Negocierea permitatoare pe de o parte,identificarea costurilor rezultatelor negocierilor si in sfarsit impactul lor social sunt indisociabil legate.

Includerea dimensiunii financiare

Trecutul ,prezentul si vitorul ,in gestiunea unei intreprinderi si a unei organizatii se analizeaza in termenii bilanturilor costuri/beneficii.

Gandirea din prisma termenilor financiari monetarizand domeniul social si domeniul mediului ,evita reducerea managementului durabil la singura sa dimensiune econoimica.Lipsa unei asemenea gandiri poate costa scump.

Acceptarea dimensiunii tehnologice

Principiul precautiei care insoteste demersul dezvoltarii durabile este un principiu irealist si chiar periculos:

● Irealist pentru ca se preocupa in mod essential de viitor, in mod auxiliar de present si aproape deloc de trecut.

●Periculos pentru ca este un generator de interdictii anti-stiintifice pe care le-am cunoscut recent.

Apreciere

Demersul dezvoltarii durabile s-a blocat ,dupa parerea mea (si imi sustin afirmatia facand referire la mari oameni de stiinta ca GEORGE CHARPAK sau GILLES DE GENNES), in impasul principiului de precautie.

Desigur,progresul stiintific,in special in domeniul biotehnologic,nuclear,fuzional,OGM,electronic,deschid cai de cercetare si dezvoltare in care nu putem vedea nici decaderea, nici cresterea,doar potentialele pericole.Insa este posibil sa punem in practica ,in fiecare dintre aceste domenii ,indicatorii de reversibilitate.De exemplu,in material transgenica,daca cercetarea se inseala intr-un asemenea domeniu,demersul va fi acela de a se intreba ce effort trebuie sa depunem pentru a reveni la acelasi punct si cu ce pret.

Solutia trece astfel prin crearea unui indicator financiar de reversibilitate

Integrarea dimensiunii ideologice

Dezvolatarea durabila influenteaza intr-un mod direct ideea pe care politicile democratice si-o fac despre ceea ce ar trebui sa fie organizarea unei intreprinderi private ,publice si administrative.

Acordarea unui statut legal durabil intreprinderii private

Intreprinderea este un bun ca oricare altul,supus legislatiilor proprietatii private ,cum este si cazul de fata?In acest caz,notiunea de dezvoltare durabila pentru intreprinderi este un non-sens ,pentru ca dreptul de proprietate acorda dreptul -ca si pentru orice alta societate- de a cumpara,a vinde,a modela,a reduce sau a creste ca statut,chiar a distruge.

Cu cateva exceptii remarcabile:

Un tablou de REMBRNDT ,de VERMEER ,de PICASSO sau de MAGRITE poate fi proprietate privata ,insa proprietarul sau nu are inca libertatea de a-l vinde ,de a-l distruge sau de a-l altera dupa bunul sau plac.

O padure in Franta,o cadere etrusca in Latium roman,pestera Neanderthal din Germania pot fi proprietati private ,insa proprietarul lor nu are libertatea de a dispune de ele,de a le vinde sau de a le distruge asa cum I s-ar parea normal.

Una din sarcinile notarului poate fi vanduta ,insa doar unui alt notar diplomat.

Un cabinet medical poate schimba proprietarul ,insa tot cu un medic.

De ce intreprinderea private trebuie sa ramana un bun juridic comparabil achitionarii unui kilogram de zahar?

In Franta,ca si in Europa sau Statele Unite,locatiile intreprinderilor moarte sunt protejate prin legislatia locatiilor culturale si subventionate ca muzeele ,insa intreprinderile vii sunt supuse unei legislatii asupra proprietatii ,care pot fi luate in considerare ca si proprietati private:este absurd!

Intreprinderea este un ansamblu de mijloace ,de munca,de finante si de inteligenta fondat pe un proiect colectiv. Prin intreprindere se intelege orice forma de organizare a unei activitati economice, in scopul obtinerii de profit. Bunurile economice sunt vandute pe piata in conditii de concurenta.Intreprinderea constituie locul in care se produc bunurile economice , lucrarile si serviciile destinate satisfacerii nevoilor individuale sau colective ale oamenilor.

Activitatea unei intreprinderi este indisolubil legata de intreprinzator , adica de o persoana sau un grup de persoane care organizeaza si conduce o intreprindere in scopul obtinerii de profit. Firma societatii este o forma de identificare si se compune dintr-o denumire proprie , comerciala , pentru a deosebi de firma altor societati si va fi insotita de mentionarea tipului de societate dupa natura juridica.

Salariatii intreprinderii desfasoara activitatea economica si sunt grupati in lucratori productivi, personal tehnic, economic, de specialitate si personal administrativ.

Acest concept nu are consistenta juridical ,alta decat dreptul de proprietate.Dreptul la munca ,legile asupra mediului nu sunt decat elemente inhibitoare ,ba chiar texte de instigare.

Apreciere

Dupa parerea mea,exista un vid juridic pe care trebuie sa-l umplemde urgenta daca vrem sa dam o semnificatie notiunii de dezvoltare durabila.Intreprinderea private,industriala,comerciala sau a serviciilor ,nu are nici un statut legal de entitate durabila.Este timpul sa reflectam la statutul legal durabil al intreprinderii private.

Precizarea statutului intreprinderii publice

Intreprinderile publice,sunt:

-intreprinderi ca oricare altele,adica bunuri -proprietati ale Statului?

-furnizori de servicii si de bunuro ,esentiale vietii cetatenilor?

Ca o prima alternative,acestea sunt supuse acelorasi ambiguitati legale ca si intreprinderile ce apartin proprietatilor private.Ca o a doua alternative,managementul durabil inseamna:

-indicatori economici ,exprimati in termeni financiari ,permitand urmarea si prevederea longevitatii serviciilor si a produselor ca bunuri;

-indicatori sociali exprimati in termeni financiari,ce permit urmarea si prevederea impactului pe termen scurt,mediu sau lung,serviciilor si produselor-bunuri asupra mediului.

Precizarea rolului administratiei

Dezvolatarea durabila este fara nici o indoiala filosofia care animeaza administratia.Aceasta din urma,inca din epoca MING din China,are doua obiective,chiar doua ratiuni existentiale:dezvoltare,durabilitate.

Prima ,dinamica,dezvolta proiectele;a doua,statica,le concretizeaza si le condenseaza,ba chiar le distruge.

O scurta incursiune in istorie

Nu trebuie deact sa privim harta Frantei,pentru a intelege pana la ce punct ideologia unei economii,a unei vieti sociale si a unui mediu,eminamente centralizat de la FRANCOIS I la Louis al-XIV-lea , a dat un curs vietii de zi cu zi a strazilor ,a mijloacelor de comunicare ,dezvoltate intr-un mod durabil de care administratia Drumurilor si Podurilor.

In concluzie

Managementul durabil,aplicat micro-economiei,trebuie sa fie adaptat realitatilor de teren,adica existentei celor trei actori majori,reprezentate de intreprinderile private, publice si administrative.Singurul limbaj comun acestor trei entitati economice si pentru fiecare dintre ele,este cel al cifrelor si,ca o ultima analiza,a finantelor.Indicatorii managementului durabil nu doar asigura transversalitatea in cele trei domenii constituite de economie, elementul social si mediu,ci se aplica organizarii intreprinderilor private,intreprinderi publice si administratiei.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate