Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Modalitati strategici-tactice de realizare a obiectivelor


Modalitati strategici-tactice de realizare a obiectivelor




Modalitati strategici-tactice de realizare a obiectivelor

Pentru realizarea obiectivelor strategici-tactice, firma isi propune :

Asimilarea unui nou produs D

Efectuarea de investitii (achizitionarea unor utilaje si masini mai performante)

Modernizarea manageriala




Reducerea consumului absolut si relativ de factori de productie

Diversificarea debuseelor pentru produsele fabricate prin patrunderea pe piata franceza si germana

Promovarea produselor prin intensificarea reclamei,chetuielile pentru publicitate vor spori cu 50% fata de anul de baza

Sporirea motivatiei in munca a personalului prin cresterea castigului salarial mediu nominal cu 30%. Totodata, se prevede ca indicele de devansare a salariului mediu de catre productivitatea muncii va fi de 102%.

1. Factori modelatori ai dimensionarii resurselor umane si materiale necesare realizarii obiectivelor strategice

Estimarea necesarului de personal

Avand in vedere cele aratate anterior, rezulta ca nivelul productivitatii muncii in anul current va fi de:

1.203.774 x 130% x 102% = 1.596.204 UV/angajat

Deci, numarul de personal se va ridica la:

2.26220.000/1.596.204 = 1.419 angajati.

1.2. Balanta timpului de munca pentru un lucrator direct productiv

In anul curent, asa cum rezulta din tabelul 21, numarul de ore de munca ale unui lucrator direct productiv va fi de 1.840 ore in sectia a 2-a si 1832 ore in sectia 1,deoarece aceasta sectie va functiona doar in perioada 1 februarie-31 decembrie,intervalul 1-31 ianuarie fiind rezervat pentru asimilarea produsului D. In sectia 1 intreg personalul va efectua concediul de odihna in perioada cand activitatea de productie este intrerupta.

Balanta timpului de munca pe un lucrator

Tabelul nr.21

Nr. Crt.

Indicator

Sectia a 2-a

Sectia 1

Zile calendaristice (Zc)

Zile nelucratoare (Zn),din care

131

101

Zile de repaus legal (Zrl)

Concediu de odihna (Co)

Zile maxim disponibile (Zmd)

Zile neutilizate, din care (Znu) :

4

4

Concedii maternitate si program redus (Cmpr)

Concedii medicale (Cm)

1

1

Intreruperi si stagnari de o zi (Zs)

Absente aprobate prin lege (Al)

Zile de lucru efective (Zlef)

Durata zilei de lucru (Dzl)

Timp efectiv de lucru in ore (Tef)

Observatii :

Zmd = Zc - Zn

Zlef = Zmd - Znu

Tef = Zlef x Dzl

1.3. Timpul maxim disponibil pe grupe de utilaje

In anul curent timpul maxim disponibil pe grupe de utilaje este prezentat in tabelul 22.

Tabelul Nr.22

Timpul maxim disponibil pe categorii de utilaje in sectia a II-a

Nr.

crt.

Tip utilaj

Timp de intrerupere

(Ti)

Timp maxim disponibil (TmD)

2 schimburi

3 schimburi

Centre de prelucrare

Masini tip « a »

Masini tip « b »

Masini tip « f »

Masini tip « g »

Masini tip « h »

Masini tip « i »

Masini tip « j »

Mese tehnologice

Nota :

Tmd = (Zc - Zrl) x Dzl - Ti

Zc, Zrl, Dzl si Ti au semnificatiile din tabelul 21 si 22 iar Ns = numarul de schimburi.

2. Asimilarea in fabricatie a produsului D in sectia I

2.1. Tehnologia de fabricatie

Schema procesului tehnologic este prezentata in figura 4, iar tipul si durata operatiilor in tabelul 23.

m 3

m 10

1-14

operatii de prelucrare si asamblare

m 5


SHAPE * MERGEFORMAT

11

12

9

8

7

5

4

3

2

m

R 1

R

R 2

R 3

materii prime

repere

1

6

Oval:  6

13

14

10

"D"


Figura nr.

 


Tabelul Nr.23

Tipul si durata operatiilor

Nr.

crt.

Tipul operatiei

Durata

(min.)

Tipul

echipamentului

Observatii

0

1

2

3

4

1

manuala

18

Mese de lucru

existente

2

mecanizata

6

Masini "k"

investitii

3

mecanizata

15

Masini "m"

existente

4

mecanizata

30

Masini "p"

existente

5

mecanizata

60

Masini "a"

existente

6

manuala

15

Mese de lucru

existente

7

mecanizata

24

Masini "n"

existente

8

mecanizata

33

Masini "r"

existente

9

mecanizata

36

Masini "g"

existente

10

manuala

30

Banc montaj

existente

11

mecanizata

6

Masini "h"

existente

12

mecanizata

9

Masini "l"

investitii

13

manuala

42

Banc montaj

existente

14

Manuala (CTC)

21

Mese control

existente

TOTAL

345

Costul asimilarii produsului (mai putin investiviile in utilaje) se apreciaza la 8.000.000 UV.

Puterea instalata a motoarelor de la masinile «  k » si « l » este de 1,5 kw fiecare.

Montajul produsului D se va face la o linie servita de o banda transportoare,al carei motor are o putere de 3 kw.

Pretul de achizitie al noilor utilaje este :

  • Pentru masina k  225.000 UV
  • Pentru masina l  175.000 UV
  • Pentru banda transportoare  90.000 UV

Cotele de amortizare sunt 4,8% pentru masinile k si l de 10% pentru banda transportoare.

2.2. Organizarea liniei productiei in flux

Pentru fabricarea produsului D se va organiza in sectia 1 o linie de productie in flux. In continuare se va efectua calculul principalelor elemente ale acesteia.

Parametrii liniei in flux

Linia de productie in flux va functiona 229 zile lucratoare in regim de 2 schimburi a 8 ore. Coeficientul de simultaneitate (K)care reflecta timpul efectiv de lucru in cursul schimbului este de 0,96.

a.       Tactul liniei (T) se determina astfel :

T =

Unde :

t = timpul de lucru disponibil (ore)

Q = volumul productiei

T =

b. Ritmul liniei (R) este inversul tactului

Deci :

R = = 0,379064 produse/minut

b.      Calculul numarului de utilaje si posturi de lucru manuale (Nui)

Nui=

Unde :

Doi = durata operatiei i

Tabelul nr.24

Determinarea numarului de posturi manuale(Npm)

Operatia

Durata operatiei

(min)

Necesar de posturi manuale

0

1

2

1

18

6,83≈7

Mese de lucru

6

15

5,69≈6

Mese de lucru

10

30

11,37≈12

Banc de montaj

13

42

15,92≈16

Banc de montaj

14

21

7,96≈8

Mese de control

Total posturi manuale

49

Tabelul nr.25

Determinarea numarului de utilaje(Nu

Operatia

Durata operatiei

Tipul utilajului

Numar de utilaje

Masina 'k'

Masina 'm'

Masina 'p'

Masina 'a'

Masina 'n'

Masina 'r '

Masina 'g'

Masina 'h'

Masina 'l'

Numar total de utilaje

d. Calculul lungimii benzii transportatoare

Lb = (Nu + Npm) x d

unde :

d = distanta dintre doua posturi de lucru succesive = 1m

Lb = (88+49) x 1 = 137 m

e. determinarea suprafetei benzii (Sb)

Sb = Lb x lb + Spa + Spf

unde:

lb = latimea benzii ; lb = 2m

Spa = suprafata pentru alimentare; Spa = 30 mª

Spf = suprafata de depozitare a produselor finite ; Spf = 36 mª

Sb = 137 x 2 + 30 + 36 = 340 mª

Caile de acces pentru linia de productie in flux reprezinta 20% din suprafata ocupata de masini, utilaje, mese de lucru si bancuri de montaj. Avand in vedere ca suprafata totala a sectiei I(SSI) este de 800 mª, rezulta ca gradul de ocupare a suprafetei(GUS) va fi :

GUS=

2.3. Numarul maxim de lucratori productivi care lucreaza simultan la linia de

fabricatie

Necesarul maxim de personal direct productiv/schimb se determina in functie de numarul de utilaje (NU), posturi de lucru manuale si normele de servire, respectiv numarul de lucratori ce revin pe un loc de munca, asa cum este prezentat in tabelul 26.

Tabelul nr.26

Numarul maxim de lucratori direct productivi/schimb

Operatia

Numar utilaje si posturi de lucru(NU

Norma de servire

(NS

Numar de lucratori

(Nl

Total

Nota : N = NU x NS

2. Antecalculatia costului unitar

Estimarea costului noului produs se face pornindu-se de la determinarea manoperei directe (tabelul 27), a costului de energie electrica cu scop tehnologic (tabelul 28) si a amortizarii (tabelul 29).

Tabelul nr.27

Calculul salariilor directe pe unitatea de produs

Numarul operatiei

Durata operatiei min.(Do

Norma de servire

(NS

Consum de manopera directa

om-ore(Cmd

Tarif orar UV

(To

Costuri directe UV

(Cd

Total

Nota : Cmd=DO x NS

Cd=Cmd x TO

Tabelul nr.28

Consumul de energie electrica pentru forta motrice in sectia I

Operatia si tipul de masina

Norma de timp(ore-masina)

Timp efectiv de functionare a masinii

(K=0,96)

Putere instalata(kw) -Pi-

Total consum energie electrica  Ceel (kw)

Valoare energie electrica Ve (UV)

II/k

III/m

IV/p

V/a

VII/n

VIII/r

IX/g

XI/h

XII/l

Banda transportatoare

Total produs D

Tabelul nr.29

Calculul amortizarii in sectia I

Nr.

Crt.

Categoria mijloacelor fixe

Cantitate

Valoare unitara(UV)

Valoarea totala a mijloacelor fixe(UV)

Norma de amortizare(%)

Amortizare anuala(UV)

0

1

2

3

4

5

6

1

Cladire productiva

1

2.200.000

2.200.000

1,1

2200

2

Masini tip'k'

3

225.000

675.000

4,8

32.400

3

Masini tip'm'

6

175.000

1.050.000

4,8

50.400

4

Masini tip'p'

12

20000

2.448.000

4,8

117.504

5

Masini tip'a'

23

200.000

600.000

4,8

220.800

6

Masini tip'n'

10

82.000

820.000

4,8

39.360

7

Masini tip'r'

13

110.000

1.430.000

4,8

68.640

8

Masini tip'g'

14

180.000

2.520.000

4,8

120.960

9

Masini tip'h'

3

220.000

660.000

4,8

31.680

10

Masini tip'I'

4

175.000

700.000

4,8

33.600

11

Banda transportatoare

1

90.000

90.000

10,0

9.000

12

Alte mijloace fixe

550.000

6,7

36.850

Total sectia I

17.743.000

4,4

785.394

**Consumul de energie electrica aferent benzii transportatoare a fost determinat astfel : 229 zile x 16 ore/zi x 3 kw : 80.000 buc. = 0,1374kwh/buc produs D.

Ceel = Nt x K x Pi ; Vc =Ceel x 20 UV/kwh

Deci, cheltuielile cu amortizarea care revin pe unitatea de produs vor fi de 785.394 : 80.000 = 9,82 UV.

Estimarea cheltuielilor de administratie a sectiei se va face prin preluarea coeficientului de repartizare in raport cu cheltuielile, cu salariile directe, din anul de baza (66,03%).

Estimarea cheltuielilor generale ale intreprinderii care revin pe o unitate de produs se va face prin preluarea coeficientului de repartizare in raport cu costul de sectie din anul de baza (3,4470%).

Tabelul nr.30

Costul unitar antecalculat al produsului D

Nr.

crt

Articole de calculatie

UM

Norma de consum

Pret(UV)

Valoare (UV)

Materii prime

m

m

m

kg

kg

kg

6,0

3,0

2,0

494

429

403

5.067

2.964

1.287

806

Salarii directe

Ore-om

CAS

Protectie sociala

Cheltuieli comune ale sectiei, din care :

-cheltuieli cu energia (f.m.)

-cheltuieli cu amortizarea

-alte cheltuieli comune

UV

UV

UV

Cost de sectie

UV

Cheltuieli generale ale intreprinderii

Cost total

UV

Profit brut

UV

Pret de productie(intern)

UV

3. Analiza posibilitatilor de realizare a obiectivelor in sectia a II-a

Analiza posibilitatilor de realizare a obiectivelor in sectia a II-a evidentiaza in ce masura conditiile tehnico-materiale, umane, financiare si manageriale permit indeplinirea acestora.

Un astfel de demers a fost structurat in urmatoarele etape:

a.       analiza posibilitatilor de realizare a obiectivelor privind productia fizica

b.      analiza incadrarii in obiectivul privind numarul de lucratori direct productivi

c.       analiza incadrarii in nivelul admisibil de cheltuieli

3.1. Analiza previzionala a posibilitatilor de realizare a obiectivului privind

productia fizica

Verificarea posibilitatilor de realizare a productiei fizice stabilite ca obiectiv se face pornind de la numarul de utilaje si posturi de lucru(Nu), fondul de timp maxim disponibil (Td) in conditiile anului curent si a normelor de timp din anul de baza pentru diversele repere si operatii(Nti) si pentru reperele reprezentative la fiecare grupa de utilaje (Ntr

Pe aceasta baza se calculeaza coeficientul de echivalenta (Cei), obiectivul de productie (Qr), precum si productia posibila in repere reprezentative in conditiile tehnico-organizatorice ale anului de baza (Qp), precum si abaterea productiei posibile de la obiectivul propus(ΔQ).

Intre acesti indicatori, exista urmatoarele relatii :

Cei =

Qr ∑Qfi ∙ Cei

Qp =

ΔQ = Qp - Qr

Efectuand o serie de transformari in modul de exprimare al productiei posibile si al obiectivului de productie, exprimate in repere reprezentative, se deduce ca : raportul dintre deficitul si obiectivul de productie (Qr) reprezinta proportia cu care trebuie reduse normele de timp astfel incat cresterea productiei sa nu se necesite achizitionarea de noi utilaje.

3.2. Analiza incadrarii in obiectivul privind numarul de lucratori direct productivi

Se determina numarul de lucratori direct productivi necesari realizarii productiei fizice in conditiile mentinerii consumului de timp de munca din anul de baza si a balantei timpului de munca din anul curent.

Rezultatul se compara cu numarul maxim admisibil de lucratori direct productivi.

Avand in vedere ca numarul total de personal a fost stabilit pentru anul curent la 1.419, ca in sectia I vor fi necesari 312 lucratori si ca personalul indirect productiv va ramane constant (201), rezulta ca in sectia a II-a vor putea fi angajati cel mult 906 lucratori direct productivi.

Tabelul 31

Analiza previzionala a incadrarii in obiectivul privind productia fizica

Denu- mire masina

Nr. de masini(Nu)

Timp dispo- nibil (Td)

Produ-sul si reperul

Obiecti-vul privind produc-tia fizica (buc)

(Qi)

Norme de timp.an de baza(ore)

Coef. de echiva-lenta

(Ce)

Productia

in repere

reprezentative

(Qr)

Productia

Posibila in conditiile anului de baza(Q1)

Abaterea prod posibile de la obiectiv(ΔQ)

Raport D/Q(%)

Prod

Fizi-ca

Prod repre-zentativa

Excedent E

Deficit D

a

B-R3

B-R4

B-R5

C-R3

C-R6

C-R7

Total

b

B-R4

B-R5

B-R6

Total

f

B-R3

B-R3

Total

g

B-R3

C-R3

Total

h

B-R5

C-R7

Total

i

B-R5




C-R7

Total

j

C-R5

b2

B

C

Total

Analiza previzionala a incadrarii in obiectivul privind numarul de lucratori direct productivi (sectia a II-a)

Tabelul nr. 32

Nr. crt

Reper produs

Obiectiv de productie(buc)

Operatia

Consumul de manopera directa (om-ore)

Timpul de munca necesar pentru realizarea productiei(ore)

Balanta timp de munca pe un lucrator(ore)

Necesar de lucratori direct productivi

B-C/R3

I

II

III

B-R4

I

II

III

B-R5

I

II

III

C-R6

I

II

III

C-R7

I

II

III

B

montaj

C

montaj

Total lucratori in conditiile normelor de munca din anul de baza (L0*)

Obiectivul privind numarul total de lucratori (L1)

Economia relativa de personal (ΔL = L0-L1)

Reducerea medie a normelor de timp ΔNt =

3.3. Analiza incadrarii in nivelul previzionat al costurilor de productie

Analiza previzionala presupune in acest caz parcurgerea a doua etape.

In prima etapa se reactualizeaza costurile de productie pentru produsele B si C astfel:

  • Cheltuieli cu materiile prime directe se inmultesc cu indicele preturilor in anul curent (130%);
  • Cheltuielile cu manopera directa si cele conexe acestora se vor inmulti cu indicele de crestere a salariului in anul curent (130%);
  • Cheltuielile cu energia electrica in scopuri tehnologice se reactualizeaza tinand seama de cresterea pretului cu 33,3% in cursul anului curent;
  • Celelalte cheltuieli indirecte se vor inmulti cu indicele preturilor produselor B si C (120%). Se are in vedere faptul ca teoretic, aceasta categorie de cheltuieli este constanta din punct de vedere al ponderii in pretul produsului;

Tabelul nr.33

Nivelul reactualizat al costului unitar al produselor B si C este prezentat in tabelul nr.33

Nr. crt.

Articole de calculatie

Produs

B

C

Materii prime directe

Salarii directe

CAS

Protectie sociala

Cheltuieli comune ale sectiei, din care:

Cheltuieli cu energia pentru forta motrice

Amortizarea activelor fixe

Alte cheltuieli ale sectiei

Cost de sectie

Cheltuieli generale ale intreprinderii

Cost de productie

In cea de-a doua etapa, pornindu-se de la costul antecalculat al produsului D si de la

costurile actualizate ale produselor B si C se efectueaza comparatia intre nivelul total al cheltuielilor actualizate si nivelul total al cheltuielilor admisibile (Chad1) determinate pe baza formulei:

Chad1=CA1 (100-Rr1)/100

unde:

CA1-cifra de afaceri in anul curent

Rr1- rata rentabilitatii in anul curent

Chad 1= 2.26220.000 (100-16,66)/100

Chad 1= 1.886.850.000 UV

In tabelul nr.34 de realizare comparatia intre nivelul actualizat si cel maxim admisibil al cheltuielilor.

Tabelul nr.34

Incadrarea in nivelul admisibil al cheltuielilor totale

Nr. crt

Produs

Cantitatea de produse fabricate (buc)

Costul unitar al produsului (UV)

Total cheltuieli necesare (UV)

B

C

D

Total cheltuieli actualizate

Total cheltuieli admisibile

Economii de realizat pentru incadrarea in nivelul de eficienta propus

Din analiza previzionala rezulta ca obiectivele stabilite necesita adoptarea unor masuri care sa determine schimbari in eficienta utilizarii factorilor de productie, in sectia a II-a.

Retehnologizarea firmei

Avand in vedere uzura fizica si morala a masinilor "f" si "g" impactul nefavorabil pe care il au asupra fabricarii reperului R5 ce intra in componenta produselor B si C, Consiliul de Administratie a hotarat modernizarea tehnologiei prin inlocuirea celor doua tipuri de masini cu utilaje complexe(centre de prelucrare), ce executa toate cele 3 operatii necesare pentru reperul R5.

Centrele de prelucrare vor fi achizitionate de la un furnizor intern la un pret de 603.000 UV/buc. Puterea motorului este 3 kw, iar norma de amortizare anuala este de 4,8%.

Utilizarea centrelor de prelucrare determina asa cum s-a aratat anterior comprimarea a trei operatii tehnologice intr-una singura cu o durata de 9,9 ore/buc. De asemenea, se reduc pierderile tehnologice la prelucrarea materiei prime m3, astfel incat consumul specific scade de la 20kg la 14 kg.

Necesarul de centre de prelucrare (Ncp) va fi de:

Ncp= EQ

unde:

Nt1 = timpul de prelucrare a reperului R3

QB, QC = cantitatea de produse B si respectiv C, ce vor fi fabricate

Tmd = timpul maxim disponibil/utilaj in regim de lucru de doua schimburi

Ncp=

Valoarea centrelor de prelucrare va fi de:

70 buc. 603.000 UV/buc=42.210.000UV

Amortizarea anuala se va cifra la:

42.210.000 UV 4,8% = 2.026.800 UV

Efecte:

  1. reducerea consumului de materie prima m5(Δmp)

Δmp = (Nc1-Nc0) Pr1 (QB+QC)

unde:

NC1; NC0 = norma de consum in anul curent si respectiv in anul de baza;

Pr1 = pretul materiei prime in anul curent

Δmp = (14-20) kg/buc 429 UV/kg (16.000+11.400) buc

Δmp = -70.527.600 UV

  1. economii la consumul de energie electrica (Δ EE)

Δ EE = (Nt1

unde:

Nt1 = norma de timp in anul curent

Pcp = puterea motorului centrului de prelucrare

Ntoi = norma de timp in anul de baza la operatiile efectuate la masinile "a", "f" , "g".

Poi = puterea instalata a motoarelor masinilor "a", "f", "g".

PrEE1 = pretul energiei electrice in anul curent.

ΔEE = [9,9 h 3 kw -(5h 3kw + 3h 1,5kw +7h 2kw)]/buc

20 UV/kwh (16.000+11.400) buc = -2.082.400 UV

  1. economii la consumul de manopera directa (Δ S)

ΔS=(Nt1

unde:

S1 = salariul din anul curent al lucratorilor de la centrul de prelucrare

= salariile actualizate la operatiile efectuate la masinile "a","f","g".

ΔS = [9,9h 208 UV /h - ( 5h 208 UV/h + 3h 182 UV/h +

+ 7h 188,5 UV/h)]/buc (16.000+11.400)buc =

= -23.188.620 UV

  1. economii la plata CAS (ΔCAS)

ΔCAS = 25% ΔS

ΔCAS = 25% (-23.188.620) = -5.797.155 UV

  1. economii la cheltuielile cu protectia sociala (ΔPS)

ΔPS= 5% ΔS

ΔPS = 5% (-23.188.620) = -1.159.431 UV

  1. economia relativa de personal (ΔL)

ΔL=

unde:

Nt1 = numarul de ore de munca ce revin anual pe un lucrator direct productiv

la sectia a II-a.

ΔL =

5. Reorganizarea unor procese tehnologice

5.1. Reorganizarea liniei de fabricatie la reperele R4 si R6 prin reamplasarea utilajelor pe flux

Operationalizarea acestei masuri nu necesita cheltuieli de investitii. Nu se modifica ordinea operatiilor tehnologice, ci doar dimensiunea unor norme de prelucrare, datorita eliminarii unor faze, miscari si manuiri.

Drept urmare, timpii normati in ore-masina vor fi :

Reper

Operatia I

Operatia II

Operatia III

R4

R6

In aceste conditii necesarul de utilaje de diferite tipuri va fi:

Masini tip"a"

Necesar:

masini tip "a"

Valoarea totala a utilajelor de tip "a" de la linia de productie in flux va fi:

38buc. 200.000 UV/buc. = 7.600.000 UV

Amortizarea anuala va fi:

7.600.000 8% = 36800 UV

Masini tip "b"

Necesar:

47.88 48 masini tip "b"

Valoarea totala a utilajelor de tip "b":

48 bucati 125.000 UV/buc = 6.000.000 UV

Amortizarea anuala:

6.000.000 8% = 288.000 UV

Masini tip "h"

Necesar:

masini tip "h"

Valoarea totala a utilajelor de tip "h":

37 buc 220.000 UV = 8.140.000 UV

Amortizarea anuala:

8.140.000 8% = 390.720 UV

Masini tip "j"

Necesar:

35 masini de tip "j"

Valoarea utilajelor de tip "j":

35buc. 185.000 UV/buc = 6.475.000 UV

Amortizarea anuala:

6.475.000 8% = 310.800 UV

Efecte

  1. Economii la consumul de energie electrica (Δ EE)

Δ EE = ; j = B,C

Δ EE pentru produsul B = [(4,7-5)h 3kw + (5,7-6)h 2,5kw + (8,5-9)h 3kw]/buc

16.000buc 20 UV/kwh = -1.008.000 UV

Δ EE pentru produsul C = [(5,8-6)h 3kw + (7,5-8)h 2,5 kw + (11,2-12)h

3,5kw]/buc 11.400 buc 20 UV/kwh = -1.060.200 UV

Total economii de energie electrica = -2.068.200 UV

  1. Economii la consumul de manopera directa ( ΔS):

ΔS =

ΔS pentru produsul B = [(4,7-5)h 208 UV/h +(5,7-6)h 214,5 UV/h +(8,5-9)h

221 UV/h]/buc 16.000buc = -3.796.000 UV

ΔS pentru produsul C = [(5,8-6)h 208 UV/h + (7,5-8)h 214,5 UV/h + (11,2-12)h

182 UV/h]/buc 11.400 buc = -3.356.730 UV

Total economii de manopera directa = -7.152.730 UV

  1. Economii la plata CAS (ΔCAS)

ΔCAS = 25% ΔS

ΔCAS = 25% (-7.152.730) = -1.788.183 UV

  1. Economii la plata cotei aferente fondului de protectie sociala (ΔPS)

ΔPS = 5% ΔS

ΔPS = 5% (=7.152.730) = -357.636 UV

  1. Economia relativa de personal (ΔL)

ΔL =

lucratori

5.2. Modernizarea sistemului de alimentare cu materie prima a masinilor "a" prin trecerea de la sistemul "pasiv" la cel "activ"

Aceasta masura determina:

a. reducerea normei de consum in cazul materiei prime m5 , folosita la reperul R5 de la 5kgla 4,7kg, iar in cazul materiei prime m7, folosita la reperul R7 de la 20 kg la 18,6 kg.

b. scaderea normei de timp de la 3h/buc la 2,8 h/buc in cazul operatiei I de la reperul R5 si de la 5h/buc la 4,6h/buc in cazul operatiei I de la reperul R7;

Necesarul de utilaje "a" pentru fabricarea reperelor R5 si R7:

Nu =

Nu = 26,14 27 masini tip "a"

Valoarea utilajelor de tip "a" :

27 buc 200.000 UV/buc = 5.400.000 UV

Amortizarea anuala:

5.400.000 UV 4,8% = 259.200 UV

Efecte:

  1. Economii la consumul de materii prime (Δmp)

Δmp = (4,7-5)kg/buc 403 UV/kg 16.000buc +( 18,6-20)kg/buc

351 UV/kg 11.400 buc

Δmp = -7.536.360 UV

  1. Economii la consumul de energie electrica (Δ EE):

Δ EE = (2,8-3)h/buc 3kw 16.000buc 20 UV/kwh + (4,6-5)h/buc

3kw 11.400 buc 20 UV/kwh

Δ EE = -465.600 UV

  1. Economii la consumul de manopera directa (ΔS)

ΔS = (2,8-3)h/buc 208 UV/h 16.000buc + (4,6-5)h/buc 208 UV/buc

11.400 buc

ΔS = -1.61080 UV

  1. Economii la plata CAS(ΔCAS)

ΔCAS = 25% (-1.61080) = -403.520 UV

  1. Economia la plata cotei aferente fondului de protectie sociala(ΔPS)

ΔPS = 5% ΔS

ΔPS = 5% (-1.61080) = -80.704 UV

  1. Economia relativa de personal (ΔL)

ΔL = = -4 lucratori

5.3. Introducerea unui dispozitiv "DXI" la masinile de tip "i"

Aceasta masura conduce la reducerea normei de timp cu 10% de la 2h/buc la 1,8h/buc, in cazul reperului R5 si de la 4h/buc la 3,6h/buc in cazul reperului R7.

In acest fel se asigura realizarea obiectivului de productie fara achizitionarea unor utilaje suplimentare .

Costul unui dispozitiv "DXI" este de 6.610 UV , iar norma de amortizare este de 10%.

Necesarul de utilaje "i"

Nu =

Nu = 19 masini

Valoarea masinilor "i"

19 buc 207.000 UV/buc = 3.933.000 UV

Amortizarea anuala:

3.933.000 4,8 % = 188.794 UV

Valoarea dispozitivelor "DXI"

19 buc 6.610 UV/buc = 125.590 UV

Amortizarea anuala a dispozitivelor "DXI":

125.590 UV 10 % = 12.559 UV

Efecte :

  1. Economia la consumul de energie electrica (Δ EE)

Δ EE = (1,8-2)h/buc 1,5 kw 16.000buc 20 UV/kwh +

+(3,6-4)h/buc 1,5 kw 11.400buc 20 UV/buc

Δ EE + -232.800UV

  1. Economii la consumul de manopera directa (ΔS)

ΔS = (1,8-2)h/buc 221 UV/h 16.000 buc + (3,6-4)h/buc

221 UV/h 11.400 buc

ΔS = -1.71960 UV

  1. Economii la plata CAS (ΔCAS):

ΔCAS = 25 % ΔS

ΔCAS = 25% (-1.71960) = -428.740 UV

  1. Economii la plata contributiei la fondul de protectie sociala:

ΔPS = 5% ΔS

ΔPS = 5% (-1.71960) = -85.748 UV

  1. Economia relativa de lucratori

ΔL = lucratori

6. Modernizarea manageriala a firmei

6.1 Implementarea si utilizarea managementului prin obiective si a managementului prin bugete

In contextul remodelarii de ansamblu a managementului firmei dar data ca obiectiv fundamental, implementarea de sisteme, metode si tehnici manageriale evoluate constituie o prioritate.

Date fiind problemele cu care se confrunta, alinierea greoaie la cerintele economiei de piata, si mai ales, mentalitatile salariatilor, nu totdeauna favorabile schimbarii, se propune promovarea managementului prin obiective, si in cadrul acestuia , a altor sisteme, metode si tehnici de management, din care se detaseaza managementul prin bugete cuplat cu sistemul cost-ora-productie.

Se urmareste, astfel , imprimarea unor caracteristici de ordine , disciplina si rigurozitate la toate esaloanele organizatorice ale intreprinderii generatoare de eficienta.

Importanta deosebita a unor comportamente majore ale managementului prin obiective- sistemul de obiective si bugete- ne determina sa le alocam o atentie mai mare**.

Asa cum s-a precizat, la nivelul de firma a fost elaborat un sistem de obiective, integrate in strategia si politica acesteia. Pentru fiecare componenta procesuala si structurala pot fi conturate obiective specifice ori derivate, desprinse din sistemul de obiective ale intreprinderii si integrate, alaturi de cheltuieli, venituri si rezultate financiare in bugete.

Bugetul se transforma, asadar, intr-un veritabil instrument managerial, prin intermediul caruia se asigura dimensiunea participativa, economica, motivationala si manageriala a managementului prin obiective.

Un prim pas in operationalizarea instrumentului managerial la care ne referim il reprezinta sectorizarea societatii comerciale in centre de gestiune.

"Sectorizarea" firmei in centre de gestiune mai jos prezentata s-a realizat pe baza criteriului structural-organizatoric, corelat cu criteriul tehnologic(figura5)

Pentru fiecare din acestea se intocmesc, lanseaza, executa si urmaresc bugete, conform modelului prezentat in continuare.

Societatea comerciala

Centre de gestiune auxiliare

Centre de gestiune din sfera administratiei

CG 3 - Atelier

Mecano - Energetic

Societatea comerciala

Fig. nr.5. "Sectorizarea" firmei in centre de gestiune

Centre de gestiune din sfera productiei

CG 1 - Sectia 1

( Linia in flux )

CG 1 - Sectia a II-a

CG 2.1 Centre de prelucrare

CG 2.2 Masini "a"

CG 2.3 Masini "b"

CG 2.4 Masini "h"

CG 2.5 Masini "i"

CG 2.6 Masini "j"

CG 2.7 Montaj


Referitor la eficienta economica a implementarii si utilizarii managementului prin obiective si a altor intrumente manageriale semnalam doua aspecte relevante. In primul rand, efectele sunt predominant pe care il solicita. In al doilea rand, determinarea unor costuri realiste, juste, faciliteaza evaluarea cat mai corecta a posibilitatilor de negociere a preturilor de vanzare si implicit, orientarea managementului firmei spre acele "zone" mari generatoare de cheltuieli.

Ca un corolar al acestor doua aspecte evidentiem faptul ca, pe ansamblu, nivelul profitului si implicit, al eficientei, poate suferi modificari positive sau negative cu impact nemijlocit asupra nivelului preturilor de vanzare ce urmeaza a fi negociat cu clientii. De altfel, o asemenea situatie va fi prezentata in final.

6.2. Organizarea ergonomica a muncii

Masura afecteaza operatia II a reperului R precum si operatiile de montaj general. Drept urmare, norma de timp in cazul prelucrarii pe masina "b" se reduce de la 5h/buc la 4,8h/buc, iar cea a prelucrarii pe masina "h" de la 3h/buc la 2,9H/buc. Consumul de om-ore pentru operatiile de montaj se micsoreaza cu 12%, respective de la 15h/buc la 13,2 h/buc pentru produsul B si de la 32 h/buc la 28,16 h/buc pentru produsul C. Totodata, montajul produsului B va fi executat de muncitori avand o categorie de incadrare inferioara. Drept urmare salariul orar va fi de 211 UV in loc de 221 UV.

In aceste conditii, necesarul de masini "b" pentru fabricarea reperului R va fi :

Nu = masini tip b

Valoarea masinilor "b":

21 masini x 125.000 UV/buc = 2.625.000 UV

Amortizarea anuala :

2.625.000 x 4,8% = 126.000 UV

Efectele care apar la operatia II, reper R

  1. Economii la consumul de energie electrica ( EE ):

EE = (4 , 8-5) h/buc x 2,5 kwh x 16.000 buc x 20 UV/kwh = - 160.000 UV

  1. Economii la consumul de manopera directa ( S )

S = (4,8-5) h/buc x 214,5 UV/h x 16.000 buc = - 686.400 UV

  1. Economii de plata CAS ( CAS ) :

CAS = 25% x (-686.400) = - 171.600 UV

  1. Economii de plata contributiei la fondul de protectie speciala ( PS ):

PS = 5% x (-686.400) = -3320 UV

  1. Economia relativa de lucratori ( L)

L = lucratori

Necesarul de masini "h" va fi :

Nu = masini tip h

Valoarea utliajelor "h" va fi de :

9 masini x 220.000 UV/buc = 1.980.000 UV

Amortizarea anuala va fi :

1.980.000 x 4,8% = 95.040 UV

Efectele care se vor obtine la operatia II, reper R vor fi :

  1. Economii la consumul de energie electrica ( EE ):

EE = (2,9-3) h/buc x 3 kwh x 11.400 x 20 UV/kwh = - 68.400 UV

  1. Economii la consum de manopera directa ( S ):

S= (2,9-3) h/buc x 214,5 UV/h x 11.400 buc = - 24530 UV

  1. Economii la plata CAS ( CAS ) :

CAS = 25% x (-24530) = - 61.133 UV

  1. Economii la plata contributiei la fondul de protectie sociala ( PS):

PS = 5% x (-24530) = -12.226 UV

  1. Economia relative de lucratori ( L):

L = lucrator

Necesar de bancuri de montaj ( NBM ):

NBM = + = 37,1 38 bancuri

Efectele care apar la operatia de montaj general :

  1. Economii la consumul de manopera directa ( S):

pentru produsul B:

S = (Nt 1 x S - N t 0 x S *) x QB

Nt 1 , S N t 0,  S si QB au semnificatii analoge celor utilizate la calculul efectelor introducerii centrelor de prelucrare.

S = (13,2 h/buc x 211 UV/h - 15 h/buc x 221 UV/h) x 16.000 buc

S = - 8.476.800 UV

pentru produsul C:

S = (13,2 h/buc x 211 UV/h - 15 h/buc x 221 UV/h) x 16.000 buc

S = - 9.67496 UV

Total economii de manopera directa :

S = - 18.151.296 UV

  1. Economii la plata CAS ( CAS ):

CAS = 25% x ( - 18.151.296 UV ) = - 537.824 UV

  1. Economii la plata contributiei pentru fondul de protectie sociala ( PS ) :

PS = 5% x ( - 18.151.296 UV ) = - 907.565 UV

  1. Economia relativa de lucratori ( L):

L = lucratori

7. Eficienta economica a modalitatilor de realizare a obiectivelor

7.1. Calculul economiei relative a cheltuielilor cu amortizarea

Datorita cresterii nivelului productiei in termeni nominali apare o economie relativa la cheltuielile cu amortizarea ( A).

Avand in vedere modul in care s-a efectuat antecalculatia costului produselor B si C, economia relativa a cheltuielilor cu amortizarea se determina astfel :

A = A 1 - IP x ( a B x NB 1 + a C x NC 1 ),

unde:

A 1 = amortizarea in cursul anului current in sectia a II-a

IP  = indicele preturilor produselor B si C

a B si a C = amortizarea unitara la produsele B si respective C in anul de baza

NB 1 ; NC 1 = numarul de bucati de produs B si C in anul curent

A 1 se determina prin insumarea amortizarilor calculate pe grupe de utilaje, precum si amortizarii cladirii industriale si a altor active fixe ( care se mentin la nivelul din anul de baza):

A = 611.983 UV - 120% (119,14 UV/buc x 16.000 buc + 166,30 UV/buc x 11.400 buc)

A = + 49.511 UV

Tabelul 35

7.2. Eficienta economica a schimburilor tehnologice si economice preconizate in sectia a II-a

Denumirea

masurii

Economie relativa de personal

Total

economii

din care :

Consum de materii prime

Consum de energie electrica

Consum de manopera directa

CAS

Protectie sociala

Achizitionarea de centre de prelucrare

Organizarea unei linii de productie in fluxul pentru R4 si R6


Modernizarea sistemului de alimentare cu materii prime la masinile "a"

-80.704

Introducerea unui dispozitiv "DXI" la masinile "i"

Organizarea ergonomica a muncii

-

-228.400

Influenta modificarii volumului productiei asupra cheltuielilor cu amortizarea

Total economii

Economii necesare

Economii suplimentare

Tabelul nr.36

Sinteza normelor de timp si a salariilor tarifare directe

Produs

Reper

Operatie

Utilaj

Norme de timp

Salariu

Tarifar orar

(UV)

ore-masina

ore-om

1

2

3

4

5

6

7

B

R

I

C.P.

9,9

9,9

208

R

I

II

III

a

b

h

4,7

5,7

8,5

4,7

5,7

8,5

208

214,5

221

R

I

II

III

a

b

i

2,8

4,8

1,8

2,8

4,8

1,8

208

214,5

221

Montaj general

L

4,4

13,2

211

C

R

I

C.P.

9,9

9,9

208

R

I

II

III

a

b

j

5,8

7,5

11,2

5,8

7,5

11,2

208

214,5

182

R

I

II

III

a

h

i

4,6

2,9

3,6

4,6

2,9

3,6

208

214,5

221

Montaj general

L

7,04

28,16

221

Tabelul nr.37

Grupele de utilaje , instalatii si posture de lucru manuale comparatia necesarului cu existentul

Denumire loc de munca

Existent an

baza

Necesar an curent

Excedent

Deficit (-)

Posibilitati de valorificare

si acoperire

Sectia I

Sectia a II-a

Total

Produs reper.

operatie

Nr.

Produs reper.

operatie

Nr.

a

D-V

23

B-R4 - II

Prin licitatie

C-R6 - I

B-R5 - I

C-R7 - I

b

B-R4 - II

Prin licitatie

C-R6 - II

C-R5 - II

f

Prin licitatie

g

D-IX

Prin licitatie

h

D-XI

B-R4 - III

Prin licitatie

C-R7 - II

i

19

-

B-R5 - III

B-R7 - III

j

C-R6 - III

Prin investitii

k

D-II

Prin investitii

l

D-XII

Prin investitii

m

D-III

Prin licitatie

n

D-VII

Prin licitatie

p

D-IV

Prin licitatie

r

D-VIII

Prin licitatie

CP

B-R3

C-R3

Prin investitii

L1 - banc de montaj

D-X

D-XIII

Prin forte proprii

mese control

Prin forte proprii

L2 - banc de montaj

Montaj B si C

Prin licitatie

Dispozitiv DXI

B-R5 - III

Prin investitii

B-R7 - III

Banda transportatoare

D

Prin investitii

Mese de lucru

D-I

D-VI

Prin forte proprii




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate