Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» GESTIUNEA CAPITALULUI INTREPRINDERII - Gestiunea stocurilor


GESTIUNEA CAPITALULUI INTREPRINDERII - Gestiunea stocurilor




Gestiunea stocurilor

1. Notiuni generale privind stocurile

Stocurile reprezinta cantitati fizice de materii prime, materiale consumabile, produse finite, marfuri, ambalaje, necesare fiecarei faze a ciclului de exploatare (aprovizionare, productie sau desfacere) in vederea asigurarii ritmicitatii si continuitatii activitatii de exploatare.

Stocurile reprezinta elemente deosebit de importante in activitatea oricarei intreprinderi intrucat:

Sunt regasite intr-o pondere ridicata in cadrul activului total.




Sunt implicate in operatii economice cu un grad mare de repetabilitate.

Sunt reflectate in mod direct si in mare masura in cadrul rentabilitatii activitatii intreprinderii.

2. Clasificarea stocurilor

Criteriul de clasificare a stocurilor este cel al utilitatii, acestea cunoscand urmatoarea tipologie:

Stocuri curente

Stocuri de siguranta

Stocuri de conditionare

Stocuri de transport interior

Stocuri sezoniere

Stocuri de iarna

Stocuri psihologice

Stocuri normate

Stocul curent reprezinta cantitatea de resurse materiale necesara pentru desfasurarea continua si normala a activitatii de exploatare in intervalul de timp dintre doua aprovizionari succesive.

Stocul de siguranta reprezinta cantitatea de resurse materiale necesara desfasurarii continue si ritmice a activitatii de exploatare in situatia unor intarzieri sau intreruperi in aprovizionare.

Stocul de conditionare reprezinta resursele materiale care necesita o pregatire prealabila intrarii lor in circuitul de exploatare (uscarea lemnului in industria mobilei - productia este conditionata de uscarea lemnului).

Stocul pentru transport interior reprezinta resursele materiale necesare perioadei aferente transportului acestor resurse de la depozitul central de aprovizionare la locul consumului.

Stocul sezonier reprezinta resursele materiale necesare pentru a se satisface diverse varfuri de cerere (necesar cand au loc campionate, olimpiade).

Stocul de iarna reprezinta resursele materiale necesare in perioadele in care conditiile climatice nu fac posibile exploatarea sau transportul acestora. (aprovizionarea cu fructe proaspete pentru sezonul rece).

Stocul psihologic reprezinta resursele materiale utilizate de catre intreprinderile comerciale in scopul obtinerii efectului de "vanzator mut" (o anumita cantitate la un anumit pret, o cantitate dubla la un pret mai mic cu 1 leu decat pretul dublu).

Stocul normat reprezinta resursele materiale aferente cumularii (adunarii) tuturor categoriilor de stocuri.

3. Optimizarea marimii stocurilor

Stocurile presupun doua categorii de costuri, aflate intr-un raport de contradictie, respectiv costurile de aprovizionare si costurile de depozitare. Astfel, suprastocajul determina costuri cu depozitarea foarte ridicate, pe cand substocajul costuri cu aprovizionarea foarte ridicate. (la suprastocaj se poate opta pentru aprovizionarea in momentele cand preturile se situeaza la nivele rezonabile, costurile cu aprovizionarea fiind astfel reduse, insa cantitatile depozitate sunt ridicate, existand riscul deprecierii, deteriorarii, costurile cu depozitarea fiind astfel ridicate; la substocaj nu exista cantitati mari depozitate, costurile cu depozitarea fiind astfel reduse, insa nu se poate opta pentru aprovizionarea in momentele cand preturile se situeaza la nivele rezonabile, aparand totodata riscul rupturilor de stoc si costurile cu aprovizionarea fiind ridicate).

Stocul optim este astfel cel care armonizeaza relatia contradictorie dintre costurile de aprovizionare si costurile de depozitare.

Stocul optim se determina pe baza modelului Wilson - Whitin, potrivit caruia acest stoc este cel pentru care costul total (suma dintre costul de aprovizionare si costul de depozitare) este minim.

CT - costul total

Ca - costul de aprovizionare

Nra - numarul de aprovizionari dintr-un an

ca - costul unitar de pregatire a comenzii pe o aprovizionare

N - necesarul anual din materialul de aprovizionat

S - marimea stocului (cat se aprovizioneaza o data)

Cd - costul de depozitare

pa - pretul unitar de aprovizionare

cd - costul unitar de depozitare pe unitate valorica de stoc

4. Gestiunea stocurilor in conditii de incertitudine

Incertitudinea in gestiunea stocurilor presupune intervale variabile de aprovizionare, intervale care nu sunt intotdeauna respectate conform clauzelor contractuale, fiind necesar astfel stocul de siguranta.

In acest sens, se remarca trei politici de gestiune a stocurilor:

Politica prudenta (defensiva)

Politica agresiva

Politica echilibrata

Politica prudenta (defensiva) presupune un volum ridicat al stocului de siguranta, fiind reduse astfel riscul si cheltuielile de aprovizionare, dar marite cheltuielile de depozitare. Aceasta politica este similara modelului american de gestiune a stocurilor (JIC).

Conform acestei politici, stocul de siguranta se calculeaza astfel:

Politica agresiva presupune un volum redus al stocului de siguranta, fiind reduse astfel cheltuielile de depozitare, dar marite riscul si cheltuielile de aprovizionare. Aceasta politica este similara modelului japonez de gestiune a stocurilor (JIT).

Conform acestei politici, stocul de siguranta se calculeaza astfel:

Politica echilibrata presupune un volum moderat al stocului de siguranta, aceasta politica generand un stoc de siguranta situat intre valorile obtinute prin aplicarea celorlalte doua politici.

Conform acestei politici, stocul de siguranta se calculeaza pe baza a doua matrici:

O prima matrice, aferenta costurilor ocazionate de fiecare nivel al stocului de siguranta in toate situatiile posibile de intarzieri in aprovizionare

O a doua matrice, aferenta consecintelor determinate de fiecare nivel al stocului de siguranta asupra gestiunii stocurilor, cunoscandu-se frecventele de aparitie ale intarzierilor in aprovizionare.

Exemplu:

Se cunosc urmatoarele informatii legate de activitatea unei intreprinderi:

Costul unitar de pregatire a unei comenzi de aprovizionare 3.000 RON;

Costul de depozitare exprimat pe unitate valorica de stoc 0,003 RON/1 RON stoc;

Necesarul anual din materialul de aprovizionat 1.000.000 kg

Pretul unitar de aprovizionare 200 RON/kg.

a). Determinati stocul optim pe baza modelului Wilson - Whitin.

b). Stiind ca numarul maxim de zile de intarziere este de 4, frecventa acestora de aparitie este:

Zile de intarziere

Frecventa

iar costul rupturii de stoc este de 40 RON in prima zi si 50 RON in a doua zi si urmatoarele, determinati stocul de siguranta pe baza celor trei politici.

Politica prudenta (defensiva)

Pe baza acestei politici, pe langa stocul optim de 100.000 kg, se mai aprovizioneaza un stoc suplimentar de siguranta de 11.111 kg.

Politica agresiva

Pe baza acestei politici, pe langa stocul optim de 100.000 kg, se mai aprovizioneaza un stoc suplimentar de siguranta de 5.556 kg.

Politica echilibrata



Matricea costurilor

Zile de intarziere

Marimi ale stocului de siguranta

Matricea consecintelor

Zile de intarziere

Frecventa de aparitie

Marimi ale stocului de siguranta

TOTAL

Pe baza acestei politici, pe langa stocul optim de 100.000 kg, se mai aprovizioneaza un stoc suplimentar de siguranta de 8.333 kg.








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate