Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Modele de management comparat


Modele de management comparat




Modele de management comparat

Orientarile din domeniul managementului comparat au influentat conceptia diferitilor specialisti, privind modul de abordare a acestui domeniu de studiu, de elaborarea cercetarilor.

Desi fiecare dintre specialisti are propria conceptie despre modalitatea de elaborare a studiilor de management comparat, in decursul cristalizarii si dezvoltarii acestui domeniu de studiu au fost concluzionate cateva dintre aceste conceptii sub forma unor modele de management comparat sau a unor abordari cu un inalt grad de specificitate.

Modelele de management comparat si abordarile majore din acest domeniu explica diversitatea studiilor intreprinsa, prin prisma variabilelor luate in considerare, a interdependentelor dintre variabile, precum si a concluziilor la care s-a ajuns.




Importanta cunoasterii acestor modele, pentru cei care se implica in teoria si/sau practica managementului, rezida in faptul ca ele usureaza explicarea continutului, a numarului de variabile etc., pe care diferite studii de management comparat le cuprind. Fara a avea pretentia prezentarii exhaustive a acestor modele, in continuare consideram necesara descrierea celor mai semnificative dintre aceste modele si abordari majore de management comparat.

1. Modelul Farmer-Richman

In elaborarea modelului lor, Farmer si Richman pornesc de la urmatoarele concepte de baza, pe care le considera ca puncte de referinta in elaborarea cercetarilor de management comparat: managementul organizatiei, care se refera la coordonarea resurselor umane si materiale ale acesteia, constrangerile exogene, concretizate in ansamblul variabilelor de natura economica, juridica, politica, sociologica, educationala caracteristice mediului in care functioneaza organizatia, eficienta manageriala si eficienta organizatiei.

Intre aceste variabile, cei doi autori au considerat ca trebuie stabilite o serie de relatii, ceea ce a condus la conturarea unui model a carui reprezentare grafica se prezinta ca in figura 2.1.

Figura 2.1.  Modelul FARMER-RICHMAN

Ei considera constrangerile de mediu, sau exogene ca avand un rol determinant prin influenta pe care o au atat asupra procesului de management, prin elementele specifice ale acestuia (procese de organizare, planificare, de luare a deciziilor etc.), cat si direct asupra eficientei manageriale. De asemenea, ei considerau ca eficienta manageriala influenteaza eficienta organizatiei, iar aceasta, la randul ei, influenteaza eficienta sistemului.

Limita modelului. Din constructia modelului se observa ca managementul este considerat ca o variabila dependenta, iar mediul ca o variabila independenta. Lipsind feed-back-ul din partea managementului, modelul scoate in evidenta viziune unilaterala asupra fenomenelor, rolul managementului fiind, in cadrul modelului, subevaluat. Numerosi specialisti au criticat acest model, care nu surprinde ansamblul de variabile care trebuie luate in considerare in cadrul cercetarilor de management comparat. Spre exemplu, H.Schollhamer considera acest model drept un model ecologist, o creatura pasiva a constrangerilor externe.

Evident ca acest model nu a ramas singura conceptie despre modul in care trebuie abordate cercetarile de management comparat international, pentru ca alti autori, reprezentanti de seama ai acestui domeniu au realizat alte modele pornind de la variabile in parte aceleasi, in parte diferite.

2. Modelul Negandhi-Prasad

Premisele care stau la baza modelului. Cei doi autori considera ca in elaborarea cercetarilor de management comparat trebuie sa se porneasca, in principal, de la urmatoarele premise:

● managementul are un rol activ, fiind o variabila independenta, cu o forta de influenta analoga mediului;

● in cadrul mediului, organizatia joaca un rol important economic si social;

● mediul trebuie tratat diferentiat, ca mediu organizational, prin care se intelege ansamblul elementelor caracteristice organizatiei (marime, resurse umane, financiare, materiale etc.), mediu instrumental prin care se desemneaza agentii economici sau politici ale caror relatii cu organizatia pot fi identificate si evaluate (furnizori, consumatori , comunitatea, guvernul) si mediul societal, reprezentat de fenomene macrosociale (inflatie, somaj etc.)

Variabilele modelului. In constructia modelului lor, Negandhi si Prasad au considerat ca trebuie luate in considerare urmatoarele variabile:

- filosofia managementului, exprimata prin atitudinea pe care o au managerii fata de salariati, furnizori, consumatori, guvern etc.;

- factorii de mediu, sau constrangerile externe, care pot fi de natura economica, educationala, politica, juridica etc.;

- practicile manageriale, privind planificarea, organizarea, luarea deciziilor etc.,;





- eficienta managementului;

- eficienta organizatiei.

Intre aceste variabile ei au stabilit anumite legaturi de influenta,ceea ce a condus la conturarea modelului ce le poarta numele.

Reprezentarea grafica a modelului Negandhi-Prasad scoate in evidenta importanta care trebuie acordata filosofiei managementului, care, in opinia lor, se concretizeaza in atitudinea managerilor fata de salariati, furnizori, guvern etc. si se prezinta in figura

Limita modelului. Acest model cauta sa inlature limitele modelului anterior, prin luarea in considerare si a managementului ca o variabila independenta, cu aceeasi putere de influenta ca si factorii de mediu, dar se exagereaza intr-o oarecare masura influenta filosofiei manageriale.

Text Box: Eficienta
managementului
Text Box: Eficienta organizatiei

Figura   Modelul NEGANDHI-PRASAD

3 Modelul Tung

Critica adusa modelelor anterior prezentate de catre Rosalie Tung. Analizand modelele elaborate de catre predecesorii ei Rosalie Tung ajunge la concluzia ca acestea se caracterizeaza prin cel putin doua limite majore:

● supralicitarea anumitor variabile in cadrul fiecarui model, in functie de incadrarea autorilor lor in diferite orientari sau scoli de management comparat;

● limitarea numarului de variabile si mai ales neglijarea relatiilor dintre diferite variabile luate in considerare in descrierea modelului, deci a conceptiei privind modalitatea de elaborare a cercetarilor in acest domeniu.

Variabilele modelului. La baza conceptiei privind modul de elaborare a cercetarilor in domeniul managementului comparat, R. Tung aseaza patru categorii de variabile: extraorganizationale, intraorganizationale, personale si de rezultate.

Pornind de la aceste considerente, R.Tung isi concretizeaza conceptia privind demersul care trebuie urmat in elaborarea cercetarilor de management comparat, intr-un model a carui reprezentare grafica se reprezinta in figura 2.3.

Variabilele extraorganizationale influenteaza toate celelalte trei categorii care se regasesc la nivelul organizatiilor si care prezinta diferite concretizari. Astfel, variabilele intraorganizationale, in opinia lui R.Tung se concretizeaza in strategii, structuri, obiective sau tehnologii, variabilele personale sunt identificate in atributele personale ale angajatilor si in perceptia asupra climatului organizational, iar variabilele rezultate sunt impartite in doua categorii, si anume evaluarile economice si cele neeconomice.

In cadrul modelului, autoarea acorda o atentie sporita perceptiei climatului organizational, care este influentat si influenteaza majoritatea celorlalte variabile.

Daca variabilele extraorganizationale, concretizate in particularitatile mediului extern al organizatiei, se regasesc sub diferite denumire, si la alti autori ai unor modele de management comparat, celelalte trei categorii de variabile prezentate in cadrul modelului (intraorganizationale, personale si de rezultate) caracterizeaza organizatia prin prisma activitatilor desfasurate, al atitudinii personalului fata de organizatie si influentei acestora asupra rezultatelor obtinute.

Numarul mare de variabile luate in considerare, precum si relatiile dintre aceste variabile fac ca acest model sa reprezinte o conceptie mult mai complexa asupra relatiilor dintre mediul extern si modul de functionare a organizatiei.

Text Box: PROCESEText Box: MOTIVATIE




Figura 2.3. Modelul TUNG

O cercetare asupra asemanarilor si diferentelor dintre managementul organizatiilor care functioneaza in diferite contexte, in diferite culturi, care are la baza aceasta conceptie, exprimata prin modelul TUNG, are mai multe sanse sa surprinda mai multe cazuri de universalitate si/sau de specific national.

4 Modelul Koontz

O alta conceptie privind modul de abordare a cercetarilor din domeniul managementului comparat a fost concretizata de catre H. Koontz, intr-un model ce-i poarta numele. In conceptia lui H.Koontz, activitatile unei intreprinderi pot fi impartite in doua categorii: manageriale si non-manageriale. Fiecare in parte si ambele categorii pot constitui factori care influenteaza intr-o masura mai mare sau mai mica eficienta intreprinderii.

Variabilele modelului. Aceste categorii de activitati, desfasurate in cadrul intreprinderii, sunt influentate diferit de o serie de variabile endogene si exogene, concretizate in: stiinta managementului, functiunile intreprinderii, resursele umane si financiare si constrangerile de mediu. Daca toate aceste variabile influenteaza practicile manageriale, cele nonmanageriale sunt influentate numai de ultimele trei, mai putin stiinta managementului, asa cum rezulta din figura 2.4.

Text Box: Eficienta organizatieiText Box: Datorata factorilor  de management

Text Box: Datorata factorilor nonmanageriali

Figura 2.4. Modelul  HAROLD KOONTZ

In opinia lui H. Koontz, este necesar sa se faca distinctie intre eficienta organizatiei datorata factorilor de management si cea datorata factorilor nonmanageriali. Aceasta exigenta privind delimitarea eficientei organizatiei, desi indreptatita, nu a fost suficient explicata prin prisma posibilitatilor practice de realizare.

Limita modelului. Exista numeroase incercari de a stabili eficienta manageriale, dar in practica este foarte dificil, daca nu aproape imposibil de a identifica efectele favorabile de natura economica sau chiar neeconomica, ce se datoreaza unui management performant si care sunt cele care sunt datorate unor factori conjuncturali dau chiar unor elemente endogene, dar care nu sunt de natura manageriala.

Dintr-o analiza a celor patru modele, prezentate anterior, care exprima conceptii diferite privind modalitatea de abordare a cercetarilor de management comparat, se poate desprinde concluzia ca rezultatele cercetarilor din acest domeniu sunt si vor fi diferite, dupa cum autorii lor pornesc de la unul sau altul dintre aceste modele sau dupa cum isi impun in demersul intreprins propriul model de management comparat.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Management


Resurse umane


Managementul resurselor umane
Caracteristicile postului de munca
Modele de management comparat
Managementul cunostintelor
MODELUL SOLOW AL PROGRESULUI TEHNIC INCORPORAT