Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» ANALIZA PRINCIPALELOR CAI DE CRESTERE A PROFITULUI LA S.C. UTILAJE DACIA S.A.


ANALIZA PRINCIPALELOR CAI DE CRESTERE A PROFITULUI LA S.C. UTILAJE DACIA S.A.




ANALIZA PRINCIPALELOR CAI DE CRESTERE A PROFITULUI LA S.C. UTILAJE DACIA S.A.

Omul isi asigura existenta prin activitati economice. Trasatura definitorie a acestora este rationalitatea; fara ea progresul ar fi de neconceput. Desi in stiinta economica rationalitatea are un inteles clar, totusi, oamenii utilizeaza acest cuvant pentru a desemna faptul ca activitatile ecomice sunt aducatoare sau generatoare de profit, ca profitul reprezinta sensul activitatii economice.

Profitul este un termen de origine latina: vine de la cuvantul "proficere", care inseamna a progresa, a da rezultate si care treptat a dobandit semnificatia de a da sau de a aduce profit.

Intr-o astfel de viziune (adica in sens progresiv) profitul reprezinta prin definitie cresterea economica, progresul social, ceea ce inseamna ca insusirea lui depinde de caracterul creator, rational si eficient al operatiunilor economice. Profitul exprima venitul obtinut dintr-o activitate economica ce progreseaza.




Profitul este un indicator sintetic prin care se apreciaza sub forma absoluta rentabilitatea unei firme. Ca indicator de marime (absolut) al rentabilitatii, profitul constituie premisa si consecinta a unei "afaceri".

Profitul se constituie pe baza unui proces care face legatura intre factorii de productie si bunurile sau serviciile obtinute prin utilizarea lor intr-o activitate economica.

Proprietarii acestor bunuri considera ca au dreptul sa-si insuseasca o parte din ceea ce se incaseaza prin valorificarea bunurilor obtinute.

Intreprinzatorul unei activitati economice participa la realizarea acestuia:

In primul rand cu priceperea sa (munca). In asemenea situatii intreprinzatorului i se cuvine un salariu. Din castigul brut acesta se scade si ramane profitul ce i se cuvine.

In al doilea rand, intreprinzatorul poate participa cu capitalul necesar activitatii pentru care isi insuseste profit.

In al treilea rand, intreprinzatorul poate participa la activitatea economica si ca posesor al pamantului si pentru acesta el pretinde renta care i se scade din castigul brut si ceea ce ramane reprezinta profitul propriu-zis.

Formele de exprimare a profitului

Atat in teorie cat si in practica, profitul brut (Pb) se determina ca diferenta intre venitul total (Vt) si costul total (Ct), adica:

Pb = Vt - Ct

Daca in ceea ce priveste venitul total (cifra de afaceri) nu exista deosebiri, ele apar in legatura cu ceea ce reprezinta costul in functie de care se precizeaza si formele profitului. Din punct de vedere contabil, costul cuprinde doar cheltuieli banesti cu factorii de productie, altii decat cei aflati in proprietatea intreprinzatorului si utilizati in activitatea economica. Conform acestei conceptii, profitul imbraca urmatoarele forme:

Profitul total (brut), care reprezinta cifra de afaceri minus remuneratia aporturilor productive, altele decat acelea ale intreprinzatorilor

Profitul minimal sau profitul necesar (profitul normal), care reprezinta suma remuneratiilor minime pentru diferite aporturi productive, ale intreprinzatorului si sub care (daca nu ajung la o limita minima) intreprinzatorul inceteaza sa-si mai aduca contibutia.

a.          Profitul pur, care reprezinta eventualele diferente pozitive intre profitul brut si profitul minimal.

b.          In afara profitului normal sau necesar si profitul pur, unii intreprinzatori pot obtine si profit de monopol care reprezinta profitul obtinut de agentii economici care detin pozitii monopoliste in productie sau pe piata in care vand produsele lor la preturi de monopol.

c.          O forma speciala de profit sunt dividendele incasate de actonari din profitul net realizat de societatile la care detin actiuni.

Marimea profitului este variabila in timp si spatiu. Aceasta poate fi pusa in evidenta cu ajutorul a doi indicatori:

Masa profitului brut - suma pe care o reprezinta profitul unei unitati economice, unui agent economic, unei economii nationale. Se determina ca diferenta intre incasarile totale sau cifra de afaceri si nivelul costurilor.

Pb = CA - CT

unde:

Pb - masa profitului brut;

CA - cifra de afaceri in preturi de vanzare fara T.V.A.;

CT - cost total (cheltuielile totale aferente cifrei de afaceri).

CA = Q x P

Q - cantitatea vanduta;

P - pretul unitar de vanzare.

Masa profitului se poate calcula pe produs, constituind un reper foarte important, pentru selectionarea nomenclatorului de produse adoptat de o unitate economica.

pr = p - c

unde:

pr - profitul pe unitatea de produs;

c - costul mediu al produsului.

Pentru a fi in consens cu acceptiunea oficial - legislativa privind profitul, acest indicator trebuie sa fie o marime pozitiva (mai mare ca zero). Daca este o marime diferita de zero, dar negativa, este vorba de o pierdere, iar legislatia confirma ca aceasta este opusul profitului, ca agentul care o inregistreaza nu poate progresa.

2. Rata profitului - se determina ca raport procentual intre masa profitului si costurile facute pentru obtinerea sa, volumul capitalului sau cifra de afaceri.

In teorie si in practica se calculeaza urmatoarele tipuri de rate de profit:

economica, prin raportarea profitului la activele totale ale intreprinderii

- rata rentabilitatii resurselor consumate, ca raport al fiecarei forme de profit la forma corespunzatoare de cost:

Marimea ratei profitului difera de la un mod de calcul la altul, pentru ca numitorii fractiei sunt diferiti. Rata profitului releva gradul de rentabilitate pe produs, agent economic, ramura sau economie nationala. Este deosebit de importanta pentru orientarea structurii, fiind cautate cele care ofera o rata cat mai inalta. Daca din calculul acestui indicator nu se obtine o cifra pozitiva (mai mare ca zero), din punct de vedere oficial nu se obtine profit, ci pierdere

1.2 Rolul si importanta cresterii profitului

Profitul are un rol deosebit de important atat pentru intreprinzator, cat si pentru societate; el reprezinta partea din valoarea creata si recunoscuta prin vanzarea marfurilor care ramane la dispozitia intreprinzatorului. Profitul este dovada utilitatii unei activitati sau sau unitati economice, iar marimea lui este masura acestei utilitati.

Profitul indeplineste mai multe functii principale, si anume:

a. functia de stimulare a initiativei, a creativitatii si de acceptare a riscului.

b. functia de incitare la declansarea, sporirea si diversificarea eforturilor productive

c. functia de cultivare a spiritului de economisire;

d. functia de sursa de venit pentru bugetul statului, prin care se asigura functionarea unor activitati nonprofit, dar care sunt absolut necesare pentru dezvoltarea generala a societatii;

e. functia de control asupra activitatii firmelor. Profitul este indicatorul principal de care conducerea firmelor tine seama in elaborarea politicilor si strategiilor economice.

Caracteristicile profitului

- Avantaj, castig sub forma baneasca, realizat intr-o operatiune, prin exercitarea unei activitati umane legitime;

- Forma de venit ce recompenseaza factorul de productie - capital intr-o economie de piata;

- Venit atribuit unei persoane pentru aportul ei cu capital la desfasurarea activitatii;

- Diferenta intre ceea ce efectiv obtin si ceea ce asteapta utilizatorii factorilor de productie;

- Surplusul de venit obtinut de firme in care nu-si gaseste ratiunea de a fi in folosirea celorlalti factori de productie luati separat;

- Venit net al unei unitati economice, indiferent de forma sa de proprietate, pentru functiile implinite de aceasta;

- Venit al intreprinzatorului pentru abilitatea sa de a schimba capitalul din starea sa inactiva in factor de productie efectiv, activ.

PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

S.C. "UTILAJE DACIA" S.A. MIOVENI

2.1 Profilul si structura organizatorica a firmei S.C. "UTILAJE DACIA" S.A. MIOVENI

Ca urmare a proceselor de restructurare a marilor colosi industriali, S.C. "Utilaje Dacia" S.A. a fost divizat in:

- unitatea de baza - S.C. "Automobile Dacia" S.A.

- inca 7 filiale care contribuie la fabricarea produsului de baza (autoturismul) fata de unitatea de baza compusa exclusiv din sectiile de productie si asamblare a autoturismului.

S.C. "Utilaje Dacia" S.A. a luat fiinta la 01.10.1997, avand ca obiect de activitate principal producerea de utilaje si instalatii necesare pentru unitatea de baza si filiale - autoutilarea acestora - precum si intretinerea, revizia, repararea si executia de piese de schimb a acestor utilaje cat si a celorlalte utilaje aflate pe platforma "Dacia". De asemenea, S.C. "Utilaje Dacia" S.A. mai executa:

- containere (palete) pentru depozitare si transport al diferitelor componente Dacia de la un loc de munca la altul;

- obloane si accesorii pentru camionete Dacia 1304, 1307, 1309;

- diferite alte lucrari de constructie metalica

S.C. "Utilaje Dacia" S.A. a fost inregistrata ca unitate comerciala cu personalitate juridica in Registrul Comertului sub nr. J03/917/1997 la Camera de Comert si Industrie a judetului Arges, avand codul de inregistrare fiscala R9813309/1997. Este o societate cu capital majoritar de stat, 70% din actiuni fiind detinute de catre F.P.S., pana in anul 2004 cand a expirat contractul incheiat de S.C. "Utilaje Dacia" S.A. cu firma Renault, societatea S.C. "Utilaje Dacia" S.A. fiind propusa pentru restructurare si externalizare.

Baza juridica de organizare si functionare a acestei societati este specifica societatilor comerciale pe actiuni.

S.C. "Utilaje Dacia" S.A. are personalitate juridica, program propriu de activitate economico-financiara, cont in banci (lei si valuta), beneficiaza de credite bancare, are relatii economice si financiare cu diverse societati comerciale, regii autonome, firme particulare si cu alte forme de organizare din tara si strainatate, aceste relatii fiind directe, dar cu consultanta juridica de la S.C. "Automobile Dacia" S.A., intrucat nu are in organigrama cabinet juridic propriu.

S.C. "Utilaje Dacia" , S.A. a fost infiintata prin unirea a doua sectii de productie ale fostei Intreprinderi "Automobile Dacia" si anume:

- Sectia Reparatii Mecanice;

- Sectia Autoutilari.

Ca amplasare, se afla pe Platforma Dacia in zona "Poarta nr. 2", adresa fiind urmatoarea:

S.C. "Utilaje Dacia" S.A.

Str. Uzinei nr.2B

Localitatea Mioveni

2.2 Nivelul si dinamica principalilor indicatori economico-financiari ai

S.C. "UTILAJE DACIA" S.A. Mioveni in perioada 2004-2006

Efectuarea unei analize diagnostic la nivelul unitatii economice presupune cunoasterea evolutiei principalilor indicatori economico-financiari prin care se apreciaza productivitatea acesteia.

Se va calcula nivelul principalilor indicatori economico-financiari ai S.C. "Utilaje Dacia" S.A. cu ajutorul formulelor, avandu-se ca sursa informationala bilantul, contul de profit si pierdere, anexele la bilant.

1. Veniturile totale (Vt)

din care:

2. Cifra de afaceri in preturi de vanzare (CA) - ∑qp

3. Cheltuieli totale (Ct)





din care:

4. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri - ∑qc

5. Numarul de salariati

6. Valoarea activelor fixe (Af)

7. Valoarea activelor circulante (Ac)

8. Capitalul social (Ks)

9. Capitalul propriu (Kpr)

10. Capitalul permanent (Kper)

11. Datorii totale (Dt)

12. Profit brut (Pb)

13. Profit net (Pn)

14. Productivitatea anuala pe salariat (W):

Se observa ca veniturile totale se afla intr-o continua crestere: de la 10800 RON la 10978,5 mii lei. Vom observa ca in anul 2005-2004 a crescut cu un procent de 1,13%, iar in forma absoluta cu 123 RON, pe cand in anul 2006-2005 a crescut mai putin, respectiv cu 0,50%, iar in forma absoluta cu 55 RON. Aceasta crestere se datoreaza in special cresterii veniturilor din activitatea de exploatare si financiara.

Cheltuielile totale inregistreaza si ele o crestere, dar mult mai mica decat cea a veniturilor, dupa cum era normal, avand in vedere ca intreprinderea a obtinut profit; in anul 2005/2004 au crescut in procent de 0,75% , iar in marime absoluta, cu 77,1RON, pe cand in anul 2006/2005 a crescut cu 0,27%, iar in marime absoluta cu 28,4 RON. Cheltuielile totale au crescut datorita sporirii cheltuielilor din activitatea de exploatare si financiara. Cresterea cheltuielilor financiare nu trebuie interpretata negativ atat timp cat si cele din activitatea de exploatare au crescut.

Numarul mediu de salariati; atat in anul 2005, cat si in anul 2006, se observa o scadere a consumului de munca cu 32 de persoane, in anul 2004 inregistrand 780 de salariati, in anul 2005 - 748 de salariati, iar in anul 2006 - 716 de salariati.

Valoarea activelor fixe a crescut, dar in procent mai mic in anul 2006/2005, cand a inregistrat o crestere de 1,96% (in marime absoluta cu 55,3 RON), pe cand in anul 2005/2004 a inregistrat o crestere de 5,63% (in marime absoluta cu 150 RON).

Activele circulante au inregistrat un procent de crestere mai mare decat activele fixe, respectiv de 8% in perioada 2005/2004 (in marime absoluta cu 33,5 RON) si de 7,96% in perioada 2006/2005 (iar in marime absoluta cu 36 RON). Toate aceste cresteri conduc la o sporire a activului intreprinderii.

Datoriile totale inregistreaza o scadere in anul 2005/2004 cu un procent de 0,97% insa in anul 2006/2005 creste cu 1,35%.

Se inregistreza o crestere a cifrei de afaceri cu 111,8 RON in anul 2005/2004, ce reprezinta 1,05%, dar si cu 50,2 RON in anul 2006/2005, adica 0,46% datorita cresterii productivitatii muncii, ceea ce a compensat reducerea numarului salariatilor.

Productivitatea anuala pe salariat a crescut in anul 2005/2004 cu 5.37%, deci cu mai mult decat a scazut numarul de salariati si in anul 2006/2005 cu 4,95%.

Cheltuieli totale la 1000 lei cifra de afaceri au inregistrat o crestere doar in anul 2005/2004 cu 3.58% fata de anul 2006/2005, cand a inregistrat o scadere de 6,33%.Modificarea cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale se explica prin modificarea veniturilor totale ale intreprinderii. S-a inregistrat o scadere a acestora cu 3,64 lei si cu 2,19 lei, situatie care va arata o influenta pozitiva asupra principalilor indicatori economico-financiari ai intreprinderii.

Atat nivelul veniturilor totale, cat si al cheltuielilor totale a crescut in perioada 2004-2006. Veniturile totale au crescut in procent de 1,13% si respectiv de 0,5%. Aest procent de crestere s-a datorat in mare masura cresterii veniturilor din activitatea de exploatare. Procentul de crestere al cheltuielilor totale a fost in anul 2005/2004 de 0.75% si in anul 2006/2005 de 0,27%. Procentul de crestere a cheltuielilor totale nu-l devanseaza pe cel al veniturilor totale, aspect apreciat pozitiv pentru activitatea intreprinderii, acest lucru este subliniat in continuare, deoarece urmatorul indicator prezentat in grafic este evolutia profitului brut, care si el a inregistrat o crestere in perioada 2004/2006. Procentul inregistrat de acesta a fost de 10,1%, respectiv de 3,01%

Cresterea profitului s-a obtinut pe urmatoarele cai:

cresterea volumului productiei, vandute in functie de evolutia cererii si a ofertei de bunuri pe piata;

imbunatatirea structurii productiei in favoarea celor mai rentabile produse solicitate pe piata;

reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs fara sa afecteze calitatea produselor prin reducerea cheltuielilor materiale, in principal prin scaderea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibili si energie, cat si prin reducerea cheltuielilor cu amortizarea pe unitatea de produs pe baza modernizarii proceselor tehnologice si a imbunatatirii utilizarii masinilor si utilajelor;

cresterea pretului de vanzare care poate fi determinata de ridicarea calitatii produselor si serviciilor, precum si evolutia raportului dintre cerere si oferta de produse de pe piata.

Rata rentabilitatii economice a inregistrat o crestere de 4,45%, respectiv de 0,21%. Rata rentabilitatii economice masoara performantele totale ale activitatii unei firme, indiferent de modul de finantare si de sistemul fiscal. La S.C. "UTILAJE DACIA" S.A. s-a inregistrat o crestere a nivelului acestuia, iar principalii factori care au actionat in acest sens sunt urmatorii:

cresterea eficientei utilizarii sau a vitezei de rotatie a activelor imobilizate;

cresterea eficientei utilizarii sau a vitezei de rotatie a activelor circulante;

sporirea ratei rentabilittii veniturilor sau a ratei marjei brute de exploatare ca urmare a cresterii mai rapide a profitului brut total fata de cresterea veniturilor totale ale firmei;

prin imbunatatirea structurii activelor mobilizate pe baza cresterii ponderii mijloacelor fixe fata de activele imobilizate.

ANALIZA DIAGNOSTIC A PROFITULUI LA

S.C. "UTILAJE DACIA" S.A. MIOVENI

3.1. Analiza dinamica si structurala a profitului total pe baza contului de profit si pierdere in perioada 2004-2006.

Contul de profit si pierdere reprezinta principala sursa de informatii pentru analiza dinamica si structurala a profitului unei intreprinderi. El este un document contabil de sinteza obligatoriu de intocmit pentru toti agentii economici, care concentreaza veniturile si cheltuielile unei intreprinderi pe o

anumita perioada, precum si modul de formare a rezultatelor

Nr. crt.

Indicatori

Venituri din exploatare din care:

Cifra de afaceri

Cheltuieli de exploatare

Rezultatul din exploatare



Venituri financiare

Cheltuieli financiare

Rezultatul financiar

Rezultatul curent

Venituri exceptionale

Cheltuieli exceptionale

Rezultatul exceptional

Venituri totale

Cheltuieli totale

Rezultatul total

Metode de calcul a profitului brut sau al rezultatului total

Veniturile totale provin din insumarea veniturilor de exploatare (Ve), a veniturilor financiare (Vf) si a veniturilor exceptionale (Vex):

Vt = Ve + Vf + Vex

- Veniturile din exploatare cuprind veniturile din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate si din serviciile prestate, venituri din productia stocata, venituri din subventia de exploatare, alte venituri din exploatarea curenta, venituri realizate in avans;

- Veniturile financiare cuprind venituri din participatii, venituri din creante imobilizate, venituri din titluri de plasament, venituri din diferente de curs valutar, venituri din dobanzi, venituri din sconturi obtinute si alte venituri financiare;

- Veniturile exceptionale sunt reprezentate de acele venituri care nu sunt legate de o activitate normala, curenta a firmei, si se refera fie la operatii de exploatare, fie la operatii de capital.

Cheltuielile totale se compun din cheltuieli de exploatare (Ce), cheltuieli financiare (Cf) si cheltuieli exceptionale (Cex):

Ct = Ce + Cf + Cex

- Cheltuielile de exploatare cuprind cheltuielile cu materiile prime, materiale, marfuri, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli de personal, cheltuieli privind impozite, taxe si varsaminte asimilate si alte cheltuieli de exploatare.

- Cheltuilile financiare cuprind cheltuieli legate de titluri de plasament cedate, diferentele nefavorabile de curs valutar, dobanzile platite pentru creditele angajate, pierderile de creante legate de participati si alte cheltuieli financiare.

- Cheltuielile exceptionale cuprind cheltuielile privind operatiuni de capital (valoarea neamortizata a activelor imobilizate vandute sau casate) si cheltuieli privind operatiuni de gestiune (amenzi, penalitati, debite prescrise, debite insolvabile, pierderi din calamitti, donatii facute de firma).



Profitul fiscal reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului stabilit potrivit regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul impozitului.

La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizarii veniturilor.

Dupa determinarea rezultatului fiscal impozabil se trece la determinarea impozitului pe profit care este de 25%.

Pentru agentii economici cu activitate specifica se practica cote de impozite pe profitul aditional astfel:

- profitul realizat de B.N.R. ramas dupa scaderea cheltuielilor deductibile si a contului de rezerva se impune in baza unei cote de 80%.

- orice majorare a capitalului societatii comerciale efectuata prin incorporarea rezervelor, precum si a profiturilor, cu exceptia rezervelor legale si a diferentelor favorabile din reevaluarea patrimoniului, se impoziteaza cu o cota de 10%.

- profitul impozabil aferent ponderii veniturilor realizate din jocuri de noroc, baruri de noapte, in volum total al veniturilor se impoziteaza cu o cota aditionala de 25%.

- contribuabilii care au incasat printr-un cont bancar din Romania veniturile in valuta din exportul bunurilor realizate din activitatea proprie direct sau prin contract de comision, precum si din prestari de servicii platesc o cota de impozit de 5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri in volumul total al veniturilor. Aceasta reducere se calculeaza lunar, iar sumele aferente acesteia se repartizeaza ca surse proprii de finantare.

Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, cu exceptia B.N.R. si a societatilor bancare, care efectueaza plati lunar pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul.

In cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia de a depune declaratia de impunere pana la termenul de plata al impozitului, urmand ca dupa definitivarea impozitului pe profit (pe baza datelor din bilantul contabil anual), sa depuna declaratia de impunere pentru anul fiscal exprimat pana la termenul prevazut pentru depunerea bilantului contabil. Pierderea anuala stabilita prin declaratia de impozit pe profit se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora la fiecare termen de plata a impozitului pe profit potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora. Insa in cazul in care are loc o divizare, pierderea fiscala inregistrata de persoana juridica nu se recupereaza.

Contribuabilii care pe o perioada de 3 ani consecutivi au realizat numai pierderi intra automat in obiectivul de control al organului fiscal pentru constatarea cauzelor care au dus la nerealizarea de profit.

ANALIZA PRINCIPALELOR CAI DE CRESTERE A PROFITULUI LA

S.C. "UTILAJE DACIA"S.A. MIOVENI

4.1 Cresterea volumului productiei vandute, ridicarea calitatii  si imbunatatirea structurii productiei vandute in functie de cerintele pietei

Cresterea volumului desfacerilor reprezinta o cale importanta de crestere a rentabilitatii. Prin cresterea volumului vanzarilor, cheltuielilor considerate fixe se vor repartiza asupra unei cantitati mai mari de produse. Astfel se reduce costul pe unitatea de produs si, deci creste rentabilitatea activitatii desfasurate.

Pentru cresterea volumului productiei vandute, S.C. "UTILAJE DACIA" S.A. actioneaza in urmatoarele directii:

- mentinerea unor preturi accesibile la produsele pe care le desface, in comparatie cu preturile practicate de firmele concurente;

- incheierea de contracte comerciale pe termen lung cu beneficiarii;

- patrunderea mai puternica pe piata interna.

Un factor important care a dus la cresterea volumului productiei vandute a fost cresterea calitatii productiei in functie de cerintele pietei. Imbunatatirea calitatii produselor duce la cresterea gradului de utilitate si a rentabilitatii produselor pe piata interna, ceea ce are efecte pozitive asupra producatorilor si beneficiarilor.

Realizarea unei productii de calitate inferioara are consecinte negative atat asupra intreprinderilor producatoare, cat si a beneficiarilor.

Ridicarea calitatii produselor are loc atunci cand pretul in perioada curenta este mai mare decat in perioada de baza, ceea ce arata o crestere a volumului sau au preturi de vanzare mai mari, cu consecinte pozitive asupra ratelor economico-financiare ale firmei.

4.2 Cai privind reducerea cheltuielilor materiale

Se stie ca in economia de piata nivelul desfacerilor depinde de nivelul preturilor si ca nivelul preturilor se formeaza pe piata in mod liber in functie de nivelul cererii si ofertei pentru produsul respectiv. O crestere a ratei rentabilitatii se poate realiza mai ales prin reducerea costurilor pe unitatea de produs.

Reducerea costurilor pe unitatea de produs trebuie sa fie obiectiv esential al conducerii oricarei firme, deoarece numai asa firma poate sa fie competitiva. Realizarea acestui obiectiv cu conditia mentinerii nivelului calitativ al produselor, conduce la cresterea marjei pretului pe unitatea de produs si prin aceasta la cresterea rentabilitatii intregii activitati desfasurate.

Ponderea principala in totalul cheltuielilor in cadrul firmei o detin cheltuielile materiale.

Pentru a reduce aceste cheltuieli firma actioneaza in urmatoarele directii:

- aprovizionarea resurselor materiale de la cele mai avantajoase surse furnizoare;

- aprovizionarea acelor resurse care raspund  cel mai bine caracteristicilor cererilor pentru consum;

- modernizarea proceselor tehnologice;

- reducerea consumurilor specifice;

- ridicarea calitatii fortei de munca;

- reducerea cheltuielilor de aprovizionare;

- aprovizionarea ritmica a materialelor, astfel incat sa evite rupturile de stoc;

- depozitarea si gestionarea adecvata a materialelor aprovizionate.

3 Cai privind reducerea cheltuielilor de personal

In conditiile economiei de piata, cresterea mai rapida a productivitatii muncii fata de cresterea salariului mediu constituie o conditie de baza pentru asigurarea eficientei activitatii desfasurate.

Cresterea productivitatii muncii constituie cel mai important factor de sporire a volumului productiei si de crestere a rentabilitatii si competitivitatii produselor pe piata interna si externa. S.C. "UTILAJE DACIA" S.A. a urmarit ca sporirea productivitatii muncii sa nu se realizeze prin cresterea efortului fizic, ci dimpotriva, prin reducerea lui. In aceasta directie un rol important []

[.] linia realizarii programului de aprovizionare, a modului de desfasurare a procesului de productie, ceea ce are in vedere reducerea costurilor si a duratei ciclurilor de fabricatie, accelerarea ritmului vanzarilor si incasarii contravalorii facturilor.

Cai privind accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante

Pentru accelerarea vitezei de rotatie, S.C. "UTILAJE DACIA" S.A. actioneaza in urmatoarele directii:

A. In stadiul aprovizionarii doreste sa actioneze pe doua cai principale:

aprovizionarea cu materii prime sa se faca la timp;

- stocul de materiale, piese de schimb, obiecte de inventar sa fie redus la minimul necesar;

In acest scop:

- aprovizionarea cu materiale trebuie sa se faca de la sursele cele mai apropiate cu putinta si cu mijloacele de transport cele mai ieftine;

- trebuie sa se incheie la timp contractele de aprovizionare si sa se prevada termene precise de primire a materiilor prime si materialelor pentru ca acestea sa asigure ritmicitatea si continuitatea procesului de productie;

- evidenta materiilor prime si a materialelor in cadrul sectiilor, magaziilor si depozitelor trebuie sa fie tinuta la zi, trebuie sa fie clara si sa dea posibilitatea semnalizarii situatiilor in care apar stocuri excedentare de materiale sau a situatiilor consumarii stocurilor necesare pentru productie;

- trebuie sa se reduca pierderile de materiale prin imbunatatirea conditiilor de depozitare si pastrare a materialelor, mecanizarea operatinilor de incarcare - descarcare, ridicarea calificarii personalului de la magazii si depozite;

B. In stadiul productiei:

- trebuie sa actioneze pentru scurtarea ciclului de productie;

- reducerea consumurilor specifice de materii prime si materiale;

- mecanizarea lucrarilor cu volum mare de munca;

- perfectionarea proceselor si procedeelor tehnologice;

- organizarea rationala a aprovizionarii la locul de munca;

- imbunatatirea organizarii muncii prin folosirea completa a zilei de lucru;

- ridicarea calificarii personalului, intarirea disciplinei in munca;

- introducerea unor metode moderne de munca pentru scurtarea ciclului de fabricatie.

Aceste masuri pot contribui la reducerea ciclului de fabricatie, avand influente pozitive si in reducerea consumurilor specifice. In acest scop mai sunt necesare si alte masuri, ca:

- reducerea la maximum a deseurilor si valorificarea superioara a acestora;

- reducerea la minimum a rebuturilor;

C. In stadiul desfacerii (vanzarii), caile principale se refera la:

- cresterea ritmului desfacerii, ceea ce va determina reducerea de stocuri de produse finite;

- cresterea ritmului de desfacere  presupune, pe langa o productie ritmica, si mecanizarea transportului produselor finite la centrele de desfacere, incheierea la timp a contractelor de livrare pe cantitati, calitati si termene precis specificate.

Accelerarea ritmului de incasare a produselor finite vandute are o importanta deosebita pentru inceperea altui ciclu de fabricatie.

Pentru accelerarea ritmului decontarilor sunt necesare urmatoarele masuri:

- alegerea celei mai avantajoase forme de decontare;

- introducerea si tinerea de evidente clare si la zi a documentelor de decontare;

- accelerarea intocmirii documentelor;

- accelerarea predarii lor in termen la banca.

Bibliografie

Barbacioru V., Sandu M., Baluna R. - Contabilitate financiara-armonizata cu Directivele Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, Editura Universitaria, Craiova, 2003

Iacob C, Ionescu I. - Contabilitate si control de gestiune, Editura Universitaria, Craiova, 2001

Nicolescu O. - Diagnosticul global strategic, Editura Economica, Bucuresti, 1997

Nicolescu O. - Strategii manageriale de firma, Editura Economica, Bucuresti, 1998

Radu F. - Metode si tehnici de analiza economica financiara, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 2000

Radu F., Buse L., Siminica M., Circiumaru D. - Analiza economico-financiara a firmei, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 2003

Radu F. - Analiza economico-financiara a societatilor comerciale, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 2006




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate